Page 5 - 1965-11

■ bROlBTĂrU 'DW TOATE ŢĂRILE, OSJTŢl^Â1

R i t m u l a r ă t u r i l o r
Succesele
t r e b u i e g r ă b i t

Au mai rămas puţine zile pină Nu aceeaşi preocupare au ma­ colectivului
la soshea iernii. Nu-i deci de mi­ nifestat-o conducerea unităţilor a-
rare că în numeroase unităţi a- gricole din Săl/işle, Zdrapti, Câră-
gricole se desfăşoară o activita­ slâu şi altele unde au fost execu­ S.M.T. Miercurea
te susţinută penlru terminarea tu­ tate arături pe mai puţin de 40 In
turor lucrărilor agricole. Printre sută din suprafeţele stabilite. Mai
alte preocupări, executarea ogoa­ multă preocupare trebuie să Zilele acestea mecanizatorii
relor ocupă un loc important. In existe în acest raion pen­ de da S.M.T. Miercurea au în­
ANUL XVII. NR. 3373 MIERCURI 3 NOIEMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani această privinţă, cooperatorii din lru grăbirea ritmului arături­ scris pe graficul întrecerii unul
raionul Brad nu se pot însă raîn- lor şi din partea mecanizatori­ din cele mai importante succe­
drl cu rezultatele obţinute. Astfel, lor. Ne referim la faptul că In u- se. La 31 octombrie ac. planul
deşi culturile tîrzii de loamnă au nilâtile agricole din raionul Brad anual de hantri aferent staţiu­
fost recoltate în toate cooperati­ au fost repartizate 24 de tractoare. nii a fost îndeplinit în propor­
vele agricole de producţie au mai Cu aceste mijloace, dacă exista o ţie de 101 la sută.
rămas suprafeţe nee.liberate de co­ mai bună colaborare intre coope­ Acest lucru se datoreslc pri­
se putea
şi mecanizatori
ratori
pagina.2 ceni. Ca urmare, tractoarele nu au realiza volumul de arături plani­ ceperii şi hărniciei fiecărui me­
avut posibilitatea să lucreze din
F o lo s ir e a in t e n s i v ă plin. fapt ce a făcut ca din cele ficat. Rezultă însă că acestei im­ canizator cît şi bunei organi­
518 hectare planificate abia jumă­ portante lucrări nu i se acordă a- zări a muncii de către condu­
tate să fie arate. Cu toate acestea, tenlie cuvenită. Pentru impulsio­ cerea unităţii. Dovedind o preo­
a e a s p t o a r e io r M a r t i n acolo unde munca s-a organizat narea ritmului de executare a a- cupare susţinută penlru efec­
tuarea la timp şi la un nivel
judicios s-au obtinut rezultate bu­ râturilor este necesar ca şi Con­
ne. Spre exemplu, la cooperative­ siliul agricol raional Brad să ur­ agrotehnic înalt a tuturor lu­
crărilor agricole, colectivul de
mărească mai îndeaproape felul
le agricole de producţie din Vata In care sini folosite tractoarele mecanizatori de la S.M.T. Mier­
I
şi Mesteacăn arăturile s-au exe­
curea a sprijinit Sn mod sub­
CUM Cercetarea I cate. şi să ia măsurile necesare pentru campaniile. Mililînd consecvent
stanţial cooperativele agricole
cutat pe toate suprafeţele planifi­
efectuarea grabnică a ogoarelor
de producţie din raion, în toate
pe toate suprafeţele planificate.
istorică locală
D u p ă cu le su l s tr u g u r ilo r pentru înfăptuirea sarcinilor de
plan, mecanizatorii acestei u-
nităti nu au neglijat nici cali­
AM 0BJINUT — Opinii — I primit vestea că în urmă cu. două ficată să fie plantată în această tatea lucrărilor.
