Page 55 - 1965-11

, :• - '• SHSg tR W P m a d vi m n
]SE L ■ S a lP s
d&a

PENTRU

H 1 R TEHNICE
K tu

In acest domeniu s-au obţinut re- nico Sn schimbul înlîi. Nu trebuie sfi
y. utilate promiţuloare. Cadrele teh- udăm insă eu schimbul respectiv a-
nice-ingincrcsli transferate din ser­ sigură numai o parte «a producţiei
viciile administrative în sectoarele de cărbune. Restul se realizează In
productive, cursurile de calificare şi schimburile doi si trei. Procesul de
Tndustria carboniiorâ din re­ lor două Jiurl ţi sc înfăţişează cinilor pe care conducerea parti­ ridicarea calificării — atit cit sa producţie in aceste schimburi ridică
aceleaşi probleme, aceleaşi cerinţe
^<^cut — constituie, fireşte, un pas
giunea noastră — concentrata construcţii masive : blocuri de dului şi steiului nostru lc-au important înainta. Dar aceasta nu c c,i şi in schimbul înlîi. $i în cele-
in principal în bazinul Văii Ji­ locuinţe, cămine, complexe co­ pus in fata lor. Tot în acest lotul. Procesul de producţie în in- lalie două schimburi se simte nevoia
ului — ocupă un loc important merciale, cluburi, scoli elemen­ scop, trebuie subliniată atenţia rlustr'w carboniferă osie deslul de de prezenţa inginerului, maestrului
in economia tării. Numele aces­ tare, medii si do învâţâmint su­ deosebită acord;ită de conduce­ complex, cere inu^lă a lenţi e, cali­ ele., pentru a asigura desfăşurarea
tui marc bazin c cunoscut iu perior. instalaţii si agregate de rea P.C R. minerilor din Valea ficare superioară. cnmpelcnlA în mi- normală a procesului de producţie.
întreaga tară şi peste hotare. mare productivitate şî multe Jiului, pentru ridicarea întregii nuirea agregatelor si instalaţiilor, o- Motivele penlm care sînt reţineri
Produsele realizate de oamenii altele. Acestea sint la suprafa­ activităţi de aici la un nivel su­ peralivitate, calm şi în acelaşi timp fală de schimburile de noapte sîrv!
harnici de aiei işi găsesc o mul­ ţa. Io subteran, acolo în atlin- perior. rlîrzenie. clare, dar ele nu trebuie să fie,
ţime de întrebuinţări. Ar trebui ruri de undo se trimit ..la 7,iuă‘' Intre multiplele măsuri luale In îmbunătăţirea «asistenţei tehni­ toiuşi. motive.
calcule complexe si complicate milioanele de lone de cărbune, de Biroul Comitetului regional ce, Comitetul orăşenesc de partid In aceeaşi şedinţă s-a arătat că
pentru a arăta lotul despre acest inlilncsti, cuprins! înlr-o febrilă pentru rezolvarea problemelor Petroşani trebuie să acţioneze în trebuie îmbunătăţită încă repartiţia
cărbune : cum si în cc este el activitate, oameni minunaţi, rare majore din cadrul C.C.V.J., se continuare, în cîleva direcţii prin­ cadrelor telmico-inginercşti. In aşa
transformat, cile trenuri si cu mîmiiesc cu pricepere utilaje, numără şi recenta analiză pri cipale. Organizaţiile de partid vor fel. ca toate locurile de muncă să
cile vagoane au pictat din Pe­ agregate şi inslalaţii de mare vinri preocuparea Comitetului tor +* I trebui ajutate să intervină la timp fie încadrate, pe cit posibil, cu aces­
troşani spre termocentrale elec­ torţă, orăşenesc ric parlid Petroşani i r jd fy îw u * •5 Si cu toată competenţa in rezolva­ te cadre. Acc«astă problemă va tre­
w f n
trice, fabrici de produse chimi­ O cunoaştere mai îndeaproa­ pentru aplicarea recomandărilor ■ 4 «J „ - a rea problemelor de ordin tehnic. bui su preocupe îndeaproape orga­
re. întreprinderi de industrie u- pe ne dă posibilitatea să vedem brigăzii C.C. al P.C.R. in vede­ Toţi membrii de partid să fie promo­ nele de conducere din oraşul Petro­
^ r
soara $i alimentară, spre cup­ industria carboniierâ in speci­ rea îmbunătăţirii muncii în ex­ \ M t r Av A A * tori ai noului în tehnică, să militeze şani şi să o rezolve.
