Page 51 - 1965-11

DRUMUL SOCIALISMULUI 3384

r f t CC
Un sfert de veac t t i
r "-

Iald-ne, însfîrşil, ajunşi în fata Ochii Măriei Linnerlh sint umezi. cci 80 de ani ce i poartă se înlrebrt
pc scenă: oaie băialul meu de la
Marea întrecere a început. Cînlul
unui imens şi exigent juriu. Milioane
de la prăbuşirea Doftanei de oameni, de la un capăt la altul popn'.ar, primul punct al concursului, să - i trimit sănătate, de aici de pe
Pialra Neamţ niă aude? că vreau
slrubale pc calea undelor meleagu­
al tării, aşteaptă in fata micului ecr3ii
confruntarea dintre solii artei de pe rile palriei. Măria Tmlor trimite tă­ scena din Hunedoara...
rii frumuseţea ciulului molcsc cu o-
meleagurile ardelene şi moldovene, rigmalitalea care-i aduce aprecierea spectacol. S-a aplaudat din inimă. Hu-
S a aplaudat mult la acest mare
locuri in care munca s-a prins la
Cuvîntarea tovarăşului Constantin Pîrvulescu braţ cu jocul şi ciutul. Sini solii Hu­ juriuJut şi pri-ninI premiu. dorit să aihe succes. Au avut succea.
nedormiţi aii dorit să placă (Arii, au
nedoarei, ai „celătii" incandescente, ai
$i premiile vin. Vin unul după al­
„diamantelor" negre de pe Jiu; se tul. Le aduce vocea caldă, plină de Bucuria fiecărui punct cişlîgat a fost
întrec cu solii luminii născute din scnsibililalo a Normei Alexiu, că- bucuria noastră a tuturor. Fiecare
) Tovarăşi. stăruie amintirea luptei dirze pentru Gheorqhe Paloş, lanoş Herbak, Va- clocotul apelor de la Picaz, cu cei punct cîştiqnt a fost răsplata muncii
Nc-am adunat aici pentru a evoca menţinerea legăturii cu partidul, cu silc Pop. Andrei Prot si alţii. Amin­ ce prefac <pelrolul in fire.
întregului colectiv, a solişlilor şi dan­
lupta eroică a comuniştilor, a mili­ tovarăşii din afară. Cadrele de partid tirea jcrllei luptătorilor comunişti este satorilor, a instrumentiştilor, a tutu­
tanţilor pentru cauza oamenilor mun­ din închisoare primeau şi transmi­ vie şi astăzi în inima poporului ro- Am aşteptat cu înfrigurare această m aER fisara ror inlerprelilor, a dirijorului Con­
cii şi a cinsti memoria color care teau mesaje, studiau literatura mar­ nun. clipă, ne-am proqălit in-lens pentru stantin Ungurennu care inipreună cu
si-au pierdut viata la Dotlana. de xistă, documente de partid transcrise Transformată in mu2eu după eli­ ea. Acum, cind au mai rămas minute, întregul colccliv a muncit mult, cu
inimile bat puternic. Emoţia o în­
la a cărei prăbuşire s au împlinit in pc foită de ţigară şi slrccurale din berare, Doflana este vizitată de 2cci cercăm cu tolii. Si cei ce ne-am înltl- reia de la masa juriului i se adre­ pasiune, cu dăruire. Si acest colec­
aceste zile 25 de ani. celulă in celulă. Forţa morală a ce­ de mii de oameni din tară şi de de­ nit în casele prietenilor, in lata apa­ sează cuvinte dragi, Je aduce suita tiv ,1 ştiut să adune, la întrecerea la
Clasele exploatatoare atribuiscră lor închişi, dirzenia cu care au re­ legaţii de peste hotare, fiind un m ij­ ratelor. dar mai ales acei ce am avut aceasta de dansuri lumedorene, ade­ caro a fost martora întreaga Iară,
Doffanei menirea nu numai de a-i zistat celor mai grele încercări îşi loc puternic dc educare comunistă a bncwia de a fi aici, în marea sală a vărată paradă a portului şi jocului, a- şaple premii din cele zece puncte la
Izola pe comunişti de mosc, dar şi avea izvorul in patriotismul lor fier­ tineretului nostru, a oamenilor mun­ dus de Ja SI renii şi Dăliicn. dc la care au concurat, şi încă două pre­
de a-i distruge din punct de vedere binte si devotamentul nestrămutat cii de la oraşe şi sate, in spiritul pa­ clubului „Siderurgislul" din Hunedoa­ Sinlandrei şi Lăpugiu, de la Deva şi mii acordate speriul de juriu.
