Page 57 - 1965-11

ÎROICTARi DIN TOATE TARILE, I Vizita în Austria
PAGINA 3

Sâ ne ocupăm de a tovarăşului
educarea tineretului

si în afara produ­ Eon Gheorghe Manrer

cţiei
VIENA 17. — De la trimişii Ager- Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer,
pres, P. Stăncescu şi C. Varvara: mulţumind pentru cuvintele de .salut
Ce spun rezultatele Miercuri dimineaţa, preşedintele adresate, a transmis un salut din
ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P.CH SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Consiliului de Miniştri al Republicii partea poporului român către poporul
unei anchete privind:
austriac si locuitorii Vienei şi si-a
Ion Gheorghe
România,
Socialiste
Maurer, si persoanele care îl înso­ exprimat convingerea că relaţiile din­
AMESTECUL DE MA­ ţesc au vizitat oraşul Viena tre Austria si România pot fi dezvol­
In primele ore ale dimineţii au fost tate şi mai mult, in folosul celor două
TERIALE LAMINATE vizitate în Palatul Hofburg, vestite co­ popoare.
ANUL XVII, NR. 3386 JOI 18 NOIEMBRIE 1965 4 PAGINI - 25 BANI lecţii de obiecte de artă de mare va­ Preşedintele Consiliului de Miniş­
loare culturală si istorică La şcoala tri a semnat apoi în Cartea de aur
spaniolă de călărie, aflată în apropie­ a oraşului Viena.
re, a fost prezentat oaspeţilor un In cursul vizitei, oaspeţii români
program de călărie au fost însoţiţi de şeful protocolului
îndem n p u t e r n ic p en tr u la Scholtenlor — intersecţia unor bu­ Rudolf Ender si ambasadorul Austriei
In continuare, oaspeţii s-au oprii
la Bucureşti, dr. Johann Manz.
levarde de intensă circulaţie — un­ ★
de Kurî Heller, consilier munici­ Miercuri la amiază, în Palatul Hof­
pal pentru construcţii, a făcut o pre­ burg, preşedintele federal al Austriei.
zentare a centrului automat de diri­
DEZVOLTAREA AGRICULTURI! jare a circulaţiei, construit aici, cu Franz Jonas, a oferit un dejun în
onoarea preşedintelui Consiliului de
pasaje subterane pentru pietoni si ve­
hicule. In marile spatii subterane sint Miniştri al Republicii Socialiste Ro­
mânia, Ion Gheorghe Maurer.
amenajate maqazine.
La dejun au luat parte Corneliu Mă-
Au fost vizitate apoi Pralerstern, nescu, ministrul afacerilor externe,
o mare piaţă din care pornesc radial
240.000 lei Ia suta de hectare. orqanizatorică a cooperativei 7 străzi si unde se află o gara mo­ Gheorghe Cioară, ministrul Comerţu­
Urmărind îndeaproape realiza­ noastre. Astfel, in acest an am dernă a traseului orăşenesc, podul lui exterior, Mircea Ooheană. amba­
„MASURILE ORGANIZATORICE ADOPTATE DE rea pas cu pas a prevederilor reuşit să realizăm si să depă­ Reichsbrucke de peste Dunăre. In sadorul Republicii Socialiste România
Viena, si celelalte oficialităţi ro­
PLENARA SIMT MENITE SA CREEZE CADRUL NE­ planurilor anuale de producţie, şim prevederile planului de pro­ cartierul de noi locuinţe Kagran, oas­ mâneşti.
CESAR PROGRESULUI CONTINUU AL AGRICUL­ dezvoltînd armonios ramurile ducţie la toate culturile şi in peţii români au vizitat un bloc con­
Din partea austriacă au participat
TURII NOASTRE SOCIALISTE, ÎNFLORIRII SATELOR, fie producţie, corespunzător sectorul zootehnic, ceea ce ne-a struit din prefabricate şi un grup co­ cancelarul federal Josef Klaus, vice­
permis să achităm în întreqime
RIDICĂRII NIVELULUI DE TRAI MATERIAL Şl CUL­ condiţiilor specifice pe care le mercial.