De la G A.S. Apoldui de Sus am
toamnă a fost desfundată din timp
In centrul activităţii organi­
zile s-a terminat culesul struguri­
lor pe cele 296 hectare ocu­ şi pichetată. De asemenea, mate­ zaţiei de partid din staţiune a
rialul săditor necesar este asigu­
stat permanent antrenorea tu­
pate cu vilă de vie. rat. O alcnlie deosebită se acordă a- turor mecanizatorilor la mun­
pricepere forjele
Folosind cu
că. Rodul acestei preocupări sc
INALfl existente şi timpul bun, lucrăto­ pticării măsurilor agrotehnice me­ măsoară acum în rezultatele
nite sâ contribuie la obţinerea u-
rii unităţii amintite au strins în*
bune obţinute care situează co­
tr-un timp scurt întreaga recoltă, nei recolte sporite şi în anul vii­ lectivul acestei unităţi printre
obtinind realizări importante. In tor. )n această privinţă au fost primeJe S.M.T. din regiune care
primul rînd trebuie amintit faptul procurate cantităti importante dc si-au îndeplinii planul anual
îngrăşăminte care se vor aplica
că producţia planificată a fost
DE UTILIZARE depăşită. In total s-au obii­ sub brazdă o dală cu efectuarea o- dc producţie.
goarelor de loamnă.
nut 2054 tone de struguri fată de
planificate. Recolta
numai 1605
medie de struguri realizată este cu
aporape 1600 kg la ha mai mare
Am urmărit cu interes Urmărim apoi cu atentie m m decît cea prevăzută. Acest lucru a
permis lucrătorilor de la G. A. S.
schimbul de experienţă or­ cum funcţionează instala­ Apold sâ valorifice 185 tone stru­ «
ganizai de ziar pe tema ţiile de apă, pentru a nu guri de masă'din care 115 tone
creşterii productivităţii curge pe boltă, ori pe alte prin cooperaţie iar restul au fost
muncii. La noi, la olclărie, părţi ale cuptorului, lucru livraţi la export.
realizarea acestui indicator ce ar aduce daune. Cele mai bune rezultate au fost
important al planului de­ Starea vetrei, după eva­ înregistrate de brigada I condusă
pinde de lolul cum sini fo­ cuarea fiecărei şarje este Sînt eficiente de ling., Constantin Moga, care a
losite cuploarele. La cup­ una din marile noastre dat peste plan 92 tone de stru­
torul nr. 1 de la otelăria griji. Proeedînd astfel, adi­ guri.
Martin nr. 2, unde lucrez că efcctuînd reparaţii de acţiunile ini­ O mare parte din produclia ob­
împreună cu echipa pe calitate la vatră, la capete­ ţinută a fost vinificată in cadrul
care o conduc s-au depăşit le cuptorului şi încărcîn- gospodăriei. Acum lucrătorii aces­
mereu sarcinile de plan. du-1 corect, numărul repa­ tei unităli urmăresc fermentaţia
Folosind întreaga capacitate raţiilor a putut fi redus, ţiate ? mustului pentru a realua vinuri
a cuptorului, corespunzător în perioada iulie — octom­ ' T2& Iţ-Y de bună calitate.
tehnicii cu care este înzes­ brie de la 3-4 planificate Paralel cu efectuarea lucrărilor
trat, noi am realizat în fie­ lunar, la numai 1-2 repara­ argintite, la Apold există o preo­
care lună un indice de u- ţii si acestea, executate tn- cupare sporită penlru extinderea
lilizare a cuptorului mai Ir-un timp mult mai scurt. In parchetul DuşaTni-Jigoreasa din cadrul I. F. Pe­ plantaţiilor viticole. In acest scop
mare cu 130-280 kg de olcl Pe această cale am putut troşani, muncitorul Ţudor Nengu execută lucrarea do Întreaga suprafaţă (50 ha) plani­ LA ARAT