toare mai mici sau mai mari. ficul şi complexitatea ei. Atunci, ploatările miniere. fi <3h> pentru extinderea metodelor şi pro­ Activitatea minerilor din Vtvlea
w .
spre centrale termice ctr, etc., şi dc-abia atunci ne dă in scama Cu prilejul acelei analize s-au I v cedeelor tehnologice de marc efici­ Jiului s-a caracteriz«it întotdeauna
pentru a le alimenta cu inepu- de importanţa meseriei de mi­ evidenţiat pe larg succesele ob­ entă, 6d vegheze tot timpul la huna prin hirm-cie, iniţiativă creatoare,
Izabila-i putere calorica sau cu ner. de frumuseţile si particula­ ţinute dc mineri, metodele şi ,3»' t l funcţionare a utilajelor Ja fiecare preocupare pentru promovarea nou­
nlle proprietăţi de inirebuiniare. rităţile ei. do .satisfacţiile cc ţi procedeele de muncă, iniţiati­ -j loc de muncă. lui îti producţie. Din frămintărilc lor
Si tot asemenea calcule trebuie le creează şi de cerinţele ce le vele născuic şi exlinse in aba­ Serviciile C.C.V.J., conducerile au apărut iniţiative si metode de
pentru a cunoaşte in ce s au ridică ea la rang de obligaţii, d.i- tajele subterane Si — îndeosebi tohnico-adminislralivc ale exploată­ muncă valoroase, care au contribuit
transformai sumele imense n forii şi principii. Prin prisma a- — dorinţa şl botă rima minerilor rilor, în frunte cu şefii n cosi ora, mi la realizarea unul inaro volum do
cordele do stalul nostru, pentru ceslora si în funcţie de realită­ de a nu-şi precupeţi nici un c- datoria să fie aproape do procesul produse peste plan. Toate acestea
a ridica această ramură la ni­ ţile existente în Valea Jiului, fort pentru a se situa si pe mai ' y v ci de producţie, să cunoască bine Li­ trebuie extinse, susţinute prin toate
velul cerinţelor mereu sporite Biroul Comitetului regional de departe la nivelul misiunii lor. zele de lucru, comportarea maşini­ formele si mijloacele. Organizaţiile
ale economiei nalionale. partid manifest."! o grija perma­ S au scos apoi la iveală şi li­ , o -T L lor şi utilajelor si să intervină prompt de parlid şi conducerile tehnice «lo
Pe un lini|» Inimos, de pe rea nentă penlm ra harnicii mineri nele neajunsuri cc se mai far 9 * jI I W 0 n ţ r/f: .« cind siluatia cere acest lucru. exploatărilor s-au convins de mult
mai inallă culme ce strâinieste din Valea Jiului să aibă condi­ simţite in munca lor. s-au farul W M Din analiza făcută rezultă că în do valoarea unor metode si iniţiati­
„Valea”. ri»ntr-nn avion sau eli­ ţii lot mai bune de muncă si vi­ proDuneri de îmbunătăţire a ac­ ciifer11e Jocuri de muncă un număr ve mm sînt „două fişii pe zl în a-
copter, poli privi întreaga aşe­ ată, in aşa lei ca ei să răspun­ tivităţii viitoare, s-au dat noi \m i, de mijloace lehuice slau nefolosilc Ini'tajc cu front lunr|\ „două clm-
zare. Pe ambele maluri ale co­ dă şi in viitor cerinţelor şi sar- soluţii în acest scop. sau funcţionează cu capacitate re­ puri pe aripă şi schimb In a-
hataiolc cameră”, organizarea de a-
dusă. Mai există şi cazuri de dotare vansări rapide dc la lucrările de
cu utilaje ce nu pot (i folosite la deschidere si pregătiri etc, dar cu
li sr« Colectivul Exploatării miniere Pclrîla este unul din colectivele care locurile respective. Aceste citcva toate acestea n-au acţionat ai des­
sl* situează in primele nnduri ale întrecerii socialiste cc sc desfăşoară cauze — între altele — explică si tulă perseverenţă pentru extinderea
între exploatările miniere din Valea Jiului. La sectorul III al acestei faptul că productivitatea munca pe şi aplicarea lor.
