Page 54 - 1965-11

PAGINA A 2-A DRV MUL SOCIALISMULUI Nr. 3385

Să cultivăm ; î ' dranostsa 17 NOIEMBRIE 1965 Consiliul Superior al Agriculturii

nu
I editează in anul 1986 prin redacţia
•Vt •'.
lllf * r P 9 7 SI C I H E M A
iiU^jfl ^ d /. ca revistelor agrăcois următoarele reviste

DEVA : Cei mai Irumosi ani —
cinematograful „Patria" ; Limuzina
neagră — cinematograful „Aria" tehnice de specialitate:
PETROŞANI: Holul de piersici —
Mu flllam de circn trei ore pe şan­ lăsaţi să se descurce singuri, să can­ cerea preţului de rost, In mişcarea cinematograful „Republica" Ci­
tierul Fabricii de dolomită Zlaşli. Un to ore în şir dormitorul, cantina, lo­ de inovaţii şi raţionalizări, la acţiu­ neva acolo sus mă iubeşte — ci­ — PROBLEME AGRICOLE
qrnp de tineri vcnili alunei să se an­ tul sau briqada unde erau reparti­ nile pairiolice. Totodată s-au dezvă­ nematograful „7 Noiembrie"; LL- — REVISTA DE ZOOTEHNIE Şl MEDICINA VETERINARĂ
gajeze ca muncitori necalificati, as­ zaţi. Peregrinările acestea lără rost luit şi deficientele semnalate Dar de PENI : Unora Ic place jazz-ul —
cultau explicaţiile primite din parlen i-au îndepărtat de la bun început de Ja o enumerare lapidară, festiv istă, cinematograful „C uliniar ; SIMB­ — GRĂDINA, VIA Şl LIVADA
conducerii şantierului. Li se vorbea şantier. pînă la o analiză temeinică a rezul­ RIA: Runda (î — cinematograful — MECANIZAREA Şl ELECTRIFICAREA AGRICULTURII
tinerilor despre importanta obiectivu­ tatelor bune, a cauzelor care mai ge­ ..Mureşul"; ALBA IULIA : Jun­ — APICULTURA
lui aflat in construcţie, despre sarci­ nerează absente nemotive, întirzieri gla tragică — cinematograful „Vic­
nile şantierului, condiţiile de muncă do la serviciu, gospodărirea necores- toria" ; Nuntă cu peripeţii — ci­ — MEHESZET
şi de viată, perspectivele pe care le punz.ăloarc a materialelor, chiulul, nematograf ui „23 August"; SEBES: — ŞTIINJA SOLULUI
aveau în marca familie a constructo­ indiferenta fală de soarta producţiei Răzbunătorul — cinematograful — REVISTA DE GEODEZIE Şl ORGANIZAREA TcRITO-
rilor Hunedoarei socialisto. Disculii- in întreorindere... şi de avutul obştesc este o mare dis­ „Progresul" Moral 63 — cinema­ RIULUI
le acelea tovărăşeşti, urmate de o vi­ 1 tantă. nesosizată de cei ce au luat tograful „Sebeşul"; ORĂSTIE : — SERICICULTURA
zită pe şantier au determinat pe noii Din lucrările conferinţei a reieşit cnvintul, în marea lor majoritate de­ Marşul asupra Romei •— cinema­ Abonamentele se pol face prin organele de difuzare a pre­
anoaiati să rămină imediat la lucru. că în ullimii doi ani au fost antre­ legaţii mulUimindu-se tocmai cu acest tograful „Patria" La răspîntie —
Tovarăşul inq. Cheorqhe Moatsh, naţi >n întrecerea socialistă 2 500 rle fel de a trata problemele aduse in Cinematograful „Flacăra"; HAŢEG; sei.
delectat la conferinţa UT.C. pe tineri. Surprinzător este faptul că din discuţie de ei. Ucigaşii de femei — cinematogra­
I.C.S I I din partea tinerilor ce mun­ această cifră, impresionantă la prima ful „Popular" ; BRAD: Sa Snllm-
cesc pe şantierul fabricii de rlolomi- vedere, numai 325 au primit titlul de plat la miliţie — cinematograful r~
tă, a prezentat fu fata conferinţei frunlaş in producţie pe anul 1964. Un absent „Steaua roşie" ; LONEA : Drum
experienţa dobînriilă în această pri­ Să (ic oare aceasta o întîmplare ne­ periculos — cinematograful „M i­ în t r e p r in d e r e a d e p r o d u s e
vinţă. Cu viului său venea să confir­ fericită, nn ghinion? Categoric, nu in ,„C 1 nerul" ; II IA : Doua etaje de fe­
me nn adevăr cunoscut de mult Ia cauze obiective trebuie căutate ade­ „tinereţea ricire — cinematograful „Lumina".