pe metru patrat de vatră şi obţine lunar un spor de doboril-scctionat cu ajutorul Herăstrăului mecanic,
zl. circa 100-135 tone otel. r«*«- m\j a i m ASAN rnrpţnflnH^nl
Important este că indice­ Ca să ai reparaţii cil mai
le de utilizare a cuptorului puţine' la cuptor se cere o Din viaţa şi munca mecanizatorilor
SUCCESE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA
nostru arc în cursul anului inlretinere perfectă. Preo­
ASEMENEA LUCRURI
rezultate frumoase. Sub îndrumarea comite­
Cu planul pe 11 luni îndeplinit tului de partid, comitetul sindicatului şi con­
ducerea exploatării au antrenat paituincHor
In înl'recerea socialistă si s-au îngrijit de
Ieri, 2 noiembrie, minerii de la Teliuc au
repurtat un strălucitor succes: realizarea generalizarea metodelor avansate de mun­ SE ÎNTÎMPLĂ SI LA NOI
sarcinilor de plan la minereu marfă şi pla­ că. Astfel, experienţa unor brigăzi ca cele
nul la metal in minereu pe 11 luni din conduse de Aurel Cristea, Francisc Schnei-
acest an. der, loan David, si altele cu rezultate fru­ Recent am primit la redaclle o fost cheltuiţi fără rost. iar meca­ mau că atît controlul cît şi în­
De menţionat că în aceeaşi perioadă ca­ moase, a devenit bun al tuturor. Iniţiative­ scrisoare ai cărei semnatari sînt nizatorii nu au nici acum un loc drumarea din partea conducerii
litatea minereului s-a îmbunătăţii cu cir­ le : ..Două cîmpuri de cărbune pe aripă şi mai mulţi mecanizatori de la sec­ anume unde să-şi facă reparaţiile
1965 o creştere ascendentă. cupările în această direc­ ca 3 la sulă. Pe această cale au fost daie schimb în abatajele cameră" si „Două fi- ţia Baia de Criş aparlinînd S.M.T. S.M.T. Dobra asupra muncii me­
Ce ne-a asigurat succe­ ţie, nouă ni se par fireşti, peste plan siderurgişlilor 21 000 tone metal. sii de cărbune pe zi în abatajele frontale" la tractoare şi maşini. Di>n această canizatorilor lasă de dorit. Aces-t
sul ? lată întrebarea la ca­ obişnuite. Dar fiecare lu­ Succesul obiinut este rodul voinţei şi nu fost aplicate în ultima vreme de cel*- Dobra. Ialâ pe scurt conţinutul: cauză sc fac drumuri inutile pină lucru e lăsat numai pe seama şe­
„Sîntem cîliva oameni care avem
re mi-am propus să răs­ cru sc cere a fi făcut în- hărniciei oamenilor antrenaţi intr-o însu­ mai multe brigăzi. Ca urmare, în abatajele datoria, ca în fiecare an să exe­ la Dobra care costă timp şi sume fului de secţie, tehnicianul Aurel
importante de bani, sau se umblă
pund. tr-un anumit fel si cu toa­ fleţită întrecere socialistă, preocupării lor cameră viteza medie de avansare a crescut cutăm cele mai diverse lucrări pe cu improvizaţii. Radu, care in unele cazuri re­
tă răspunderea. Iată un e- pentru folosirea cît mai judicioasă a utila­ in trimestrul 111, de *la 86 m l. cît a fost mai bine de 1 500 hectare aparti- — Dar, în ce priveşte repara­ curge şi la măsuri de „punere la
punct" a mecanizatorilor, avind
xemplu. La pregătirea şi e- jelor şi creşterea continuă a productivită­ planificat, la ICM.9 m.l., a crescut producti­ nînd cooperativelor agricole din ţiile, cel puţin atelierul mobil cau­ o comportare lipsită dc respect
Omogenitatea xecutarea operaţiilor din ţii muncii. vitatea muncii si deci. produclia de căr­ raionul Brad. In ce ne priveşte ne tă să suplinească lipsa atelierului fată de aceştia.