ra, sală care peste ci-leva minute va
fizic şi moral. Denumită pe drept cu- fată de popor, în conştiinţa că telul triotismului şi internaţionalismului, fi prezentă in fala întregii |ări. Si Apold, paradă ce a făcui ca aplau­ Au pierdut Irei puncte, dar a fost
vînt „Dastilia romanească", la Dolla- suprem al vie|ii lor este eliberarea care au înflăcărat inimile comuniş­ sinlem mu-lli aici. Peste o mie. Au zele spcclalorilor din sală să se u- un spectacol de o inallă (inulă artis­
na au fost deţinuţi mii şi mii de celor ce muncesc. încrederea şi vo­ tilor ilegalişti Partidul Comunist Ro­ venit trimişii muierilor din Valea Jiu­ nească cu cele dc la masa juriului din tică. aşa cuni aprecia juriul. Noi, liu-
luptători pentru interesele poporului inţa lor de luptă creşteau si mai mult, m.în învaţă pe mcmhrii săi ca şi lui, de la Ghelar şi Barza, molii din Bucureşli. nedorenii, am mai adăuga ceva. Corn
muncitor, pentru libertatea şi inde­ simţind permanent sprijinul şi soli­ pc toii oamenii muncii să cinsteas­ Brad, furnaliştii şi olelarii Hunedoa­ Sala e enluziasmală. Bucuria nu ce am sinilit noi: căldura. A fost un
pendenta tării, democraţi, antifascişti, daritatea maselor muncitoare din în­ că pe revoluţionarii care şi-au închi­ rei, trimişii podgorenilor di>n A.tba, ai găseşlc slavdă. Spectacolul e viei, spectacol cald. apropiat de inimile
în frunte cu comuniştii. Aci au fost treprinderile Cîmpinci şi ale Ploirş- nat întreaga lor viată cauzei clasei constructorilor de maşini de la Cu- plin de prospeţime, de veselie. $i 0 - noastre. Si acenslă căldură a insufla-
întemniţaţi Gheorqhe Gheorqhiu-Doj. Imlui. din llucuresli $i din alte cen- muncitoare, a poporului romîn. gir, pădure-nii de la poalele Retezatu­ ceastă veselie e întregită de apariţia I o din primele clipe, cel ce s-a dat
Mihai Gli. Bujor, Grigore Preoteasa, Irc ale tării, care organizau, adesea Cea mai marc satisfacţie pentru noi, lui ... Oameni din toate colturile re­ in scenă a lui Liviu, arhiloclul nos- drept dirijorul unei mari orclieslre:
Beta Urainer, Constantin Aqiu, Gheor­ chiar sub zidurile Doftanei. adunări cei mai in virslă, vechi militanţi ai giunii şi-au trimis reprezentanţii să-şi Iru hunedorean, cel care pentru as-tă- nrezenlalorul: cercetătorul şliintifie
qhe Stroici, Nicolac Ceauşescu. Ale­ şi demonstraţii de protest împotriva partidului, este de a trăi aceste zile PC ŞOSELELE REGIUNII susţină, să-şi îmbărbăteze tovarăşii de soară a scris în grai ardelenesc, do la Institutul dc Istoria Arici al
xandru Drăqhlci, Alexandru Moqliio- regimului barbar din închisoare minunate, cind se traduc în fapte Foto; I. Terek muncă, artiştii amatori ce îşi vor do­ apreciatul monolog „La dialog" şi l-a Academici Republicii Socialiste Ro­
roş, Cliivu Stoica, Gheorr|hc Apostol, In cursul anilor deţinuţii comunişti idealurile nobile pentru care au mi­ vedi 1a ten Uri tn fala milioanelor de interpretat la înălţimea ce i-a adus mânia, tovarăşul Mihai Eloren.