întreprinderea de construcţii sidernr- văratele motive pentru care numai
r11ce Hunedoara : dacă noii anemiaţi 13 In sută din numărul tinerilor aliaţi Daroa dc seamă, discuţiile purtate DIN BETON CELULAR
sînt înconiurali din primele zile cu in întrecerea socialistă au reuşit să au făcut si referiri la munca cultural- R A D I O
grijă tovărăşească, dacă li se creează se menţinu evidenţiaţi lună de Jună, artistică. la acţiunile patriotice iniţia­
condiţii bune de muncă, odihnă, ca­ pentru a putea obţine mult rivnitul te. învălâminlul polii ic U.T.C., munca AUTOCLAVIZAT DOICEŞTI
lificare. pentru petrecerea plăculă a titlu de fruntaş. de înlărire a rindurilor organiza­ PROGRAMUL I : 5,06 Cînlecc
timpului liber, ei capătă încredere ţiei. Dar aceste referiri n-au fost su­ si jocuri,- 5,40 Melodiile dimine­
în oamenii de pe şantier, se ataşea­ ţii; 6,10 Doină si joc de Norbert RAIONUL TÎRCOVIŞTE. REGIUNEA PLOIEŞTI,
ficient de analitice, şi de ce n-am
ză cu draci de noul loc de muncă. spune-o. lincreşli. Petri; 6,22 Ciulă Frerl Frohberq ;
Lucrul acesta se pare insă că nu însemnări pe marginea Prezidiul care a condus conferinţa 6.45 Salut voios de pionier; 7,18 PRODUCE Şl LIVREAZĂ PE BAZA DE REPARTIŢIE PENTRU INTRE
este luat Sn seamă pe toate şantie­ a apreciat că n-a lipsit nimeni nemo- Muzică uşoară de Teodor Bratn
rele inireprinderii, de către toii cei ce livat. Dacă aruncăm însă o privire şi Marius Mihail ; 7,30 Popas fol­ PRINDERILE SOCIALISTE, IAR PEN’TRU PARTICULARI PE BAZA DE
răspund de omul venit pentru prima conferinţei II. T. C. relrospectivă asupra lucrărilor confe­ cloric; 8,00 Sumarul presei; 8,30 COMPNZI FERME URMĂTOARELE:
dotă să muncească aici. Tovarăşul rinţei. ne rhim seama că a lipsit to­ La microfon, melodia preferată ;
Victor Cucu — secretar al comitetu­ de ia !. C. S. H. tuşi fără nici un motiv cineva : ti­ 9.30 Sfatul medicului : Virozele — BLOCURI DE ZIDĂRIE 19X21X49 CM SORT 07 (700 kg M C |
lui ILT.C. ele la şantierul construcţii nereţea Tste adevărat ccă in sola clu­ respiratorii ; 9,35 Arii din ope­ — PLACI DE IZOLAŢIE 8X24X49 CM. SORT 05, 10X24X49 CM
nr. J. deleqat la conferinţa U T C. bului „Constructorul" se allau circa rele compozitorilor noştri ; 10,05
din 1.C.S.1L spunea că se obişnuieş­ 300 rle delegaţi şi invitaţi, (oţi tineri. Din folclorul muzical al popoare­ f500 kg. M.C.I, 12.5X24X49 CM.