faza dc încărcare, echipa bune extras. străduim sâ efectuăm Ja timp şi fix? — ne adresăm unuia din me­ Se mai întilnesc şi cazuri cînd
L. DEMETER
echipei tine o strînsă legătură cu Angajamentul anual coresp. ziarului „Drumul socialismului" în bune conditiuni toate muncile canizatori. nici unele consilii de conducere
macaragiul, cu cel care fa­ agricole. Cu tolii am citit de cu- — Cu ce?! — vine răspunsul. Şi ale cooperativele agricole nu se
ce dozarea materialelor şi rînd în ziarul „Drumul socialismu­
In cele ce urmează mă cu mecanicul de pe Diesel, a fost realizat 'ir în acest timp arată cu mina către străduiesc să asigure mecanizato­
voi referi mai întii la oa­ care schimbă garniturile Furnalişlii de la Uzina „Victoria" Călan lui" şi articolul intitulat „Cind se un camion ca oricare altul în care rilor condiţii optime de hrană si
meni. Aceasta, penlru că goale cu cele pline. In fe- au raportat în ziua de 29 octombrie — întreabă numai de hantri". $i nu nu se afla decît o bancă. In rest, cazare. Astfel, ia Rişca (preşedin­
pe lingă creşterea nivelului iul acesta reuşim să cîşti- Colectivul de muncă a] E. M. Aninoasa, cu ocazia consfătuirii de producţie în care exagerăm spunînd că multe din nu puteai vedea nimic, nici cele te tov. Nlcolae Indrieş) săptămînl
cele relatate în acest articol sînt
tehnic al cuptoarelor, chciu găm la faza de încărcare care deţine drapelul dc întreprindere frun­ li s-a înmuiat, pentru a treia oară în acest asemănătoare cu cele care se pe­ mai elementare anexe necesare în şir, mecanizatorii au fost ne­
succesului o constituie pre­ cile 10-15 minute. Minere­ taşă pe ramură in 1964, a îndeplinit ieri, an. drapelul de secţie evidenţiată — înde­ trec şi Ja noi. Pentru elucidarea unui atelier mobil ca: o menghi­ voiţi ca pentru servitul fiecărei
gătirea oamenilor, experi­ ul, îl aşezăm cit mai uni­ cu două luni înainte de termen, angaja plinirea angajamentului luat de a produce faptelor vă rugăm sâ ne faceţi o nă, un aparat de sudură, o trusă mese să Jase tractoarele în brazdă
enţa acumulată, dorinţa lor form pe vatră (in canlilăli meniul anual luat în întrecerea socialistă. anul acesta peste sarcinile de plan 5.500 vizită". cu scule ele. si să meargă pe jos pînâ la Baia
de a munci mai bine, omo- corespunzătoare pentru De la începutul anului şi pînâ în ziua tone fontă. Dar despre ce este vorba ? In Tot ca o lipsă de preocupare de Criş deşi erau condiţii ca mîm-
qenitalca echipei, as spune. conlinutul de care avem ne­ de 2 noiembrie, minerii acestei exploatări Procentul de declasate pe secţie a fost articolul amintit se critica faptul fală dc buna funcţionare a maşi­ carea să fie dusă la locul de mun­
Cind e vorba de muncă, de voie). Peste acesta aşezăm si-au depăşit planul de producţie cu 15 000 redus la i .45 la sută, fată de 2 Ia sulă ad­ că unele conduceri de unităţi ale nilor şi, in ultimă inslanlă, fată că. De asemenea, din partea con­
otel, toii membrii echipei fierul uşor, apoi ccl mij­ tone cărbune Randamentul pe exploatare mis si fata de 1,70 la sută prevăzut în an­ staţiunilor de maşini şi tractoare de crearea unor condiţii optime ducerii S.M.T. Dobra trebuie să
de muncă pentru mecanizatori o
existe mai multă preocupare şi
noastre acţionează ca unul lociu şi la urmă fierul greu, a crescut la 1,430 tone cărbune pe post, gajament. şi cooperativelor agricole — folo­ putem considera şi măsura luată
singur. In echipă nu avem astfel ineît flacăra sâ nu fiind cel mai mare din anii şesenalului. Prin rezultatele obţinute s-au evidenţiat seau orice înlilnire cu mecaniza­ cu privire la desfiinţarea singu­ fală de asigurarea unor condiţii
oameni caro să spună „lasă fie îndreptată spre boltă, să După cum nc-a declarat tovarăşul Le- în mod deosebit furnalişlii din briqăzilc torii pentru a-i întreba pe aceştia rului punct de aprovizionare care optime privind securitatea muncii.
In acest sens unul din mecani­
că... fac eu", Şau „mergi aibă loc o încălzire unifor­ drer Iosif, şeful exploatării, succesul se conduse de Ilie Costiuc si Alexandru Pîr- numai cum stau cu numărul a existat aici. Este şi acesta un zatori făcea propunerea ca cei ce
tu". Fiecare faptă este re­ mă. datorează faptului că încă din prima zi a vulet. care au produs 1.230 tone şi respec­ hantrilor realizaţi. Mai puţin se motiv pentru care tractoarele stau lucrează pe tractoare să fie do­
zultatul voinţei şi gîndirii In perioada de încălzire, anului la E. M. Aninoasa a existat o sus­ tiv 557 tone fontă peste prevederile pla­ interesau însă de condiţiile de uneori nefolositc. In plină campa­ taţi cu ochelari de protecţie.
nului.