are unitatea noastră, am reuşit obliqaţiile contractuale faţă de cancelarul federal Bruno Pittermann,
TURAL AL ŢĂRĂNIMII, SPORIRII APORTULUI El LA să asigurăm obţinerea de fon­ unităţile cooperatiste si de stat Călătoria a continuat apoi de-a preşedintele Consiliului National, Al-
AV.INTUL ECONOMIEI NAŢIONALE. AL ÎNTREGII duri băneşti in lot cursul anu­ Pe baza experienţei acumu­ lungul marelui parc al Dunării, in- fred Maleta, ministrul afacerilor ex­
SOCIETĂŢI, LA CREŞTEREA BUNĂSTĂRII POPORU­ lui Pe această bază am acordat late, vom căuta si în viitor să trînd pe autostrada Gurtel, amenaja­ terne, Bruno Kreisky. ministrul co­
LUI". cu reqularilate, lunar, avansuri perfecţionăm formele $i meto­ tă în ultimii ani pentru circulaţia merţului si al reconstrucţiei, Fritz
(Din Rezoluţia Plenarei C.C. al P.C.R, din 11-12 băneşti ţăranilor cooperatori. dele de muncă, astfel incit să rapidă. Bock, secretarul de Stat Cari Boble-
noiembrie 19G5). Aplicarea măsurii respective îndeplinim in mod exemplar Pe parcurs, oaspeţilor le-au fost ex­ ter, primarul oraşului Viena, Bruno
contribuie la stimularea mun­ sarcinile pe care Conqresul al puse cîteva din problemele care preo­
cii cooperatorilor, in sensul că IX-loa al P.C.R. le-a trasat coo­ cupă municipalitatea în legătură eu Marek, si alte persoane oficiale.
ei se străduiesc sâ realizeze la perativelor agricole de pro­ dezvoltarea oraşului, cu metodele fo­
losite la construcţia de locuinţe cu
Seara, preşedintele Consiliului de
Acordarea avansurilor lunare timp si de calitate toate lucră­ ducţie. MARIA VLAD deservirea noilor cartiere. Miniştri al Republicii Socialiste Ro­
rile aqricole. Eficienţa folosirii
sistemului de a acorda lunar vicepreşedinte al cooperativei Mulţumind pentru explicaţiile pri­ mânia, Ion Gheorghe Maurer, şi can­
— stimulent al muncii avansuri băneşti a influenţat agricole de producţie din Pe- mite $i apreciind soluţiile găsite de celarul federal al Austriei, Josef
pozitiv activitatea economico-
treşti, raionul Sebeş
vienezi pentru rezolvarea unor pro­
Klaus, au asistat la Opera dc stat din
cooperatorilor Irigaţiile — pîrghie importantă bleme urbanistice, preşedintele Con­ Viena la spectacolul „Flautul ferme­
siliului de Miniştri a făcut aprecieri
cat" de Mozart. Au fost de faţă, de
elogioase la adresa dezvoltării
asemenea, persoane oficiale române
si
Documentele recentei plena­ /orturile noastre se încadrează pentru sporirea producţiei înfrumuseţării oraşului Viena, pe si austriace. Interpreţii au primit din
pînă acum, putem spune că e-
re a CC. al P.C.R., care a care l-a mai vizitat acum zece ani partea preşedintelui Consiliului de
adoptat măsuri corespunzătoare in indicaţiile date de plenară Vizitarea oraşului Viena s a încheiat Miniştri un cos cu flori.