te să se planilice numeroase acţiuni Presupuninrl că cineva ar li ascultat lor; 10,30 Emisiune muzicală pen­ IN BAZA COMENZILOR SPECIALE SE POT EXECUTA SI PANOURI
educative cu tinerii. Dar ele rămin de Luînd cuvîntul în cadrul lucrărilor discuţiile rlinlr-o cameră alăturată că­ Luminoase şi spaţioase, noile a tru şcolari; 11,32 Selecţiuni din DIN BETON ARMAT
multe ori simple însemnări pe hîrlie. conlennlei, un tovarăş spunea prin­ lii, nu şi-ar fi putut da seama că cei parlamente ce sc construiesc pc _ operelele lui Zeller; 12.13 Or­
Nu se urmăreşte totdeauna nn scop tre altele: „Da(ă toii ulecişlii din ce se perindau prin fata microfonului întinsul regiunii asigură un qrjd chestre de estradă ; 13,30 Muzică MODUL DE UTILIZARE ÎN CONSTRUCŢII, CONFORM INSTRUCŢI-
precis şi in mod deosebit eficienta întreprinderea noastră ar ti exemple aduceau în disculie probleme speci­ sporit de confort noilor locatari. populară dkn Transilvania ; 14,08 UN1LOR TEHNICE PENTRU FOLOSIREA LA ZIDARII A BLOCURILOR
acestora. de disciplină şi coniporlarc. dacă fie­ fic tinereşti. Transmisiunea meciului de fotbal
51i"unta Cluj — Atletico Madrid ;
Nu de puţine ori s-a înlimplat să care s-ar slratlni să-şi realizeze în Unii delegaţi aminteau în cuvîntul 16.45 Miniaturi de estradă; 17,15 MICI ŞI A PLĂCILOR DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT C. 69—
vină pentru a fi angajaţi tineri care mod exemplar sarcinile pe frontul lor că tinerii nu mai participă în nu­ Restaurarea Din cele mai cunoscute cîntece G5 APROBATE DE C.S.C.A.S. PRIN ORDINUL NR. 89'24.JU9S5.
n au mai avut tanqentâ cu un şan­ nrodncliei, prestigiul organizaţiei măr mare la întrecerile sportive, la populare; 17,30 Melodii din fil­
tier de construcţii. Aceştia au fost noastre ar avea numai rle qpliqat. me; 18,03 Ia jurul globului; 18,13 PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE, BENEFICIARII SE VOR A-
Pentru aceasla însă trebuie desfăşu­ reuniunile tovărăşeşti, la foile de ti­ castelului
rată o activilale stăruitoare, plină de neret. De ce? In primul rîud pentru Pagini din opereta „Culegălorii DRESA LA ÎNTREPRINDEREA DE MAI SUS. TELEFON 18.
răspundere, convingătoare, în care că ele nu sînt întotdeauna bine or­ de stele" de Florin Comişel ; 18.30
munca rle educaţie comunistă să tio ganizate. Dar, în al doilea rinrl, toc­ Tribuna radio; 18.40 Muzică
imbinală în mod armonios cu acţiu­ mai pentru faptul că sc abuzează de populară la cererea ascullălorilnr;
o doză prea mare de „scriozilate".
19,20 Sport, Mexic I9GR; 19,30 Ti­
Irimie nile concrete din produclie". că tinerii trebuie ajutaţi mai mult deschis la Hunedoara un şantier dc 20 .00 Radiogazela rle 6eară ; 20.30
Direcţia monumentelor istorice a
uşoară ;
Din conferinţă s a desprins concluzia
neri solişti de muzică
Se cuvine să facem aici o preci­
zare. Pentru ca afirmaţiile de mai
sus să prindă viată este nevoie nu sâ-şi trăiască viata tinereşte, să li restaurare a castelului’ I Imunzilor. Recital Mano del Monaco : 20.55 A N U N Ţ
Au fost excculate pînă acum lu­
Doi interpreţi de muzică popula­
se organizeze timpul de muncă, dc
din Bejan de constatări (lendinlă desprinsă nilL odihnă, cit mai bine. cit mai plăcut, confecţionat cofrajele pentru bolta ră? Anqela Rucin şi Cheorqhe ABONAMENTELE LA B U L E T I N U L O F I C I A L AL RE­
crări rle organizare a şantierului, s-au
din conţinutul dării rle seamă cit şi
mai variat, mai atractiv, moi specific
Stănică; 21,15 Mici pieşc, mari
din discuţiile delegaţilor), ci de mă­
interpreţi ; 22,15 Fes'ivnt inter­
suri bme qîmlile, de crearea acelui vîrstei lor do la loja Muniazilor, s-a suprabelo- naţional de jazz — Pled 1965 PUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA PE TRIMESTRUL 1V.1965 SE
nat şi se Icncuicşte camera capistrn-
Pcnlru aceasta, este nevoie însă de
şi zilele- enluziasm specific tineretului în mo­ o colaborare mai strinsâ înire comi­ no. se fac rostuielile în camera lui (RF.S. Iugoslavia); 22,55 Caleidos­ PRIMESC ÎN CONTINUARE P.ÎNA LA DATA DE 24 DECEM­
bilizarea rezervelor existente, in aşa
Maici, la care se şi tencuicşte tavanul.