Emil llodnaras, Leontc Kăimi. Petre an cerut stăruitor evacuarea închiso­ litat cei mai luminaţi fii ai poporului spectatori. premiul I, premiul special oi juriu­ Vă mulţumim tovarăşe Florea. Alt
Constantinescu-laşi, Ion Niculi, Ma rii. înşişi reprezentanţii organelor de nostru, revoluţionari înflăcăraţi şi Minutele ce apropie ora concursu­ lui. vorbit întregii lori, cu qindul, cu gla­
rin Florea fonescu şi mulţi alţi mili­ stat au constatat că închisoarea este neînfricaţi, cind partidul nostru a lui sporesc einoliilc. So dau păreri. Poale Liviu Gros a fost revelaţia sul. cu inima noastră a hunedoreni*
tanţi ai partidului şi mişcării munci­ şubredă şi în pericol de prăbuşire. devenit o forţă uriaşă, avangardă re­ — Ce vă dor iii. tovarăşe Tripşa? spectacolului, poate Siniona Mihai, lor.
cunoscută a clasei muncitoare, a în­
toreşti din tara noastră. Dar guvernele burqhezo-moşicresli, tregului popor. Unit printr-o coeziu­ VEŞTI DE LA SATE — Dorinţa mea? Să plăcem tării. poale Maria Linnerlh sau bunica Speolncolul de duminică a reuşit să
In ciuda condiţiilor neasemuit de in mod premeditat. L-au expus pe de­ Să fim si aici la înăJlimea la care se Fleşeru. Cine ar putea 6|)unc exact? realizeze, aşa cum aprecia prezenta­
qrele, deţinuţii politici revoluţionari ţinuţii revoluţionari pericolului mor­ ne dc monolit a riiulurilor in jurul altă regiu<nca noastră pe harta patriei. torul Mihai Florea, ceea ce $i-a pro*
au qăsit mijloacele pentru a conti­ ţii. In noaptea de 9 spre 10 noiem­ conducerii sale încercate şi călite in — Dorinţa dumneavoastră, tovară­ Ne-a eniolionat profund „piesa din
nua lupta în închisoare. Organizaţia brie 1040. în urma unui cutremur, zi­ lupta revoluţionară, partidul a do- Anul acesta cooperativa agricolă şă Popa? albumul Iui Scliuma-n'*, căreia i-a dat pus emisiunea „Dialog la distantă"/
Ilegală de partid din închisoare, care durile Doflanei s-au prăbuşit, aco­ bîndit dragostea fierbinte a maselor, de producţie din Apoldul de Jos si -a viată, pc clapele de fildeş, minutele do a populariza aria. valoarea ei
a activat neîntrerupt în tot i aceşti perind. sul» dărîmături. numeroşi o mare autoritate şl un prestigiu bine­ planificat să realizeze un venit de — Să ştiu că milioanele de .spec­ Simonei, nc-a emolional profund vo­ fiind dovedită de sulele dc mii, do
ani. a desfăşurat o muncă multilate­ luptători comunişti şi antifascişti. Sub meritat. IG9.000 Jcî din cullura plantelor de tatori vor vorbi în astă-seară, şl mîi- cea do aur, dulce şi fluidă a Măriei milioanele de spcctolori care o aş-
Li mierlii în aria „Rose Măriei", ne-a
rală pentru educarea şi căliren re­ conducerea organizaţiei de partid, de­ Avem ferma convingere că urmind cimp. Datorită faplului că ani oblinut ne, şi poimîlne, frumos despre artiş­ emoţional bunica Fleşeru, care înainte teoplă. ş
voluţionară a deţinuţilor politici, a ţinuţii au acţionai cu eroism, ca un cu devotament si încredere neabătu­ producţii bune, am putut livra peste tii Hu-nedoarei.