combinai nu c la nivelul înzestrării
In viilor problemele Amintite vor
exploatări lucrează şi brigada condusă de minerul Ioan Apostol. Ea tehnice. Esle de datoria comitetului trebui să preocune îndeaproape co­
r s g «tT3» sc evidenţiază a'rît prin îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan, cît şi or«ăşenesc de parlid, «i conducerii mitetul orăşenesc do pnrlid deoa­
Anul accsla, In unele exploatări măsurălori de presiune au tost tri­ prin faptul că trimite la zi numai cărbune de bună calitate. C.C.V.J., să sludieze atent aceste rece toate acestea sînt aspecte ale
miniere dio Valea Jiului, alaiuri de mise să lucreze oile aproape b0 de IC Fotografia ne înfăţişează un schimb al brigăzii respective, condus dc probleme şi să le rezolve ncînlirzinl. noului, progresului, entuziasmului si
rezultatele bune, nu existat si une­ cadre lehnico-ingînoreşti. Sur tl*n minerul Iosif Muşan, înainte dc intrarea în şut. Iu jurul tehnicii miniere, a direcţiei elanului de care oamenii sînt cu­
le greul «iii. determinate de cilivn Aşa cum subliniam mai sus, orga­ Foto: N. MOLDOVEANU si perspectivei acesteia s-au purtat prinşi. Uneori, însă, aceste aspecte
factori despre care s-n disculot la nizaţiile de parlid — comuniştii — $i sc poartă încă discuţii. C cazul şi se lovesc de inerţia ce se mai face
timp. Tuluror minerilor le-a fost s-au sil uni în Irunlea întregii acli- timpul să se depăşească nivelul dis­ îr.că simţită pe ici colo.
clar ce trebuia făcut pentru reme­ vilăţi. Rolul lor ele forţă conducă­ cuţiilor şi să se treacă la soluţii prac­ Există posibilităţi ca neajunsuri­
dierea siludliei Si tuturor le esle toare la locurile de muncă a crescut. tice. le ce s-au manifestat să fie înlătu­
clar in prezenl ce mai trebuie Incul In rîndul membrilor de parlid din Se sublinia mai sus faptul că 6e rate. Trebuie doar să se acţioneze
penlru prevenirea unor asemenea si­ .sectoarele productive au fost pri­ „Este necesar sâ se acorde to&« simlc o îmbunătăţire a asistenţei tch- prompt şi in modul ccl mai judicios.
tuaţii. In pas cu lucrătorii exploată­ miţi, iu lunile aprilie — septembrie,
rilor miniere, pentru înlăturarea ne­ 570 de oameni ai muncii, dintre care
ajunsurilor, au militat organele de ldf> la mma lu peni. atenţia sporirii e^fraoftei în mine-
partid locale. Biroul Comitetului re­ Cu mai bune rezultate se prezin­
gional de pariul, conducerea de tă «îrum organizotin orăşenească rle
partid. In urma masurilor luale s-a parlid Pclroşani şi în ce priveşte existente ş>l în aceiaşi timp, des­
ajuns ca in prezent lucrurile să se suur.lurn sa organizatorica. In pe­
desfăşoare bine în Valea Jiului $i rioada analizată, s-au mai creat pes­ chiderii minelor noi la termenele sta­
s-ă se creeze condiţii penlru şi mai te 100 de organizaţii de bază pe i j'y V C
bine în viilor. schimburi, ceea cc a contribuit si f i i 9 X a-rfkwv
Avind sprijinul permanent al bi­ contribuie la ridicarea pe o treaptă bilite. O mare importanţa în acest
roului regional, Comitetul orăşenesc superioară a muncii politice si or­
d» partid Peiroşoni şi-a concentrat ganizatorice. la întărirea'si mai mult sens are
atenţia înspre sectorul minier, mili- a ralului de conducălor a) organiza­ mo- U U
tind fără incctarc pentru aplicarea ţiilor de parlid în e.vploalârilc mi­
măsurilor stabilite pe baza recoman­ niere. derne de deschidere, pregâtire şi
dărilor organelor superioare rle Imbunălăliri vizibile s-au realizat V. y T.C.Vf.M, şi I acluahil
sau «îtcine- .