cop muzical ;
fel incit sarcinile trasate rle partid să
tetul U.T.C., comitetul sindicatului şi
devină fapte împlinite. conducerea asociaţiei sportive, cola­ La turnul deasupra porţii principale PROGRAMUL II : 7.50 MarsuTi BRIE 1965 (CU SERVIREA RETROACTIVĂ A TUTUROR N U ­
urmează a se lurna planşee din be­
muncă niată contribuţia adusă rle lincrct borare care să aibă ca lei organizarea ton armat si a sc restaura bolta în sporlive? 8,00 Piese de estradă; MERELOR APĂRUTE DE LA 1 OCTOMBRIE) DE CĂTRE O FI­
Iii cadrul conferinţei a fost subli­
unor acţiuni comune cît mai eti­
9.30 Cinlece şi jocuri din regiu­
forma inilială. Aici şi la galeria ITu-
la realizarea indicatorilor de plan, îm­ ci en te. nîazi 1 or se vor executa o bună parte nile patriei ; 10,00 „Sîniem a ţării CIILE Şl AGENŢIILE POŞTALE, FACTORII POŞTALI, PRECUM
bunătăţirea calităţii lucrărilor, redu- A. DAVID din lucrări în cursul acestei ierni. primăvară" — cîntece pioniereşti ;
Intr-una din zile am poposit la 10,10 Muzică instrumentală rle Şl DE CĂTRE DIFUZORJI DE PRESA DIN ÎNTREPRINDERI Şî
cooperativa agricolă ric produclie compozilori români; 10,25 Din
din satul Bejan. raionul llia. Ţă­ operetele lui Joban Strauss ; 11.10 INSTITUŢII.
ranii cooperatori munceau cu sir- Meridiane .şi... melodii; 12,45 Gin­ PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL ESTE DE 120 LEI LA
guintă la culesul porumbului şi I tă Livin Brătulescu şi Ionel Mi-
tăialul cocenilor. Vroiau să-şi vadă ron ; 13.08 Cîntă Măria Corncs-
cit mai repede recolta în hambare | 4 * d . cu şi violonistul Ion Copil — PARTEA 1-A, DE 60 LEI LA PARTEA A ll-A Şl DE 100 LEI
şi terenul eliberat de coceni pen­ I muzică populară ; 15,13 Piese de LA PARTEA A lll-A.
tru a fi arai. ' estradă interpretate la pian ; 15,30
Sint aici oameni harnici, care W m Ştiinţa în slujba păcii : 16.00 Doine
muncesc cu dragosle şi pasiune şi jocuri populare ; 17,30 Muziră B U L E T I N U L O F I C I A L AL REPUBLICI! SOCIALIS­
pentru întărirea cooperativei, pen­ populară interpretată la nai ; IR 00 TE ROMÂNIA APARE iN TRADUCERE Şl ÎN LIMBA MA­
tru creşterea avuţiei lor comune, a „Cîntâ viorile" — muzica uşoară;
propriilor lor venituri. Dar, aşa r* 19,05 „Am îndrăqit o meiodie" GHIARĂ.
ciini se spune, că nu există pădure 1 — muzică uşoară; 19,50 Canţo­
fără uscături, sînt şi aici unii ţă­ nete internrelalo rle Bogdan Pan-
rani cooperatori, foarte putini la d .m • v f p « m m rocki ? 20.50 Trei dansuri de Fi-
număr, care atunci cînrl este vor­ r v T tLc lip Lazăr ? 21.15 Folclor orăşe­
ba de muncă dau înapoi, ca ra­ ■ nesc ; 22.30 Moment poetic:
cul. Aceştia ar vrea să dea rit mai . ' , . „Corbul" rle? Edqar Allan Poc;
puţin cooperativei, în schimb ar 22,40 Muzică uşoară • n
d^ri să primească cit mai mult. I J : A ! doni ; 28.10 Muzică preclasică ; ÎNTREPRINDEREA ELEC1
A ci însă este o evidentă clară a 23.50 „Şoapte de dragoste" —
muncii depuse de fiecare şi retri­ muzică uşoară.
buţia se face in raport cu munca Buletine de ştiri şi radiojur­
prestată, cu rezultatele obţinute * #1 * 1 nale : 5,00; 6,00; 7,00; 10,00;
în producţie. Irimie Nicolae, îm­ 12.00 ; 14,00 ; 16,00 f ! i nu ; M, :• aur. 12
23.50 (programul I) 7,30; 9,00;
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
In inimii u de tulsurj Clubul ndi 21,00; 23,00; 0,50 (programul II).
