Page 58 - 1965-11

A 2-A
»•.■sili:, in i—iriiT B O K M M B M M H IM E J iW t s a s DRUMUL SOCIALISMULUI 3386

sira ila Lectfop nr. 12
DEVA: Marilyn — cinemato­
graful „Patria" i Cintînd In ploa­
ie — cinematograful
„Arta” ;
(Urmare din pag, t) comhusl ihi! ’1 penlru face la loc. Acest lu­ minului cultural sau PETROŞANI : Hoţul de piersici — ANCAJEAZA DE URGENŢA:
Cum sînt oare po­ iarn<î la căminul cul­ cru s-a repetat în a- întreaga masă de ce­ cinematograful „Republica" ; Ci­
sibile asemenea pro­ tural — instituţie unde ccst an nu mai puţin tăţeni ai satului ? neva acolo sus mă iubeşte — ci­
cedee în rezolvarea avem pretenţia să vi­ de patru ori. A$n se Atunci de ce această nematograful „7 Noiembrie" » LU- 30 DE MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU LUCRĂRI DE LINII DE
unei problcmo alîl de nă seară de seară ce­ face că ceea ce fac neînţelegere între con­ PEN1: Unora le place jazz-ul —
imporlanle cura osie tăţenii satului ? unii. alţii strică. siliul de conducere al cinematograful „Cultural"; SIMB­ ÎNALTA TENSIUNE ÎN ZONA HAŢEG ŞI PETROŞANI. DUPĂ TREI LUNI
Oare activitatea cul­ cooperativei agricole RIA: Un lucru făcut la 1imp —
turală ce se organi­ de producţie şi con­ cinematograful „Mureşul"; ALBA DE PRACTICA VOR FI ÎNSCRIŞI LA ŞCOALA DE CALIFICARE.
zează aici vizează nu­ ducerea căminului cul­ IULIA : Samba — cinematograful
nu mai pe directorul că­ tural? -Victoria" ; Cu miinile pe oraş — DORITORII SE POT ADRESA DIRECT ŞANTIERULUI DIN COMUNA
cinematograful
August" ;
„23
SEBES : Runda 6 — cinematogrn-
ful „Progresul" ; Estrada, estrada
— cinematograful „Sebeşul" ; O- PUI, RAIONUL HAŢEG.
;s vizionăm, Ia ce acţiuni RAŞTIE; Pensiunea Boulanka —
cinematograful „Patria" ,■ Ghinio­
Unele sfalurl popu­ In fond, cine are drep­ nistul — cinematograful „Flacă­
lare comunale si-au tate? Pornind pe fi­ ? ra" / HAŢEG : Ucigaşii de femei
făcui o socoteală nu rul neînţelegerii, am — cinematograful ..Popular";
prea lăudabilă. Au constatat că tovarăşii BRAD: Intîlnire la Işchia - ci­
pornii, probabil, de din conducerea I. F. nematograful -Steaua roşie" » LO-
la ideea că din ianua­ Haţeg (director M. Pentru imptilsiona- zentate la cinemato­ NEA: Domnul — cinematograful
rie si pînă în decem­ Bălţăţeanu) neglijează narea activităţii artis­ grafele săteşti. Nu este — -Mincru'l” ; ILIA: Două etaje
brie este destul timp In mod nepormis n- tice la căminele cul­ deci de mirare faptul de fericire — cinematograful ,,Lu­ ALBA IULIA
pentru a asigura cu ceaslă latură a acti­ turale, la indicaţia co- că uneori spectacole­ mina",
combustibil si căminul vităţii lor. ce are re­ mitetului raional de le sînt aminale de pe
cultural. De aceea au percusiuni neplăcute partid, s-a organizat o zi pe alta sau sînt
tărăgănai pînă recent si asupra populaţiei în raionul Haţeg con­ prezentate în fata u- A D I O STRADA CLUJULUI NR. 23, TELEFON 608 — 609
rezolvarea acestei pro­ oraşului care aşteaptă cursul „Cîntecui si nui număr mic de
bleme. Acum însă. zilnic la depozitul dansul halcgan". Sute spectatori.