parlid si de sini. La inlăpluircu pro­ şi pe linia organizaţiilor de masă, ■ T.C.M.M., beneficiarul .................
gramului de m.Vun, in primele rîn- îndeosebi sindical si L’.T.C. Mai în­ exploatare a minelor. : e va ridica va? Morgind mai «>tent pe urmele,
dnri s-au aflat si se allă comuniş­ deaproape sc ocupă, în prezent, or- vinovaţilor se gâseste la fiecare d*e
tii. Ei au dat dovadă do mullă pri­ ganizaţiile U.T C. de educaţia tine­ Dezvollaroa capacităţii dc produc­ ceva. Poale la unii mai mult. Dar in­
cepere, enUiziasm si perseverculă în relului, de condiţiile de muncă si gradul de mecanizare a lucrărilor mi­ ţie a industriei carbonifere din Va­ diferent de vinovat şi de cauzele
aciivitalea de zi cu zi. Si-ou dai viaţă ale acestuia, la tineri li se lea Jiului a stat şi 6lu permanent în cure au dcformuial această răţninere
r.eama. primii, că greutăţile ivite sini insuflă nun mull drngoslca faţă de niere, mas ales a celor din subteran, atenţia conducerii partidului şi sta­ in urmă, principului este c.!, in sec­
temporare si că ele vor fi învinse, meseria aleasă si sini ajutaţi să si tului nostru. Numai în acest an au torul de investiţii, avem de-a face
cu siguranţă, de oameni. Ei au losl ndice mereu nivelul prolesionaJ si fost alocale fonduri in valoare dc cu o situaţie necorespunzătnare. E-
neobosiţii propagandişti, care au ideologic. Sc poale afirma cu certi­ se vor Tmbunâîâţl organizarea., pro­ 550 milioane lei din care 233 mili­ \:.-.tă o părere potrivii căreia planul
însullelit pe ccilnlli mineri în adi- tudine că tinerii mineri din Valea oane penlru lucrări miniere sublc- valoric de in voal Iţii miniere pe anul
v ■ l a I e a lor, le-au întărit convinge­ Jiului, în marea lor mnjoritole. <sîivt rano, pesle 20 milioane Ici pentru I0H5 s-.-ir putea realiza. I)e aici rles-
rea in forţele rle care dispun si au conştienţi rle menirea lor in produc­ tecţia şi securitatea muncii. Trebuie lucruri geologice, peste 100 milioa­ nrindcm un alt aspect negativ: ten­
fost exemplu personal la fiecare loc ţie si societate, luptă cu elan sporit ne lei penlru construcţiile industri­ dinţa de a privi unilateral realizarea
dp muncă. pentru a-si aduce întregul «iport la ale de suprafaţă j.,i,nul. Din «analiza n'amrlui. Trebuie însă să privim alt­
Ţmind seama de sarcinile mereu realizarea sarcinilor ce le stau în să se respecte riguros raportul raţi» făcută, rezultă ră pe 3 trime«;lre p!a fel lucrurile şi că nu no mulţumeas­
sporite ce stau în fata minerilor, or­ In (fi. nul lucrărilor de investiţii a fost rea­ că realizarea lui ori rum. Desigur, e
ganizata or«riscncască rle oartiri Pe­ La rîndul lor si organizaţiile de onaS între nivelui extracţiei şi cei ai lizat în proporţie rle mimai A2.7 la b ne că din punct de vedere valoric
troşani, împreună cu rond uce rea sindicat sint preocupate de rezolva­ sula. Ceva s-a mai realizai şi în luna planul se realizează. Dar planul fizic
CCV.I, a stabilit un judicios plan rea problemelor majore ce le slau octombrie si în primele )0 zile ale nu e plan ? Fireşte că da. Si e deo­
de măsuri lehnico-organiznloricc, in fală, se ocupă mai organizat rle rezervelor." lunii noiembrie Dar, ru to«ile nces- sebit dc important să «veni în ve­
pentru fiecare exploatare în parte, întrecerea socialistă, de organizarea tea, planul dc investiţii pe C.C.V.J dere în primul mul acr<q plan, să