organizat largi acţiuni 'împotriva mă­ colectiv unit, pentru salvarea răniţi­ tă partidul, înfăptuind cu elan pro­ sarcinile contractuale 10 lone dc qrîu, — Dar dumneavoastră? de a nc arăla talentul încă lînăr io LUCIA LICIU
surilor de represiune, pentru apăra­ lor şi scoalerea de sub dărîmături a gramul său de desăvirşire a construc- 20 tone de cartofi şi 20 lone de stru­ — Să avem succes. Din toată inima
rea vieţii şi demnilălil comuniştilor tovarăşilor lor ucişi, printre care îIio liel socialiste, poporul nostru va ob­ guri. In acest lei am reuşit ca piuă doresc să avem succes. ! * »
inlomni|a|i. In mintea noastră, a ce­ Pinlilio, membru al Comitetului Cen­ ţine noi victorii în opera de înflori- acum să realizăm un venit dc 107.770 Din toată inima. E o dorinţă una­
lor cc am fost deţinuţi la Doflana, tral al Partidului Comunist Rom.în, re continuă a scumpei noastre pairii. tei. depăşitul prevederile planului de nimă. Sala freamătă in aşteptare. E-
producţie. molia e puternică. Dar mai profundă,
mai altfel dec.ît aici e dincolo, în cu­
Dc asemenea noi am prevăzut să rea­ lise.
lizăm mai multe construcţii, respec­
tiv un grajd cu o capacitate de 100 — Slă inima să-mi spargă pieptul.
capele vile mari, o magazie pentru Parcă niciodată...
1 Tovarăşi, - luptelor duse de-a lungul anilor de fat deplin şi definitiv pc pămîntul cereale cu o capacitate de 35 vagoa­ Si în vorbele Măriei Tudor se sim­
Comemorînd 25 de ani de la pră­ clasa muncitoare, de ţărănime şi in­ romîncsc. ne. o maternitate pentru 50 capele te un tremur uşor.
buşirea Doftanei, noi, muncitorii pio- telectualitate Împotriva orinduirii Astăzi, poporul nostru, liber şi slă- scroafe, două pălule pentru porumb — Emoţii?
ieşteni, împreună cu oamenii muncii burqliezo-moşiercşll, eroismului şi ab­ pin pe soarta sa, inallă tot mai sus cu o capacilale de 10 vagoane fie­ — Mari. N-a pulul spune mai mult
din întreaga tară, ne îndreptăm qin- negaţiei revoluţionare a comuniştilor, România socialistă, dînd viată neabă­ care, un complex pentru garaj şi a- Norina Alexiu.
durile pline do recunoştinţă către toii a celor mai buni fii ai poporului nos­ tut măreţului program trasat de cel teliere. Procuriml dm timp (oale ma­ — Cu mine nu ştiu ce se petrece.
luptătorii revoluţionari, călrc toii co­ tru. In fruntea poporului, călăuzin- de-al IK-lea Congres al partidului. terialele necesare şi organizând bine Mă sunt mai lînără ca niciodată. Dialo­
muniştii care şi-au închinat viata no­ du-i lupta revoluţionară, s a allot şi Solemnitatea emoţionantă )a care munca, noi am reuşit să ridicăm toa­ gul acesta m-a trezit noaptea din somn.
bilei cauze a libertăţii şi fericirii po­ se află Partidul Comunist Romîn, con­ participăm constituie un nou prilej La ora I cinlam, apoi adormeam, a- r
porului romîn. Evocarea tradiţiilor de ducător încercat si înlelcpt. sudat de reafirmare a holăririi noastre dc te construcţiile planificate. dorjneam fericită. La 3 mă trezeam
luptă ale mişcării revoluţionare din prinlr-o unitate indestructibilă cu a urma cu neclintită încredere parti­ IL IE ANTINIE şi cinlam iar, şi iar adormeam Ieri-
tara noastră constituie pentru noi masele largi ale celor ce muncesc. dul nostru drag, de a ne pune în­ vicepreşedinte cilă... Mă inleleqcli? La virslă mea
teii. pentru generaţiile de azi şi dc Sul» conducerea gloriosului nostru treaga putere de muncă, energia şi e- Ia C.A.P. Apoldul de Jos — am împlinit in septembrie 75 do
miine, un exemplul însufleţii or. partid a fost doborilă puterea bur­ lannl creator în slujba înfloririi con­ IMF POPA ani — bucuria de azi n-are asemă­ V v M t S f i , . H
Noi sllm că istoricele cuceriri cu gheziei si moşierimii, o fost făurită tinue a scumpei noaslrc patrii, Repu­ brigadier de cimp nare. Aslă-seară cint pentru Hune­
care ne mîndrim astăzi se dotoresc noua orînduirc, socialismul a trium­ blica Socialistă Rom.înia. la brigada a IV-a doara.