cind si-au dai seama ,.Combustibilul'’ să de artişti amatori sînt Se impune deci, o PROGRAMUL I: 5.06 Cîntoceşi jo­
că a sosit vremea s-o sosească lemnele. angajaţi la această în­ mai mare preocupare curi populare? 5.40 Piese inter­ angajează urgent:
rezolve, sînl puşi în Din discuţiile pur­ trecere care s-a bucu­ pentru popularizarea pretate de fanfară ; 6,22 Jocuri
faţa unei situaţii difi­ tate ne-am dat seama rat de o largă popu­ acţiunilor ce au loc populare» 7,30 Canţonete în in­
cile. De cîteva săptă- că după felul cum laritate, care a cules la căminul cultural, o terpretări orchestrale; 7,45 Inter­ INGINERI CHIMIŞTI -1 SPECIALITATEA MATERIALE CON-
mîni la depozitul I.R. conducerea 1F. pri­ aprecierile spectatori­ exigentă sporită fată preţi ai muzicii populare : Fănică
Combustibilul din Ha­ veşte problema res­ lor. de alcătuirea progra­ Slănescu — Româneşti şi Stanciu STRUCJII, INDUSTRII ANORGANICE, INGINERI MECANICI,
ţeg nu se găsesc lem­ pectivă, ea nu ore Si în periooda ac­ melor si a varietăţii Muncitoarea Elena Lădar de la fabrica „Sebeşul" Simion? 8,00 Sumarul presei; INGINERI ELECTRICIENI, CU VECHIME CORESPUNZĂTOARE
ne de foc. Aşa slînd şanse să fie rezolva­ tuală la multe unităţi manifestărilor* lucrind la o maşină de încheiat. 8.30 La (microfon, (melodia prefe­ IN PRODUCŢIE, PENTRU URMĂTOARELE FUNCŢII :
lucrurile, ei motivea­ tă curînd. Aceasta culturale se manifestă rată» 9.30 Sfatul medicului: A li­
ză că din această cau­ pentru că în loc să preocupare pentru or- mentaţia în stările febrile ; 9.35 — ŞEFI DE SERVICIU
ză nu pot asigura că­ se acţioneze prompt, qanizarea de activi­ Cîntece populare de dragoste »
minele culturale cu se Intervine cu fel de tăţi diverse Brigăzile 10,05 Suita -Cintece populare dîn — ŞEFI DE SECŢII
lemne Intr-adevăr, la fel de motivări, arun­ artistice, formaţiile de Bihor"; 11,25 Cintece de neuitat — DISPECERI DE PRODUCŢIE
IR. Combustibilul nu cate pe seama altora. dansuri, soliştii vocali — muzică uşoară» 12.13 Din fol­
se qâsesc lemne. Dar Conducerea 1 F. Ha­ si instrumentişti pre­ clorul ciobănesc ; 12,30 Aici... — PROIECTANJI.
cine se face vinovat ţeg va trebui să trea­ zintă noi spectacolo Cluj! 12,50 Concert de prînz;
de aceasta ? Cei de că de la „1 ustificări" sau se pregătesc in­ 15.30 Emisiune culturală- 15,45 ÎNTREPRINDEREA ASIGURĂ LOCUINŢA JN BLOCURI.
aici dau vina pe În­ la aplicarea unor mă­ tens pentru cele vii­ Muzică vocală $i •iaslrii.men't.alâ
treprinderea forestie­ suri practice penlru toare. de Georg Friedrich Haondel ,*
ră din localitate. Aceş­ Pentru atragerea u- 16,15 Melodii populare dobroge­
tia. la rîndul lor, o îndeplinirea sarcinilor nui număr mare de ne? 17,00 Piese de estradă; 17.15 IN ATENJIÂ
„pasează" pe seama de plan si la sorti­ cetăţeni la acţiunile Emisiune despre si penlru condu­ M tN EQ IL O G * I
celor de la I.R.T.A. mentul lemne de foc. orgonizate la cămine­ cători auto? 17,30 Figuri de lău­
le culturale este ne­ tari bănăţeni : Lută lovită. Pre­
cesară o largă popu­ zintă Florin Georqescu ; 18.03 In
larizare a manifestă­ jurul globului; 18,13 Varietăţi
muzicale? 19.00 Seară penlru ti­
In epoca actuală, sliinta a devenit
Ce fac unii... alţii strică rilor Ce au loc aici. un factor principal în dezvoltarea so­ nouIăli apărute în lume, în toate do- Q neret ; 20.00 Radiogazela de sea­
In-seşi faptele au do­
mcniile silinţei, artei şi culturii.