ANGAJEAZĂ de URGENŢA :
TELEVIZIUNE
U L O R A Ş T I E torilor penlru îngrijirea plantaţiilor 30 DE MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU LUCRĂRI DE LINII DE
14,30 Fotbal r Ştiinţa Cluj —
preună cu sofia sa, n a făcut Sn a- iM M n m M 'm m H m n a a t f n K M M pomicole existente cît şl în vederea Atletico Madrid; 19,00 Jurnalul
extinderii livezilor pe noi suprafeţe
c «st an decît 32 de zile-muncâ, de teren improprii altor culturi. televiziunii (1); 19.15 Ştiinţă şi ÎNALTA TENSIUNE ÎN ZONA HAŢEG Şt PETROŞANI. DUPĂ TnEl LUNI
Acum, cînd a văzul că el o să pri­ rn ag A2I Deoarece au mai rămas puţine zile tehnică pentru pionieri şî şco­
1. m f l r ■
mească mal puţin porumb ca cei- pînă ia venirea iernii este necesar să lari ; 20,00 Seară de teatru ; Co­ DE PRACTICA VOR FI ÎNSCRIŞI LA ŞCOALA DE CALIFICARE.
' , Iţi cooperatori, s-a gîndit să-şi te L li lT ia fie luate măsuri grabnice de picheta­ media erorilor ; 2 2 ,0 0 Colecţii şi
t itreqească „zilele-anuncă" prin a re a suprafeţelor dc teren. In acra- colecţionari ; 22,40 Jurnalul tele­
mstraqe din avutul cooperativei, 9 s'ă privinţă inginerii agronomi din viziunii (II) Buletinul meteorolo­ DORITORII SE POT ADRESA DIRECT ŞANTIERULUI DIN COMUNA
a concetăţenilor săi. care au H o o* m u m n p cooperativele agricole au datoria să gic.
muncit din zori şi pină în seară Iml se ocupe cu toată răspunderea de lu­ PUI, RAIONUL HAŢEG.
p»; ogoarele cooperativei. La lucru crarea amintită. Inlmcit volumul lu­
n j-i place sa vină, dar să-şi însu- crărilor agricole din cîmp a scăzut TIMPUL FR0BA3IL
♦ rască pe nedrept din munca alto- Cooperativele agricole de produc­ pomi, numai cei din Berin ..nu s-an simţitor s a creat posibilitatea mobi­
r î ii sl.ă în minte. Nedemnă preo­ ţie din raionul Orăştie dispun de con­ rjriibit“. Acum, ei .sint puşi in situa­ lizării unui număr sporit de coope­
cupare I diţii prielnice pentru cultivarea po­ ţia de a aduce 2.500 de pruni de la ratori la săpatul gropilor şi la plan­ PENTRU 24 ORD
Oamenii, ştiindn-i năravul, fl- milor. Ca urmare, în ultimii fini an alte pepiniere. Dc (apt în aceasla tatul pomilor. Cea mai urgentă sarci­ Vreme rece cu cer schimbător. IN A TEN ŢI A
• ii acesta au fost mai vigilenţi. fost înfiinţate livezi noi pe suprafeţe privinţă aici s-a moştenit un obicei. nă este ridicarea pomilor prevăzuţi Vintul va sufla moderat cu in­
1 u 1-an scăpat din ochi. Irimie a însemnate do teren. In această pri­ Aproape an de an pomii necesari au să fie folosiţi pentru înfiinţarea de tensificări locale din sectorul nord- m in e r il o r !
t ist orins încercînd să-şi însu­ vinţă la Romoşel, Ceongiu, Vinerea, losl aduşi de la pepinierele pomicole vest. Local vor cădea precipitaţii
şească din tarlaua denumită „Intre Orăştie şi în alte umtâti s-an obţi­ din Buftea, Sercoio, Şura Mică, Aiuri, noi plantaiii sau în vederea comple­ sub formă de ninsoare. Tempera­
tării golurilor.