v

Alături de coşurile care s-au montat stîlpii silit supuse, in talpa in- strucţia bazinelor pentru m g M iW
înalte ale cuptoarelor din prefabricate de be­ lenuaiă, li se introduc apă potabilă.
laminorului bUiminq, ton — 120 stilpi, pe 3 sîrme dc otel special, Desigur o o meto­
constructorii şantierului şiruri — care vor sus­ care, cu ajutorul pompe­ dă avantajoasă. Pe şan­
nr. 2 al I.C.STl. <au „des­ ţine acoperişul liolei. Um­ lor. la presiunea dc 380 tier se face mimai pre-
chis1* şantier nou. Pără­ pluturile interioare silit atmosfere comprimă pre­ comp rima ren. Se evită a-
sim şoseaua asfaltată şi executate în proporţie fabricatele de beton. glomeratia de lucrări
ne orientăm în drum de peste 90 la sută. Sc Pentru a evita coroziu­ pentru confecţionarea
după o basculantă care fac acum preeomprimă- nea straie:, orificiile pnn fermelor ptopriu-zisc. Per­ rlm
duce şî descarcă cără­ riIo fermelor de susţine­ care este introdusă sîr- inde asllel o produclivi-
midă ila Jocul de Jucru re a acoperişului. ma se injectează cu mor­ lale niai maro, decil
al echipei conduse de Asistăm la „operaţia" tar de ciment. procedeul obişnuit pină
zidarul Moise Iacob. In de preconiprimare a cile Această metodă e nouă acum — spunea unul
lipsa <tov. inginer Ga rol 3 su.bansainble de be­ pentru şantierele lu>ne- din constructori.
Sehunn. im alt tovarăş, ton armat, din care sc dorene. In cadrul l.C.S.H. Am aflat că, la în­
se oferă să ne dea cîte- compu-ne fiecare formă. metoda precomprimârii ceput. pentru execularea
va lămuriri. Aflăm că Pompele sc pun în func­ holoauclor. a începui să acestei operaţii la unele Liuiu Oi os: No, drajii nici, bine că rântăsărăm mima noi...
aici nu c vorba de un o- ţiune. Firele de otel se fie folosită pe scară mai ferme de belon. Ja Hu­
bieotiv industrial deose­ întind. Prefabricatele se largă. In tehnica con­ nedoara au fost aduşi
bit, ci de o bală moder­ slrîng. (Hala arc 80 bu­ strucţiilor ea este folosită specialişti de la Braşov,
nă, care se va întinde căţi asemenea ferme) cu succes. La Hunedoa­ ceea cc era costişilor.
pe o suprafaţă de 1.200 ra. pentru prima dală „Multe lucruri n-ani
Precomprimarc.i se c-
mp. Ea este destinată xecvită de cetii,pa condu­ procedeul acesta s-a a- ştiu!, dar le-am învă-
păstruTii materialelor re­ să dc Aurel Marchlş şi plicat ila acoperişul ate­ lal", spunea Ion Nicolau.
fractare de care are ne­ de mecanicul de utilaj, lierului pentru reparai Meloda a fost îususilă
voie combinatul. şi sc aplică acum pe
Dezideriu Or linii. Pcnlru lingoliere. intr-o propor­
După cit se vede, a asigura fermelor (grin­ ţie mult mai redusă. A- scară Industrială. Oa­
Mecanicul principal Gheorqhe Maladie de la termocentrala Uzinei piuit în prezent, au fost zilor) rezistenta necesa­ n n i se foloseşte la a- menii din brigada tul Anfon Neqoilcscu — arii din ope­
„Victoria" Călon urmăreşte atent funcţionarea turbinelor. ' * executate fundaliMe, pe ră, — la sarcunile ta care ccjstă hală şi la con- Ion Nicolau, sub îndru­ rete; 18,30 Incursiune în cotidian;
marea inginerului Carol C I N E M A 18,50 Cercul melomanilor; 19,30
Sehunn, au precompri- Pagini alese din mu2icn uşoară
nial, la această hală, românească; 19,55 Melodia săptă-
primele ferme. Nu-î vor­ DEVA : Cei mai frumoşi ani — minii ; 20,55 O melodie pc adresa
_1 bă că au avut şi greu­ cinematograful „Ealria" ; Limuzina
Y I tăţi. Dar au învins. A- neagră — cinematograful „Arta" dumneavoastră ,- 22,5fi Album liric.