vedit că acolo unde cietăţii, contribuind înlr-o măsură De la lună la lună şi de ila an la !j ră : 20,30 Muzică uşoară cu Vilma
acest lucru s-a făcut hotărîtoare la proqresul tehnicii şi an, colectivele redacţionale ale !j Goich si ICico Fusco ; 20.55 Me­
Ia timp, acţiunile s-au culturii precum şi la propăşirea eco­ lodii de dragoste de Vasile Ve-
Pînă la terminarea neînţelegeri care dau C.D.S., care lucrează la întocmirea l! selovski ; 21,25 Cîntece din fol­
construcţiei noului că­ bucurat de succes. nomică a popoarelor. şi publicarea acestor instrumente, a- |: clorul nou şi jocuri pnnuîare la
min culturol. care se multă bătaie de cap La unele unităţi însă In tara noastră, ştiinţei şi cullu- duc îmbunătăţiri substanţiale. ( cererea ascultătorilor; 21,45 Mu­
realizează prin conlri- celor care se ocupă popularizarea manifes­ rîi li se acordă un sprijin nelimitat Pentru anul 1966 sînt prevăzute zică uşoară interpretată de forma­
tărilor culturale este
bulia cetăţenilor, acli- de organizarea si des­ neglijată. La căminul în vederea dezvoltării lor permanen­ în planul de apariţie al C.D.S., două I ţiile Mircea Ponovici si Vilmnş
vi t ă ti le culturale în făşurarea activităţii te. Numărul cercetătorilor, al spe­ categorii de reviste de informare si j: Kormend: ; 22.15 Pagini orches­
comuna Demstiş se culturale Despre re cultural cît si în alte cialiştilor, inginerilor, cadrelor di­ anume : Buletinul de informare |j trale din operete.
deslăşoarâ înlr-una este vorba ? Deseori, locuri frecventate de dactice, in general el oamenilor de ştiinţifică şi Revista de referate şi .
cetăţeni nu sînt afi­
dîn sălile de la sediul tovarăşii din cadrul şate programele săptă­ ştîinlă şi cultură creşte necontenit. recenzii. PROGRAMUL I! : 7.50 „Mai
cooperativei agricole cooperativei agricole, mânale de activitate Contemporaneitatea progresului so­ Apariţia acestor materiale va fi mindră tara noastră creşte" — pro­
de producţie, Atu ac- atunci cind au nevoie din care cei Intere­ cial este în loialitate rezultatul mun­ şi de acum înainte lunară, cuprin- . gram de cîntece? 8,00 Folclor
livilntca cu filmul. de cherestea penlru saţi să afle cind este cii informărilor, cercetărilor efectu­ zind următoarele domenii : Materna- I muzical din Muntenia ? 9,33 So­
cît si celelalte mani­ diferite treburi gospo­ deschis căminul cul­ ate în toate domeniile de oamenii ticâ şi Astronomie, Fizică. Chimie, I lişti şi formalii de amatori; 0,55
festări cullural-artis- dăreşti, se „descurcă” ştiinţei şi culturii. Geologie şi Geografie. Biologic. I Muzică populară — piese de vir-
tice atreg de fiecare foarte repede : iau tural şi ce acţiuni au Această dezvoltare se datoreşte în Silinţe Economice, Filozofie, Logică, tuozitate; 10,10 Cintă Puica Igi-
loc aici.