pentru îmbunătăţirea conduce­ nomico-orqanizatorică a coope­ agricole Ia primăria oraşului, a cărei clădire
cu privire la consolidarea eco-
rii si planificării agriculturii, au reprezintă unul din principalele mo­
fost primite cu multă căldură şi rativelor aqricole de producţie numente istorice si arhitectonice ale
studiate cu atenţie de către ţă­ Datorită folosirii cu pricepere Alături de mecanizare si chi­ sură lot mai mare a factorilor capitalei, care îmbină armonios stilul
ranii cooperatori din Petreşli. a mijloacelor de producţie si mizare, irigaţiile constituie o naturali de care depinde pro­ gotic cu cel al Rcnaslerii. CITIŢI IN PAGINA A IV-A
Din ele se desprind limpede a forţei de muncă am reuşit să pîrghie importantă pentru spo­ cesul producţiei agricole. In Intîmpinîndu-1 pe preşedintele Con­
căile si direcţiile pe care tre­ sporim simţitor fondul de bază rirea producţiei ‘ agricole la ha. afară de irigarea a 17 ha gră­ siliului de Miniştri al României, pri­ ALTE RELATĂRI CU PRIVIRE
buie să le urmăm pentru ca u- al cooperativei, croind astfel Experienţa proprie ne-a dat po­ dină, prin metoda de revărsare marul Vienei, Bruno Marek, i-a ural LA VIZITA JN AUSTRIA A
nitatea noastră să devină o condiţii pentru dezvoltarea şi sibilitatea să ne convingem pc pe brazde, ne-ain orientat, ţi- bun venit, a evocat legăturile care
cooperativă agricolă puternică perfecţionarea continuă a pro­ deplin asupra avantajelor pe nind seama de condiţiile de există între cele două popoare si în­ TOVARĂŞULUI ION GHEOR­
si inlloritoare. ducţiei agricole vegetale şi ani­ care le prezintă utilizarea ra­ care dispunem, să extindem iri­ ÎNCLEŞTARE tre Viena si Bucureşti si si-a expri­ GHE MAURER.
Făcind un bilanţ asupra acti­ maliere. Astfel, în prezent fon­ ţională a resurselor de apă in gatul si la culturile de cîmp. mat convingerea că in viitor ele se
vităţii pe care am deslăşurat-o dul de bază însumează peste scopul influenţării Intr-o mă­ De pe suprafeţele irigate, la vor lărgi continuu.
cultura porumbului am realizat
o producţie de 9 000 kg boabe
Ia ha, Ia cartofi 28.000 kg, iar D O I succese
la sfeclă de zahăr 42.000 kg Hp r e
la ha. Plecarea la Roma a preşedintelui
Din documentele recentei ple­ In aceste zile, colectivul planul producţiei marfă cu
nare am reţinut faptul că se întreprinderii raionale de 1 la sulă.
pune în continuare o mare bază industrie locală din Alba O contribuţie substanţia­ Consiliului Superior al Agriculturii
pe valorificarea cit mai deplină Iulia munceşte cu mullă lă şi-au adus-o muncitorii
a rezervelor de care dispune însufleţire pentru îndepli­ de la ramura metalurgică Miercuri după-amiazâ a plecat la (F.A.O.). Din delegaţie mai fac parte
fiecare cooperativă aqnfolă nirea înainte , de termen , a, . cit şhce'i de la sectorul ce- Roma preşedintele Consiliului Supe­ Nicolae Ştefan, vicepreşedinte al Con­
pentru sporirea pioducţieUa ha. sarcinilor ‘ de plan- anuale. retnic Sin timbru’, care au- rior al Agriculturii, Nicolae Giosan, siliului Superior al Agriculturii, Ia-
Analizînd ceea ce am făcut De ia începutul anului' şi readizat peste iplan 134.000 conducătorul delegaţiei ţării noastre cob Ionascu, director în Ministerul
pînă acum în această direcţie pînă în, prezent, planul bucali cărămizi. la cea de-a XIII a sesiune a Confe­ Afacerilor Externe, consilieri şi ex­
Si studiind posibilităţile pe care producţiei globale a fost POMPILIU CIUHAT rinţei Organizaţiei Naţiunilor Unile
le avem, ne-am propus să a- depăşit cu 3 la sută, iar corespondent pentru alimentaţie şi agricultură perţi.
cordăm mai mullă atenţie ex­
tinderii irigaţiilor. Pe această
bază am ajuns la concluzia că
care l-am procurat vom iriga IARNA NU MAI BATE LA UŞĂ. A SOSIT!
putem iriga 27 ha grădină, iar
cu ajutorul
pe
aspersorului
o suprafaţă' de 40 ha cultivate
cu porumb si lucernă. Vom a-
siqura astfel o sporire simţi­
toare a producţiei, fapt ce se Cum au fost pregătite unităţile culturale De asemenea, această problemă a făcut o-
va reflecta în consolidarea e- din raionul Haţeg pentru a-şi primi oaspeţii biectul unei sesiuni a sfatului popular ra­ RAID PRIN CĂMINELE
conomică a cooperativei noa­ in serile lungi de iarnă ? Ce măsuri s-au ional şi a plenarei comitetului raional pen­
luat pentru ca ţăranul cooperator să qă tru cultură si artă. De la nivelul raionului,
stre aqricole de producţie.