între măsurile slabilile, un loc im­ con^lăluirilor de producţie, folosesc nu se realizează în acest an ,* un veghem ca loate obiecliveîe cuprin­
portant il ocupă cele menite să <v forme şi mijloace variate de stimu­ (Din Raportul Comitetului Central cj Furlidultu Comunist marc num«ăr do obierlivo prevăzute se în ol să fie realizaic.
* oure îndeplinirea planului în mod lare a fruntaşilor si evidenţiaţilor în Român cu privire la activitatea partidului în perioada di L*. spre a fi terminale, ramîn la 31 de­ Sitnalia planului fizic din sectorul
ritmic. In această direcţie s-a pus întrecere. cembrie a.c. în diferite faze rle lumi, dc mvesliţii esle, aşa cum a reieşit
accentul pe aprovizionarea leîmico- Congresul al VIIMao şi Congresul af JX-lea ate P.C.Riî. coca ce necesită să fie replnnificatc dm recenta analiz.l, cu totul nesahs-
Trebuie subliniata şi competenţa de
vuieririlfl a abalajelor si altor locuri care dă dovadă în prezent condu­ pentru anul 1006. făcăloare. In consecinţă, vor trebui
de muncă. Ca urmare, situaţia s-n cerea C.C.V.J. în coordonarea acti­ Cine se face vinovat penlru a- depuse eforturi susţinute pentru a
“'"bunătăţii. Se face o mai judicioa­ vităţii productive, tehnice şi admi­ ceastă stare de lucruri ? Eoslele se recupera tot ce se poate din
să repartiţie a vagonclelor în sub­ rămînerea în urmă şi apoi luate mă-
teran. s-au evitat în mare parte În­ nistrative. suri ca ceea ce se transferă din a-
treruperile de curent si aer compri­ In final, dacă se poale spune ast­ cest an pentru anul viitor să <e rea­
mat. s-a asigurat un 6toc tampon de fel. masurile luale de Comdetu'l oră­ r*r. »■ De-a lungul anilor, în Valea Jiu­ s-au legat. Nota caracteristică ce ne chiar că, parţial, a fost neglijată lizeze fn timpul cel mei scuh, fără
lemn de mină si multe allelc. Rezul­ şenesc de parlid Petroşani, sprijinul lui, s-au lorm/it puternice colective străbn-le figura de azi a mmorilOT aceaslă problemă. sa afecteze lucrările prevăzmte pen­
tate mal bune s-au obţinui si în ce acordat de organele superioare de de mineri bine pregătii!, oameni cu esle atitudinea fnaintată fată de E o concluzie de Ia care trebuie tru anul [Ofifi. Acesta ar fi — dacă
priveşte folosirea utilajelor din do­ partid şi de stal, au condus la ob­ o inallă conştiinţă socială, cu cu­ muncă şi de via|A. Din îndemnul să pornim si să facem lotul pentru se poate spune aşa — meritul prin­
tare si îmbunătăţirea asistentei leh- ţinerea unor rezultate bune în ex­ noştinţe politice şi profesionale su­ conştiinţei ci lucrează cu rezultate a asigura condiţii din cele mai bune cipal. de care se poale vorbi «rum,
n‘cc, Îndeosebi în schimbul intîi. ploatările carbonifere din Valea Ji­ perioare. Conştienţi dc sarcinile si bune, iar realizările ce le obţin zi minerilor, să veghem la respectarea a! organelor însărcinate cu conduce-
Poate fi evidenţiată si măsura pri- ului. Rămînerea în urmă la prorluc- îndatoririle lor, oamenii au muncit de 7.i vin $ă confirme această con­ cu maximum de strictele a N.T.S. rea si efectuarea lucrărilor de in­
v:nd apropierea carlrclor lehnico-in- lia rle cărbune dm semestrul 1, oslo şi muncesc cu elan sporit pentru a cluzie, această realitate. Si să luăm măsuri hotărîte împotri­ vestiţii.