1 I I tO cuin, aşezate in muluri, PETROŞANI : Holul de piersici — nească dc Dumitrii Uremia; 8,00
Programul II : 7,50 Suită ardele­
cinematograful „Republica" . Ci­
pe grupe de cile şase
sini preconiprimale -peste neva acolo sus mă inbeşie — ri- liililiiirc cu interpreţii preferaţi »
30 la sulă din fermele ncmnloqraful „7 Noiembrie" ; LU- 9.05 Folclor muzical din Moldova ;
şl bineînţeles, de munca dc conlrol tînl, mai ales la cooperativa din Leş- dn belon armai, lungi de 10,10 Vorbeşte Moscova ; 10,40
şi îndrumare pc care va trebui să o mc. unde şi în iarna treculă vitelo 24 ni. PENI : Unora le place jazz-ul — Selecliuin din opereta „Via|ă pa­
S1ME-
cinematograful „Cultural"
I o ? cx-ercitc consiliul noslru agricol ra­ au fost adăpate direct la izvoare, ceea I. CAR AI ACU RIA: Runda fi — cinematograful riziană" dc Oflcnbach; JI.I0 Iti­
ce a avut o influentă negativă asupra
ional.
nroduclioî de lapfe. r, „Mureşul"; ALBA IULIA : Jun­ nerar folcloric prin regiunile pa­
triei ; 12.22 Arii din opere inter­
Ing. ILIE STROEA, gla Iraqică — cinematograful „Vic­ pretate de Petre Slelănescu-CoaiH
toria" ; Nuntă cu peripeţii — ci­
A N I I vicepreşedinte al consiliului medic la circumscripţia Ropceanu, medic Ia circumscripţia ve­ nematograful „23 August"; SEI1ES: gă ; 12.37 Muzică uşoară pe ver­
a k i
PETRU NEGRILA
agricol raional
terinara din llrănişca. El cri-lica faptul
suri de Eugen Mircn ; 13,08 Piese
— cinematograful
O problemă care nu şi-a qăsit re­ veterinară Velei că la cooperativa agricolă din Boz, Răzbunătorul Moral 03 — cinema­ corale do Iacob Murcşianu ; t.1,30
„Progresul"
zolvarea pe măsura posibilităţilor esle maternitatea pentru scroafe nu e po­ tograful „Sebeşul"; ORĂSTIE; Selectului din operele lui Mas-
Majoritatea unităţilor agricole so­ inuite. finul fiind lăsat la discreţia si alimentarea cu apă a fermelor dc Eu consider că în unele unilăli a- dită decît cu birlic gudronată, iar ia Marşul asupra Romei — cinema­ caqni ; 14.00 Varietăţi muzicale
cialiste din raionul (lin dispun de un animalelor. Aceeaşi silualie poale fi animale. Acest lucru reclamă multă gricole socialiste, deşi nc aflăm la Brănişcn nu s-nu amenajat nici acum tograful „Patria" ; La răspintio — 14.30 Fantezii pentru fanfara»
sector zootehnic bine dezvoltai Mo­ inlilnită şi la Hm. Gurasada şi Sirbi. preocupare dm partea consiliilor de jumătatea lunii noiembrie, totuşi nu padocurile. rinenintoqralu) „Flacăra"; HAŢEG: 1-1,45 Cinlă Ion Blăjan şi Ion Vă­
dul cum sini realizate sarcinile din Trebuie spus că nici planul do in- conducere ale cooperativelor agrico­ s-a pus la punct nici problema spa­ 'k Ucigaşii dc femei —• cinematogra­ duva; 15,30 „Amintiri... amintiri'*
acest important sector de activitate silozăii iui a fost realizat dccît în le. La Gurasada. dc pilda, există po­ tiilor de adăposlire a animatelor. Mă Neajunsurile semnalate de călrc co­ ful „Popular"; BRAD: S-a inlîm- — muzică uşoară,- lfi.00 Concert
n coi2-lituit obiectul a numeroase ar­ proporţie de 50 la sută. Cu ţoale că sibilitatea ca alimentarea cu apă să refer îndeosebi la amenajarea unor laboratorii şi corespondenţii voluntari plat la miliţie — cinematograful simfonic; 15.30 Radiorachota pio­