întregii echipe. Noi ne îm­ unii execută pragurile din ţinută preocupare pentru obţinerea unor muncă şi viată ale tractoriştilor. nie de însămîntări, de pildă, la Acestea sînt numai cîteva din
părtăşim reciproc nu numai dolomită (pentru care sin- Faptele confirmă că şi semnatarii cooperativa agricolă din Lunca un neajunsurile care au influenţai ne­
gîndurile, dar si cunoştin­ tem aprovizionaţi cu mate­ scrisorii de mai sus au dreptate tractor a stat timp de 3 zile din gativ realizarea sarcinilor de pro­
ţele profesionale, pentru a rialele pe platformă), alţii atunci cînd spun că asemenea lu­ lipsa unei fuzele. Utilitatea aces­ ducţie in anumite cooperative a-
şti cît mai multe şi a verifică starea rinei, pen­ cruri se îiutîmplâ şi la ei. tui punct s-a dovedii din plin. Şi, gricole. Astfel, arăturile adinei de
slâpîni cit mai bine cupto­ tru introducerea fontei. Si Aici, în hala de Să luăm, de pildă, situaţia ate­ bazîndu-se pe faptul că această loamnă abia au început. De ase­
rul. Despre aceasta ar pu­ la aceste operaţii, de ase­ matriţe a Fabricii lierului de reparat din cadrul sec­ secţie se află la mare distanta de menea, se stă încă slab şi cu fer­
tea vorbi cel mai bine to­ menea Tccuperăm cîte 10-15 de produse refrac­ ţiei despre a cărei existentă nici staţiune (75 km) şi că dispune de tilizarea solului, eliberarea tere­
varăşul Augustin Gcorgca minute. tare din Alba Iu- nu se poate vorbi. Clădirea desti­ un număr însemnat de tractoare nului de coceni, cu efectuarea di­
care a lucrai în echipa Cu ajutorul aparalcloi lia. tehnica moder­ nată acestui atelier a fost termi­ şi maşini, mecanizatorii propun feritelor tramsporturi etc. Toate n-
noastră. El s-a calificat aici. urmărim permanent şi re­ nă este prezentă nală la roşu şi acoperită în ur­ redeschiderea punctului de aprovi­ ccstea pot fi realizate la timp şi
a învăţat cu sîrg. A par­ glăm regimul termic perfect, la tot pasul. mă cu mai bine ‘de doi ani. Dar zionare. Este o cerinţă îndreptă­ în bune conditiuni numai dacă c-
curs, cum se spune, toate lucru făcut de primul topi- Foto : I. TEREK de atunci toate lucrările au ră­ ţită fată de care trebuie să se xistă preocupare pentru ca şi me­
treptele de topitor olelar, lor. mas baltă deşi s-au investit pînâ manifeste maximum de grijă. canizatorilor să li se creeze con­
de la omul V din echipă, La această fază, cit şi la acum vreo 25.000 lei. Din lipsă de La comitetul raional de partid $i diţii optime de vială şi niuncâ.