qmereşti de sectoarele productive. acum recuperată in cea mai mare DE di patriei cărbune cît mai mult si Pe alocuri însă. mal cu seamă în va celor vinovaţi. Trebuie întreprin­ In alenfia lucrătorilor din ocesl
Numai în lunile mni—octombrie. din parte si există ţoale garanţiile că mai bun. Pe cil le place munca, pe rîndul color cu mal puţină experien­ se acţiuni eficiente, aslfel ca fiecare sector trebuie să stea perspectiva de
ea va fi recuperată lotal ; minerii atît le place şt vinla nouă cc le-a ţă, pot fi întilnile cazuri de neres- om al muncii s«1 cunoască ac esle viitor; ceea ce astăzi «ie pregăteşte,
snumile servicii ale direcţiei gene­ acestui bazin carbonifer vor încheia fost creată. Dnpu programul de lu­ pectnre,î disciplinei in muncă sau norme, dar in mod deosebit cei caro niîine va fi frontul rle lucru In sub­
rale C.C.V.J., au fost transfcrali la anul cu planul îndeplinit si chiar cru ei revin în familii, acasă, în a celei tehnologice. In mulţimea fap­ răspund de aplicarea lor să fie Ia teran sau la supraLdă. Aceasta pre­
se (oarele productive 10 ingineri. In depăşit, dovcdindu*se si de această locuinţele confortabile construite telor pozitive acestea consliluie o înălţimea misiunii încredinţate. supune s«» sg aibă în vedere noile
enix laşi timp. personalul mediu teh- dală demni de înaltul litiu ce-1 poar­ 19Ea c3 I II" pentru ei. Minerii îndrăgesc clubul, minoritate. Dar totuşi e o problemă Absenţele, fie ele motivate sau cerinţe ale procesului de producţie
Si 6â sc facă asemenea pregătiri, <ă
»Jc o lost completat cu aproape 00 tă. de încrederea si atenţia cc li se i ■ .... J U 1 1 L cinemalogralul, bibliotoca. teatrul, cc nu trebuie neglijată. nemolivale, sini absenţe, şi an re­ se creeze osomrnen locuri de mun­
excursia, distracţia. Toate acestea le
In analiza făcută a reieşit că, deşi
de cadre, Iar în sectoarele aeraj şi acordă. au la îndemînQ in localitatea de care nu au avut o influentă hotărîloare, percusiuni asupra procesului do pro­ că. care să permită folosirea şi extin­
ducţie. Si dacă numai 1 la sulă din
— M K r n - - a gi l'fl i.i cazurile dc indisciplină au avut ur­ efectivul lotal al nnoi întreprinderi derea tehnicii noi, moderne,
fn faţa conducătorilor de noi o-
mări negative asupra procesului de lipseşte, aceasta se resimte. Trans­ bicctive miniere, aşadar, se r.dică
oroductio, privit în ansamblul lui. format în produse, aceasta înseam­
An de an, pe ansamblul bazinului termină ncrealizăriîe de plan. Să se ocupă si care conduc industria brigadă, o echipă nu-si realizează Unele abateri au fost sancţionate pe nă mult. Fiecare înlreprindcre poa­ probleme mari, complexe, legate do
carbonifer, planul de producţie a admiiem pentru un moment că ar carboniferă. Don stă în putmLi n- olanul, altele trebuie sâ le recupe­ linie admim.stralivă, allelc s-au în­ te face asemenea calcule si se va viitoarea înfăţişare a acestei indus­