sească la căminul cultural o atmosferă fa­ atit prin hotărîrea adoptată în sesiune, cît CULTURALE
IOAN DARAMUŞ, miliară, o ambianţă plăcută ? şi prin planul dc muncă aprobat de ple­
ing. aqronom la cooperativa In primul rind trebuie spus că pregătirea nară, au fost stabilite măsuri concrete pen­
agricolă de producţie din Cislei, căminelor culturale pentru iarnă a preocu­ tru lărgirea bazei materiale a căminelor cul­ DIN RAIONUL HAŢEG
raionul Alba pat îndeaproape comitetul raional de partid. turale şi îmbunătăţirea activităţii acestora.
Arături de toamnă pe ogoarele cooperativei agricole de
producţie din Miceşţi, raionul Alba. G o s p o d a r ii
me comenzile pentru confeotille
metalice, o mare parte din acestea
A început construcţia Secvenţă de la au sosit pe şantier, iar unele au s e îo £ ţB * ife s c i a t i m p
fost chiar montate. Faptul în sine
ne-a permis ca la ora actuală să a-
unui complex de deservire vem montate 150 tone de armături si în raidul pe care l-am între- activităţilor săptăminale a fost
construcţii metalice, precum şi 70 prins, cu scopul de a vedea fe­ afişat la căminul cullural, dînd
ALBA 1UL1A: (de la cores­ ca să execute în termen lucră S 6 m c. de zidărie refractară. lul cum au fost traduse în via­ astfel posibilitatea cetăţenilor
pondentul nostru. La Alba lu- rile respective Noul complex fabrica ,, Prima noastră grijă, după asigu­ ţă măsurile adoptate, am vizi­ să cunoască din timp manifes­
lia a începui construirea unui va avea trei etaje şi în cadrul rarea materialelor necesare, a fost tat mai multe unităţi culturalo. tările ce se orqanîzează aici.
complex de deservire aparţi­ să plasăm la execuţia cuptorului nr. Cu acest prilej am desprins O situaţie asemănătoare se
nător cooperativei meşteşugă­ lui vor funcţiona diferite sec­ 2 efective de zidari şamolori şi mon- concluzia că in marc parte co­ întîlneste si la unităţile cultu­
reşti ^„Mureşul" din locatilate. ţii ca: încălţăminte comandă, Ceea ce oamenii în urmă cu a- aceste lucrări? Întrebarea adresată tori specializate în asemenea lu­ mitetele executive ale sfaturi­ rale din comunele Sarmiseqe-
Con structorii şantierului nr. 5 croitorie, blănărie, foto şi al­ proape doi ani bănuiau doar, sau deopotrivă constructorilor ca si mon- crări. Faptul că aici lucrează echi­ lor populare comunale au do­ luza, Totestl, Riu de Mori si
al T.RC.H, Deva sînt hotărîţi tele. numai pur si simplu încercau să-si ir.rilor şi-a găsit un răspuns edifica­ pele conduse de samotorîi Marin vedit preocupare si spirit gos­ multe altele. In aceste locali­
imagineze, a devenit astăzi o ade­ tor în relatările amabile ale ingine­ Stan şi Mihai Chiş, montorul Nico­ podăresc în pregătirea de iarnă tăţi, comitetele executive au în­
vărată revelaţie. Cîmpia de la mar­ rilor Marius V-laga, şef de lot la lae Pelroiu, explică, in parte, de ce a căminelor culturale. La CIo- ţeles că o bună activitate cul­
ginea oraşului Alba Iulia este do­ şantierul nr. 4 şi Vasile Aldea, ingi­ lucrările avansează vertiginos. potîva, prin grija sfatului popu­ turală, în perioada de iarnă,
minată acum cu o autoritate ener­ ner şef la şantierul nr. 3. Pe baza experienţei acumulate la lar comunal, localul căminului implică In primul rînd asigura­
gică de siluetele edificiilor indus­ — Vă răspund eu primul — ne execuţia cuptorului nr. 1 am căutat cultural a fost curăţat si zugră­ rea tuturor condiţiilor materia­
ATITUDINI triale, care alcătuiesc în totalitate spunea Iov. MARIUS VLAGA — ca la construirea cuptorului nr. 2 să vit, mobilierul reparat şi întreg le necesare. Aceasta este de
combustibilul asigurat. O dală
fabrica de produse refractare, ridi­
evităm anumite greutăţi în privinţa
fiindcă am o calitate; sint deschiză­
cată cu hărnicie de constructori în- tor de pîrlii, ca să zic asa. In con­ etansării pieselor metalice. Despre cu aceasta a fost alcătuit şi pla­ fapt o cerinţă obiectivă care se
ir-nn timp nebănuit dc şcurt. Si tractul pc anul 1965 nu s-a prevăzut ce-i vorba? Cuptorul, în linii genera­ nul activităţilor pentru perioa­ cere rezolvată cu maximum de
astăzi, „fabrica" fabricii -lucrează; şi predarea cuptorului lunci nr. 2. Cu le. se compune dintr-un schelei me­ da care urmează, iar programul răspundere.