la şticar. Acum face libe­ afinare participă deopotri­ control şi îndrumare, din partea
rele topitorilor I si II Ia alte vă loti membrii echipei. conducerii S.M.T. Dobra, hanii au la consiliul agricol, am fost infor­ I. MANEA
cuptoare. Ca alinarea să decurgă
în bune conditiuni, ştiind
ră de aceasta depinde ca­
Toate fazele litatea otelului, respectarea
sortimentului planificat, ŞTIRI ■ INFORMA
de lucru încă din timpul topirii ur­
mărim realizarea unei zguri
respectate cu o bazicitate cît mai ma­ prezentat aseară în sala membri ai brigăzilor ştiin­
re. O zgură cu o bazicita-
te bună duce şi la o decar- Brigadă ştiinţifică • Arta" premiera actualei ţifice au audiat expunerea La odihnă
Ca să producă otel mult burare bună, întreţine şar­ stagiuni, „Visul revistei". tovarăşului Moga Bâiut, di­
Regia spectacolului aparţine
şl bun, echipa noastră sc ja caldă, permite o degaze- pe teren lui M. Max-imiiian iar mu­ rector al cabinetului orăşe­ si tratament
6lrăduieste să înlretină în ificnre cît mai perfectă a zica compozitorilor Vosile nesc dc partid, in legătură
bune conditiunl cuptorul, otelului. De fapt, afinarea Duminică, brigada ştiin­ cu evoluţia stolului nostru Staţiunile balnco-elima-
«ă respecte întocmai pro­ confirmă dacă am făcui ţifică a Comitetului orăşe­ Veselovski şi Radu Şerban. în perioada actuală a cons­ Icrice cunosc şi în acest
Coregrafia este semnală de
cesul tehnologic şi să mic­ corect dozarea, dacă s-a a- nesc Hunedoara pentru Adriana Dumitrescu iar sce­ trucţiei socialiste. sezon animaţia zilelor plă­
şoreze pe cit posibil dura­ cigurat conţinutul de car­ cultură si artă a făcut o nografia dc N. Lebas. După expunere s-a făcut cute de concediu. La Bu-
ta fiecărei faze de şarjă. A- bon în minereul introdus deplasare în mijlocul locu­ Soectacolul s-a bucurat ziaş, Herculane, Călună-
tentia ne este jndreptată pe vatră ele. itorilor salului Teliucul de aprecierea publicului. o instruire a conferenţiari­ neşti, Căciulala, Sovala Si
Îndeosebi spre asigurarea La sfirsitul fazei de afi­ Superior. Din brigadă au lor şi a membrilor brigăzi­ Sinaia, printre oaspeţi pot
unui regim optim de func­ nare, dacă avem gata pre­ făcut parte tov. Ştefan Ba- ★ lor ştiinţifice in legătură fi inlîlniţi, numeroşi oa­
ţionare si înlăturarea va­ gătite oalele pentru evacu­ log. Cornel Igreţ, Gavrilă si Colectivul Teatrului dc cu ilustrarea în conferinţe­ meni din regiunea noastră,
riaţiilor brusce de tempe­ are şî ansamblele de turna­ Maria Pisnic, profesori, şi stat din Arad prezintă in plecaţi la odihnă prin o-
ratură. re, dacă am respectat ce­ Aron Radu, medic veterinar. ziua de 5 noiembrie a.c., le şi expunerile la cămine­ gentiile O.N.T. Carpati. In
pe scena cinematografului
Ajustarea cuptorului o rinţele tehnologiei avem Cu acest prilej s-au dat „Arta" din Deva. comedia le culturale, universităţi ultima lună numai din Deva
facem întotdeauna imediat greutatea specifică a $ar- răspunsuri la întrebările „Visul unei nopţi de iar­ muncitoreşti şi lectorate, a au plecat la odihnă si tra­
după evacuarea şarjei, în- ION PRODAN cetăţenilor. S-au elucidat o nă" dc T. Musatescu. sarcinilor ce revin oameni­ tament peste 100 dc oa­
Ir-un timp cît mai scurt. In prira-topitor, şef de serie de probleme de ordin lor muncii din regiunea meni ai muncii. Agenţiile
felul acesta, nu se răceşte echipă la cuptorul nr- politic, economic şi social. din Petroşani, Lupeni, Brad,
cuptorul şi nu se oxidează 1 de la Otelăria Instruirea Hunedoara în lumina do­ Alba Iulin si Deva, le asi­
vatra. fenomene ce ar a- Martin nr. II a cumentelor Congresului al gură biletele necesare, o-
vea urmări negative asu­ C.S. Hunedoara conferenţiarilor IX-lea al P.C R. (I. GARA- ferlnd şi reduceri de tarif
pra şarjei următoare si a- „Visul revistei" IACU — corespondentul pe tot timpul sezonului
supra durabilităţii vetrei. Continuare în pag. 3-a La Casa de cultură a ora­
Colectivul Teatrului de şului regional Hunedoara, „Drumul socialismului" rece. (DRAGOMIR S. —
stat de estradă din Deva a numeroşi conferenţiari şi pentru oraşul Hunedoara). corespondent).