ticole publicate de către unii specia­ arc o batantă furajeră deficitară, coo- grajduri pentru viţeii sugari. Acest în cadrul discuţiei organizate de zia­ „Steaua roşie" ; LONEA : Drum nieri loc; 17,15 Interpreţi ai muzi­
lişti dm raion in ziarul „Drumul so­ oernliva agricolă dm Za in a lăsat pe r f f l Mni lucru trebuie rezolvat dc urgentă la rul noslru vor trebui să stea în cen­ periculos — cinematograful „M i­ cii populare : Ecalcrina Cuz.uioc şi
cialismului" la rubrica „Creşterea cimp netransporlale fi vagoane de cooperativa agricolă dm Lăpuşnic, trul preocupărilor consiliilor de con­ nerul" II.IA : Gaudenmus iqilur fluieruşul Gheorqhe Gigea ; 17,<15
numărului dc animale şi a producti­ (în. Aceasta, pentru (aptul că ingi­ unde 30—40 de vilei stau înlr-o boxă ducere ale cooperativelor agricole. — cinematograful „Lumina", Recitalul violonistei Gaby Gmbaa;
vităţii lor. In nivelul posibilităţilor re­ nerul Alexandru Epşlain, nu se ocu­ kI m neincăpâloare. cu curenţi de aer Nu-i De înlăturarea neajunsurilor semna­ lil.Ofi Muzică uşoară dc Paul Ur-
H M
giunii". In prezent, una din preocu­ pă cu suficientă răspundere dc re de mirare deci că viţeii au o dezvol­ late va depinde si modul de hrămre muzcscu şi Radu Zaliaroseu ; 18.15
pările principale ale conducerilor coo­ zolvnren problemelor de care depinde tare necorespimzăioarc. In această a animalelor pe perioada dc iarnă şi Momente din istoria teatrului ro­
perativelor agricole este pregătirea în bunul mers al activităţii în sectorul privinţă ar trebui urmat exemplul ţă­ în ultimă instanţă realizarea sarcini­ mânesc; 19,05 Orclieslre de mu­
mod judicios a iernării animalelor. zootehnic. Esle necesar ca aici linu­ ranilor cooperatori din Leşnic care lor stabilite pentru sectorul zooteh­ zică uşoară: Sorgi 11 Mnlaqaniba şi
Pentru a vedea ce mai trebuie făcut rile să fie transportate imediat la sc Iacă prin captarea unor izvoare, au început construirea unui aseme­ nic. In această direcţie este necesar Programul I : 5.0fi Muzică dis­ Helmulli Zacharias; 19,30 Teatru
tn acest sens, astfel ca şi pc peri­ grajduri, pentru n se evita pierderile care curg iu apropierea grajdurilor. nea grajd pentru vilei. ca şi orgonizatiilc de partid să spri­ tractivă interpretată do fanfară ; la microfon: Doctor în filozofic»
oada de slabutalic să se poată obţine şi a se asigura aslfel posibilitatea în­ Dar, de ani de zile se tărăgănează Problema construcţiilor nu e re­ jine mai îndeaproape consiliile de 5,40 Cintece şi jocuri populare; 21.15 Melodii populare alese»
producţiile stabilite, redacţia ziarului tocmirii unor ra|ii echilibrate. începerea lucrărilor. Aici, de ce să zolvată iu inlrcqinic nici In roope- conducere în planificarea şi organi­ 0,15 La ordinea zilei în agricul­ 22.15 Muzică din opereta „Gheişa"
nostru a organizat de curînd o dis­ Considerăm că si deficitul de con­ n-o spunem, are şi consiliul agricol raliva agricolă din Velei. Aici s a zarea muncii, aslfel incit pe perioa­ tură; 0.22 Pe strune de vioară; de Jones ,■ 22.30 Moment poetic»