„ V i n o la a u t o g a r a aspectul de şantier bănuit prin mi­ toate acestea noi am luat o sea­ talic, partea de zidărie refractară,
rosul tonic de betoane, prin bascu­ mă de măsuri menite să ne situeze instalaţii de ardere si recirculare a
lantele caro galopează ca o herghe­
aerului. Concomitent cu efecluarea
după r e s t . J “ lie scăpată din frîu, schelele, nenu­ intr-o postură favorabilă, atit în o- zidăriei s-a trecut şi la montajul ins­ Luat act şi ©e« pus
chii noştri, cît şi ai beneficiarului.
măratele schele relevă faptul că Cuptorul comportă o seamă de lu­ talaţiei de ardere, ceea ce asigură o
Cjfeodată călătorii din auto­ Călătorii murmurară dezapro- constructorii străbat, cu acelaşi elan, crări cu materiale indigene şi din elanşare si mai bună. La montajul Ba dosar
buz^ sînt puşi la cheremul ta- bînd gestul necuviincios al Au­ o a doua etapă importantă de mun­ import. La ora actuală, şi graţie aju­ construcţiei metalice s-a realizat un
xatQ.ilor. Arc loc o schimbare reliei Tnrniţa. Unul din ei ţinu că. Se materializează acum, cu fie­ torului dai de beneficiari, am reuşit ritm rapid de execuţie si datorită Pe linqâ lucrurile bune, pe
bruscă de roluri de zici câ să-si exprime constatarea de care zi ce trece, a doua jumătate si ne aprovizionăm cu majoritatea A. OARGA această linie, în raionul Haţeg plat cu aceste adrese? De ce
nu ştia nimeni dc soarta lor ?
aşa a fost de cind e lumea. Nu altă data : din capacitatea totală de producţie cărămizilor refractare produse in se întîlncsc $i unele neajunsuri. Cum au fost practic rezolvate?
a noului vlăstar industrial al regi­
credeli? Cereţi consultaţii ta­ — Mărunţişul îl dă celor care unii. ţară şi străinătate. Lansînd din vre­ De pildă, căminele culturale
xatoarei Aurelia Tarnita. E cea vin cu bani mari, iar celor care din Pui si' Unirea nu au asi- La Unirea, din registru reie­
mai competentă în materie. VA dau 7 sau 10 lei nu le mai qă- Se munceşte, conslruolorii se des­ qurat nici pînă acum combus­ se că adresa a fost dată spre
convinge imediat, lată o probă sesle întotdeauna restul de 50 făşoară entuziast pe toate frontu­ tibilul necesar. rezolvare directorului căminu­
veritabilă si strict autentică în- dc bani. rile, iar rezultatele lor sint de na­ — De ce această situaţie? lui cultural. întrebat, acesta nu
tîmplată in ziua dc 10 noiem­ Barbu ceru unui prieten hani. tură să mulţumească beneficiarul ; am întrebai pe preşedinţii co­ ştia de o asemenea adresă. Ba
brie. potriviţi pentru bilet şi-i dădu — Constructorii muncesc bine — mitetelor executive ale sfatu­ mai mult, ne-a spus că de la
După ce autobuzul s-a întins taxatoarei, evilînd astfel dru­ ne spunea tovarăşul inginer Victor rilor populare respective. sfatul popular comunal i s-a co­
la drum de la Hunedoara spre mul pînă la aulogară pentru Bertalan, directorul fabricii. Pentru Atît tovarăşul Lăscut Dănces- municat că pentru căminul cul­
Deva, cetăţeanul Vnsile Barbu a-si lua restul de la... impiega­ a vă sugestiona modul cum ei în­ cu de la Unirea cît si Vlădoane tural „nu există repartiţie de
ţeleg să facă treabă consider util să
a cerut un bilet. Taxatoarea i tul de mişcare. Inapoindu-i suta fac uz de două cifre : la constructii- Francisc dc la Pui au găsit re­ lemne". Adevărul este că a-
l-a dat. începînd apoi să-i nu­ de lei, taxatoarea ţinu sA-1 montaj sarcinile pe 10 luni au fost pede justificarea : dresa a (ost înregistrată si pusă
mere restul de la 100 de lei „pună la punct" pc călător : depăşite cu aproape 5.300.000 lei, — „Nu am primit repartiţia la dosar fără să fie rezolvată.