- i i " nu ni ai pulin de 13 saci de nut rezultate bune. Noile plantaţii ftîşnov, in timp ce pepiniera din tura, în scădere, va fi cuprinsă r- ^ i» v ^ i a h
mimb ştmleti — 507 kilograme, sînt bine înlrelinule, ceea ce asigura Geoaqin este situata doar )a circa In raionul Oră şl ie există condiţii ziua între —3 şi -I-1 grade, iar In minele grizataase, Ja fiecare loc
îi alesese Irimie, lot unu-l 51 o creştere corespunzătoare a pomi­ 10 km. $1 aceasta numai din cauza pentru ca toate suprafeţele prevăzute noaptea între —3 şi — 6 grade.
unul, ca pentru sămîntâ. Dar n-a lor. Ţinîndu-se seama rle condiţiile să fie plantate cu pomi. Acest lucru Circulaţia rutieră va fi îngreunată de muncă şi fiecare cameră subtera
mai aoueat să-i ducă acasă. existente şi de experienţa obţinută în neglijentei consiliului dc conducere. depinde însă do felul în care se vor din cauza vizibilităţii reduse şi a nâ trebuie sâ existe cel puţin o
Cînd au auzit despre această Nu s-au îngrijit de procurarea ma- preocupa consiliile de conducere de stratului de zăpadă care va (i în­ lampa de siguranţă cu benzina.
faptă ruşinoasă a lui Nicolae Iri- această direcţie au fost întocmite lerialnlui sădilor nici cooperatorii din organizarea acţiunii de plantare a tre 2 şi 10 centimetri. Controlul existentei m etanului
proiecte pentru extinderea suprafe­
- ie şi au văzul porumbul pe care ţelor de pomi pe cîle 1 0 0 -2 0 0 hecta­ Tărtăria care irebuiau să planteze in pomilor pentru n da o folosinţă su­ PENTRU URMATOARELD 3 ZILE cu lam pa se începe cu flacăra
încercase el să-l sustraqă. ţăranii această toamnă 750 do pomi. La a- perioară terenurilor moi puţin pro- Vremea se menţine rece, cu ce­
)operaton au fost profund indig­ re în unităţi cum sînt Berin, Geoa- ceastă unitate s-a întocmit un pro­ rluclive. rul variabil şi ninsoare locală. n o rm a la . Dacă se o b 6 ^rv ă fila ­
naţi : „Cum adică — îs» 6 PU* giu, Tăriăna. Ocoliş, Romoşel, Orăş­ iect pentru înfiinţarea unei livezi pe rea sau a lungirea flacarei pină
-î^au ei — noi muncim toată vara. tie şi altele. Cslo o măsură bună care 190 de hectare. Pină în acest an s au la m arginea 6upeno.arâ a sticlei,
.r acest om. căruia nu-t place sa va duce la dezvoltarea acestei impor­ plantat abia 4 ha. Din planul rle pers­ controlul se opreşte iar locul de
lucreze, se infruptă cu neruşina­ tante ramuri de producţie a agricul­ pectivă s-a defalcat o sarcină de 6 muncă va fi evacuat pînă la a e ri­
turii. Să vedem însă ce s-o între­
re, ca un Irînlor, din munca noos- prins pînă în prezent pentru trans­ hectare pentru această toamnă. Se M u n O ic ib C
tiă? punerea în practică a celor prevăzu­ vede insă că tovarăşii din consiliul sire Dacă nu se o b serva alungi
Oamenii de felul lui Ir un ic sînt rle conducere nu sînt interesaţi pen­ U I U O w JlU u w U v rea sau filarea flacârei, se trece
p.siţi de conştiinţă, de cinste, te în proiecte. tru a traduce în viată prevederile la determ inarea p r o c e n tu a la
‘-ml oameni care în loc să-şi iţ­ In unităţile agricole din raionul O- din proiectul rle perspectivă.