foci. realizat şi depăşit. Prin conti­ exista. Si in ce ar consta ele? Do cestora să rezolve si să dirijeze Iu reze r «uni nori le in urmă. Şi de aici lăturai c«a urmare a muncii politice convinge de efeclul negaliv. Dar trii. Do aceea, totul trebuie orlvil cu
nuarea aplicării măsurilor preconi­ cele mai multe ori se spune că esle crurile in aşa lei, ca nici condiliite nlle complicaţii : efort suplimentar desfăşurate. Asupra acesteia din ur­ consolarea nu e suficientă. Csenti- maximum de răspundere.- loi ceea
zate, se poate spune ră şi în acest vorb-j do condiţiile de zacămint, ne- de zăcămînt, nici normele, mei alt- din partea oamenilor, ncfoîosirca u- mă trebuie insistat, prin ea vor tre­ «rlul este să se ia măsuri pentru cc se realizează în această rhroche
an va li aceeaşi .situaţie. O privire lilajclor, mecanismelor totdeauna, la bui rez.nfvale ţoale cazurile negati­ prevoiurea absenţelor, indiferent de va trebui şă răspundă nivelului teh­
retrospectivă ne aduce în faţă silii- capacitatea rodia. îndeosebi. în sec­ ve. Subliniem accsl lucru deoarece forma în care apar. nic de dezvoltare a Industriei noas­
ol'i bune si la alţi Indicatori de toarele rămase în urmă. nemaliza- s-a constatat că uneori munca potitico- Maî exigenţi şi mai preocupaţi tre­ tre socialiste în general şi a indus­
plan : produc'ivilafe, preţ de cost, Vf-v Dm vi rea efectivă a planului in aceste sec­ educativă a fost înlocuită cu măsuri triei carbonifere in special.
pconomii etc. Deci, sub acest aspect. ti toare si do aici alte deficiente. ■rdminislrativo. Poale că si asemenea buie să fim apoi fn ce priveşte folo­ Comitelui orăşenesc de partid Pe­
Combinatul carbonifer al Văii li uhu Timpul şi spaţiul nu ne permit să măsuri trebuie ap'.icaie Dar nu prin sirea deplină a timpului efectiv de troşani va trebui să tragă toate con­
In linele exploalări miniere
lucru
s? prezintă bine; mărturie .stau nu facem prea multe calcule rle natură 'te rezolvăm ceea ce ne propunem. din Valea Jiului aceasta constituie cluziile d-n sifualia de acum >i, în
îioanele de tone de cărbune dntf să ne edifice mm mult asupra pro­ îr.că n problemei la care organele funclie de noile cerinle ale produc­
peste olan (desigur în cursul anilor! •l c p y s n ^ blemei. Dar să ne (|îndim numai Ia In exploal.ările miniere s-nu înre­ ţiei şi tehnicii numere, să ia măsuri
economiei naţionale drept materie m consecinţele ce Io arc pentru o ex­ gistrai în ac^st an un însemnat nu­ competente sint datoare să reflecte pentru a rezolva exemplar proble­
fă ' înti.L'cre.
primă, combustibil etc. IbUS cilii o ploatare, neindeph mrea planului de măr rle absente motivate, neinoll- mele cc se ridică în acest sector.