cuţie in pirul mesei rotunde, unde centrate poale fi suplinit prin utili­ partea sa de vină Mă refer la laplut construit un grajd pentru 80 capete da de iarnă, animalele să fie bine în 7,18 Muzică din Ii Imul „Vacanta 22,35 Interpreţi de muzică uşoară;
au fost solicitaţi să şi spună părerea zarea celor 12 mori cu ciocane, exis­ că deşi se cunoştea situaţia amintită, tineret dar. care dc$i o populat, lo grijile şi lirânile, asiqurmdu-se pc n- la mare'* ; 7.30 Bolorouri şi laran- Rilo Piivono şi Nicolac Nitcşcu ;
mai mulţi colaboratori şi corespon­ tente în unilăli, In producerea fainei nu s a intervenit cu holărire pentru Inşi nu are plafonul terminat. ceaslă calc obţinerea unor producţii tele; 8,08 Interpreţi ai muzicii 23,50 „La braţ cu line" — muzică
denţi voluntari, specialişti care lu­ din fîniiri de trifoi şi lucernă. Rezol­ a determina conducerea cooperativei Despre uncie neajunsuri in ce pri- şi venituri sporite din sectorul 2 0 - populare : Aelnm Nica $i naistul uşoară.
crează în unităţile agricole socialiste varea acestor probleme depinde de să Ireacă la lucru. Timpul este des­ veslc asigurarea adăposturilor cores­ otchnic. Constantin Doliro; 8,30 La micro­
din raionul flin. lată cileva din pro­ conducerile cooperativelor agricole tul de favorabil şi forării unor fin- punzătoare a vorbit şi Iov. Lazăr I. MANEA fon, melodia preferată ; 0.30 Sfa­
blemele desprinse dm discuţiile pur­ tul medicului : Alnnentia copilului t i m p u l p r o b a b i l ’
tate cu acest prilej în anotimpul rece; 0.35 Selectlunî
din opereta „Doamna Luna” d^
Ing. TEODOR SOLOMON Paul Linelcc: 10,05 Prelucrări de PENTRU 24 ORE
dc la consiliul agricol raional folclor ale compozitorilor noştri ; Vreme rece, cu ceru! mai mult
10,30 Minunile lumii au fost nu­ noros. cind vor cădea precipitaţii
In acest an. din lipsă de preocu mai 7?; 11.00 Cu microfonul prin sul» formă do ninsoare şi lapovi-
pare. unele cooperative agricole din sălile de concert ale Capitalei ; lă. Viului va sulta din sectorul
raion au o batantă furajeră defici­ 4 n M \ j L * 11.45 Do-remi pentru copii; )2.I3 nord şi nord-est. Temperatura ae­
tară. La Soimuş. Roşcaţii. Gurasada. (jk v Ciută Dalida ; 12,30 Moment fol - rului va osrila ziua între +2 şl
Sirbi ele., s-a intrai în perioada de f â â v mm, cloric ; 12,45 „Ascultaţi $1 alegeţi" -f-7 grade, iar noaptea între —2
sîaliulatie cu un deficit de 000 lone -""ţs — caleidoscop muzical ; 14.08 Mu­ şi —fi grade. Local, ceată. Pe
fibroase. Lipsa poale fi substituită i V . V kr v .s l zica populară românească şi a 11.1- şosete, in regiuneo de munte vi-
numai printr-o gospodărire atentă ■* P I S lionalilălîlor conlocuitoare ; 15.00 zi bl il aU rn lu>«i din cauza cetii şl
furaielor existente. U.ir. acest lucru Ruchel de flori şi melodii; 17.15 precipitaţiilor.
nu se îace peste I•>I aşa cum sc cu­ Muzică uşoara; 17,30 Răspunsuri
vine. Tn coopr-rafina agricolă din Ham- muzicale... preferinţelor dumnea­ PENTRU URMA I OAREI P 3 ZII G
potoc de pildă (preşedinte Iov. foan voastră — ('misiune folclorică; Vremea va rămîne rece, cu ce­
Cornca), şirele de lin sînt neîmprej- hhanci indcstuitiloaic pentm animale 18,03 In jurul globului ; 18,13 Cinlă rul niai mult noros ziuo.