ească eforturile cu ale celorlalţi, râştie s-a stabilii ca în acest an să O situaţie neimillumiloare se înlîl- In campionatul de fotbal al ora­ faptul că in turul campionatului nici m e ta n u lu i cu fla c ă ra redusă
«ă pună umărul pentru n-şi lauri, se planteze cu pomi frnciileri 110 neşle la Jeledmţi. In ann precedenţi şului Deva, ediţia 1965-1966, partici­ un jucător nu a fost eliminat de pe
•nn muncă, o viată mai bună urn­ hectare. In primăvară lucrarea s-a aici au fost plantate 10 hectare cu pă şase echipe. Prima parte a cam­ îcren pentru diferite abateri ceea ce
iri pe căi lăturalnice, caută sâ-şi efectuat pe 70 hectare. Rămîneo deci pruni. Dar, din lipsă de îngrijire, cir­ pionatului a luat slirşit. O compor­ înseamnă că jocurile s-au desfăşu­ A
nsuşească necinstit ceea ce nu le ca în această toamnă să se planicze ca 1.000 bucăli au fost roşi de oile tare meritorie <i avut echipa I.G.O. rat într-o perfectă notă rle soorhvi-
martine şi nn li se cuvine. îşi vtnrl diferenţa rle 40 beciare. Sc poate a- rare au păşunat toamna in livadă. Deva care n cîştigat toate meciurile tate. I.a buna desfăşurare a campio­
cum se spune în popor, cinstea pe firma insa că pînă la II noiembrie Acum s-a stabilit completarea golu­ susţinute. De asemenea, bine s-au natului şi-au adus contribuim con­ *>__ 1 «î__\ NU UITATI ! , . ,
ruşine. o.c. nu s-n întreprins aproape nimic. rilor ivite. Iti aceasta privinţă însă nu nrezeidat echipele Dmnmo şi Cons­ ducerile asociaţiilor sportive precum S m Se lucrează fără explozivi
tructorul care au realizat inlilniri
Fapta lui Nicolae Irimie este o Acum ne aflăm în perioada ci iul s-a făcut nimic. Ifste o stare de lu­ si antrenorii, instructorii voluntari
triplă nedemnă de nn om al zile­ plantatul pomilor trebuia să se des­ cruri care trebuie să dea de gîndit de bună caii laie.
lor noastre, pe care ţăranii coo­ făşoare din plin. dar nu an fost pi­ consiliului de conducere şi tuturor Un luerj demn de remarcat este şi arbitrii.
peratori din Bejan si toii oamenii chetate încă suprafeţele deslinnte a- cooperatorilor Un caz asemănător se
ostili o condamnă cu asprime. ceslui scop. Nu s-au lânii nici gro­ întîlneşle la Ocoliş. $i aici în plan­ Iată cum arată clasamentul după încheierea turului campionatului
- A - A r t it r t f e r
Munca este un drept, o datorie de pile şî nu .s-a asigurat materialul s-1- taţia de 25 de hectare s-a practicat orăşenesc de fotbal. LOCULOE ! \ I \ li h
cinste pentru fiecare celătean. ditor necesar. Astfel, cn Ina'e că la înspre toamnă păsnnatul cn oile. In Ţ
Pentru Irimie însă nu, Si, conce­ cooperativa agricolă dc produclie din urma acţiunii rle inventariere a pomi­ 1. I G.O. Deva 5 5 0 0 ÎS- 1 10 MUNCĂ VA II U JLM y
tăţenii lui îl întreabă : Cuin ai să Berin trebuiau plantate 12 hectare, lor s-a constatat că 700 dintre ei s au 2. Dinamo Deva S 4 0 1 10- 3 R FI EVACUAT--------- 7 — , V f - f r
mai poţi privi tu, Irimie, în ochii lucrarea s-a neglijat. NVi mărar po­ uscat. Pcnlrn înlocuirea lor însă nu 3. Conslr. Deva 5 3 0 2 3 12-10 G L A AERISIRE 1 .
3
oşlri, in ochii copilului lâu. Ce mii necesari nu an fost ridicaţi. Sco­ s-a întreprins nimic pină in prezent. 4. Mureşul Uroi 5 1 1 G- R 3
5-13
fr| de exemplu ii dai ? Ar fi razul sul pomilor din pepiniera Geoaqin a S. Fleclrira Deva 5 1 1 3
* ă-ti analizezi propria conş'ihită început în jurul dalei rle 15 octom­ Astfel de situaţii sc mai pot în- G. Rccotla Ra poli 5 0 0 5 4 17 0
»i să te transformi înlr-un om a- brie. Dc atunci însă şi pînă la tl no­ litrii şi in alte unilăli din raionul O- GHHOBGHE CIKOŞ
devărat al zilelor noastre. iembrie diferite cooperative agrico­ râştir. De aceea, se impune o mai preşediulelc comisiei orăşeneşti
N. BADIU. le din alte regiuni a" ridicat mnlli mare preocupare din partea coopera­ dc fotbal