Restul era format din monede — Aşa, şi altă dată să vă realizările prezente depăşind cu 4,5 de la raion!". La Pui adresa a fost rezol­
de 25 de bani, 1 si 3 lei. Dacii învăţaţi să vorbiţi mai frumos procente sarcinile anuale. O bună Am încercat să le amintim vată „mai simplu". In registru
Barbu n-ar fi reproşat, taxa­ (sîc !]. parte din depăşiri provin de la exe­ că în cursul lunii ianuarie prin s-a consemnat : „Luat act, la
toarea şi-ar fi „scăpat" toată Auziţi, dragi cititori ? Cind cuţia cuptorului tunel nr. 2. lucrare adresa nr. 120. sfatul popular dosar". Aici se cuvine să mai
taşca de mărunţiş. Si ca să-i veţi călători cu autobuzul pc mult avansată faţă de grafice. raional i-a încunostiintat de can­ cqnscmnăm un fapt in plus.
plătească întreaga „poliţă" la care este taxatoare Aurelia Deşi succi-ntă, părerea tovarăşului titatea de combustibil reparti­ Pentru a-si acoperi neglijenta
reproş, mai adăugă, nu fără Tarniţa să aveţi nu numai bani director a fost de natură să ne su­ zat. Zadarnic. Tovarăşii amin­ în fata unui eventual control,
ironie : potriviţi (ceea ce nu este foar­ gestioneze unul din locurile de tiţi îşi susţineau cu tărie punc­ secretarul sfatului popular (Iov.
— Mai vreţi? Mai am. te greu), dar mai ales codul muncă care polarizează ateutia colec­ tul lor dc vedere ; „N-avem re­ Almasi) a transmis directori­
— Vă rog să procedaţi cum manierelor elegante bine însu­ tivelor şantierelor nr. 4, de cons­ partiţie de lemne!". Punctul lor de cămine culturale urmă­
se cuvine, nu-mi riali alita mă­ şit. Altfel riscaţi să primiţi lec­ trucţii şi nr. 3, de inslalaţit-monlaj. de vedere a slăbit însă dinlr-o- toarea dispoziţie; „Dacă vă în­
runţiş câ aveţi şi bani mai mari ţii publice chiar dacă nu me­ O simplă confruntare a stadiului fi­ dată cind, căulînd în registre­ treabă cineva de lemne să spu­
— zise călătorul. întoreîndu-i ritaţi. zic de execuţie cu situaţia oferită le de intrare-iesire ale sfatu­ neţi că se găsesc la şcolii".
restul ce i s-a dat cu ostentaţie. Ce ziceţi de o astfel de lec­ de teren pune în lumină faptul că rilor populare respective, spre r. CIOBOTA
Taxatoarea luă mărunţişul şi ţie, tovarăşi din conducerea o mină de constructori calcă, de la surprinderea celor în cauză, a-
se depârtă, neuttînd să-i arun­ I.R.T.A. Deva ? Vă place, sau început, cu un pas înaintea preve­ dreselc erau sosite si înregis­ V. FUR1R
ce omului peste umăr: nu, luaţi-o in considerare. trate încă din prima decadă a
— Găsiţi restul la impiegatul A. CORNESCU derilor graficelor de execuţie. lunii ianuarie a.c. Ce s-a întâm­ (Continuare in pag. a 2-a)
de mişcare din autogara Deva. -» Cum explicaţi avansul luai la