vato ele. Un studiu mal amănunţit
Există însă aici o problemă asupra către un sector, penlru un sector ne dă posibilitatea să tragem con­
căreia trebuie să ne oprim puţin, cu neîndoplinirea planului rlo către 3 cluzia că multe din acestea pudeau
Intenţia de a o face nui prezentă în fi m a brigăzi şi penlru o brigadă neînde- fi evitate. Intre cele motivate se Analizînd neajunsurile ce au lă rîre fermă rle a o h lin e noi rea­
a’enţîn organelor de partid $i condu s j â a plimrcn planului do călro 5 echipe. numără sl concediile medicale, care, existat fn acest an în Valea Jiu­ lizări in toate dom eniile. Ace sto ­
cerii C.C.V.J Este vorba de sectoa Fxemnlelo sînt luate la întimplaro. do mulle ori se acordă cu uşurin­ lui, Biroul Comitetului regional ra li se a lu n g ă a ju to ru l perm a­
rele, brigăzile si echipele care nu-şi c» L L- a tT u Pot fi luate si altele, din realilă- ţă Sînt între nceslen şi cazuri ce de partid a apreciat că există şi nent acordat de conducerea parii-
realizează planul în mod rilmic. l:!n CC.V.J. şi trase concluziile ce trebuie să no preocupe. îndeosebi posibilităţi reale pentru înlătura­ d ului şi sta in lu i nostru în vede­
Din Analiza recentă a Biroului Co­ so impun. O concluzie apare de la cele determinate de unele acciden­ rea lor. In occs! bazin carbonifer rea dezvo ltării c o n d iţiilo r de num
mişelului regional de partid, cit si confirmarea lucrărilor de prospecli- ceva s«! mi mat constituie piedici in începui cît so poate do clară ; exis­ te provocate de nerespeclarea nor­ există o organizaţie de partid pu­ că si via|ă. Există d e n toate c o n ­
ni ăV-o c-eazii, a reieşit preq na u t râ um si exnloarăn, presiune ridicată, îndeplinirea sarcinilor de plan. tenta unei mari rozorvo care poale melor de tehnica securităţii muncii. ternică, există cadre miniere teh- d iţiile nenlrn îm hn n ă lă h re a situ
această problemă se impune a fi re­ normare fără motivare tehnică etc. Cit despre celelalte cauze, care si trebuie valorificată cu maximum Pentru asigurarea N.TS. statul nos­ nico-inginereşti cu o înaltă pre- atiei dm sectorul m inier şi ridi-
zolvată ferm, în cel mal scurt timp O analiză mal profundă ne dă posi­ nu sînt invocate tund subiective, nu de răspundere. Este necesar să se tru « acordat si acordă sume marţ gălire profesională şi politic,!. Or­ carii el pe o t m p f ă superioară.
posibil. Există oare posibilităţi reale bilitatea să vedem că, raportate ia mai e cazul să facem comentarii. Se st urli o 'o fiecare caz în parte, să de bani. Se con<dnl<1 insă că parte ganizaţiile de partid, conducerile T otu l depinde de felul enni or
în această privinţă? De la început 'mpun doar măsuri boturile pentru so stabilească măsurile necesare si din acestea nu sini folosite, pe mo* lehnico-adminislrative, colectivele g m iz a ţi,) dc o.rrtirl orăşenească ve
trebuie sous că există. Adesea, ră- nivelul conducerii C.C.V.J. şi a fo­ înlăturarea lor. să se actionezp, cu toată ferm^-dou 'ivo noî'iU'mointe. In a re «istă privin­ largi de mineri an o bogată expe­
minerite în urmă se moliver/ă. Si nu rului tutelar, cele mal multe cauze, Cel mai mult însă jr trebui să ne — pe un front larg — astfel ca ţă. ''rqanele sindicale şî conducerile rienţă. Harnicii mineri, tehnicieni coordona activitatea pentru fo lo ­
do puţine ori se invocă aşa-zisole i'Ui-zis oh-mLve. devin absolut su- frt'miînte eleclul acedur cauze, ur­ (Orile formaţiile de lucru să şi reali­ tohniro-ndmînistralivo nu şi-au fă­ Si ingineri sînt stăpînili de un sirea din plin a e c M tc r poMbt
motive sau cflnzp obiective care dc- bieclive, dependente de oamenii care mările lor. Căci, dacă un sector, o zeze planul ritnue şi la toţi indica­ cut pe deplin datoria Se ooale spu­ puternic entuziasm si de s> ho- li lăţi.
torii.