dală numeroşi cetă- seîndură din scenă mare parte, informărilor si legături­ Sociologie şi Psihologie. Istorie şi . roşanu şi Bită Rădulescu — mu-
loni. E o dovadă că Nimic mai simplu Uneori şî acolo lor ce trebuie menţinute cu cele ntnoqralie. Teoria şi Istoria litera­ zică uşoară ; lt.10 Din cele mai
aceştia sini dornici să penlru ei, căci le este unde există programe mai noi şi valoroase descoperiri din turii si artei, Ştiinţe juridice, Ling­ cunoscute -melodii populare ; 13.08
participe la manifestă­ la îndemînâ. Numai săplămînale, ele sînt întreaga lume. vistică si Filologie. Dansuri din opere? 13,30 Inter­
rile cultural-educa- alcătuite cu superfi­ Informarea cît mat bogată a unor Diferitele materiale care cnnstitue , preţi de muzică uşoară; 14,30
tive că de fiecare dată cialitate. scăpîndu-se cercuri largi de oameni ai muncii, rezumale ale cărţilor sau articolelor. | Cîntece şi jocuri populare de pe
uîlă să pună la loc din vedere scopul şi interesa li in cunoaşterea celor (mai întinsul patriei ? 15,30 Muzică din
Iii aparentă lucruri­ vor fi incluse în „Buletinul de in- '
ceea ce iau. Alteori conţinutul acţiunilor. noi publicaţii din ţară şi de peste formare ştiinţifică". opereta „Soldatul de ciocolată"
le s-ar părea că merg s-a demontat chiar O slabă popularizare hotare esle susţinută de Centrul de de Oscar Strauss; 16,00 „Strune ve­
bine. Dar există uncie scena fără a o mai se face filmelor pre­ Documentare Ştiinţifică al Academi­ O altă îmbunătăţire ce se va adu­ sele" — muzică de estradă? 17,15
ei Republicii Socialiste România ce încă de la începutul anului 19(56 Vechi refrene cintale de Cristian
(C.D.S.). publicaţiilor C.D.S,, este aceea că Vasile» 19,30 „Cint de dragul
Documentele celui de-al IX-lea Buletinul de informare ştiinţifică va cui mi-e drag" — muzică uşoară :
apare în două ediţii şi anuime: una
Congres al Partidului Comunist Ro- 22.30 Moment poetic: Eminescu
sub formă de revistă obişnuită, im­ „Luceafărul” (fragmentj.
Activitatea cullural-educativă la sale, in perioada de Iarnă, ridică în m.în, no arată că „Pentru a se asi­ primată pe ambele fete ale ifoii de
fata organizaţiilor de partid, a staturilor populare, probleme multiple. gura mersul înainte al ştiinţei din hîrlic, iar a doua va apare sub for­
Pentru rezolvarea tor la un nivel (..>n'spunzălor sînt necesare un control tara noastră trebuie să se acorde a- mă de fise decupabile, de format in­ TE LE V IZIU N E
$i o îndrumare permanentă, trebuie să se tină seama de speclhcul local, lentic folosirii în cercetare st în ternaţional (7,5X12.5) imprimate pe MP*
de posibilităţile care există, de nivelul cultural actual al ţărănimii, de activitatea practică a lot cce« ce hîrtie cartonată, pe o singură fală,
îaptul c i exigenta acesteia a crescut simţitor. stiinta şi tehnica mondială creează care se vor putea introduce direct 19,00 Jurnalul 1elevi2 iunil (I);
în fîsiPrele bibliotecilor.
19.15 Emisiune pentru pionieri şi
Acele sfaturi populare care încă nu au soluţionat problemele legate Revista „Progresele ştiinlci*' la şcolari; 20,00 Clubul tinereţii;
de baza materială a unităţilor culturale, au datoria să acţioneze imediat, mai bun, intensificării legăturilor, care sînt chemoti «să participe prin 21.15 Transmisiunea ipârtiiadnua
să ia cele mai eticaco mături. schimburilor de experienţă, a infor­ publicări, cît mai mulţi oameni cu a Concertului orchestrei simfoni­
Cu mai mullă grijă trebuie să ne preocupăm de cadrele de acliviştl maţiei şi documentării ştiinţifice, e- preocupări ştiinţifice şi intelectuale ce a Rodioteteviziunii; 22,25 Prin
culturali, şi în mod special de acei directori de cămine culturale care vitîndu-se astfel abordarea unor te­ din toate regiunile tării noastre. îşi expoziţii 22,40 Un interpret, mai
sînt ţineri, fără experienţă. me depăşite în dezvoltarea ştiinţei va mări în anul 1966 periodicitatea multe instrumente ; 23.05 Jurnalul
de la şase numere la douăsprezece
televiziunii (II) Buletin meteoro­
Studiind experienţa pozllîvă a căminelor culturale, comitelui raional şi a tehnicii1*. numere pe an, dublîndu-se astfel logic.
pentru cultură şi artă va trebui să promoveze acele metode de muncă In lumina sarcinilor trasate de atît cantitatea de informaţii asupra P. FOIAŞ - G. THE1L
care lac ca fiecare unitate culturală să devină locul de atracţie al tuturor Congresul al IX-lea al Partidului Co­ marilor probleme ale ştiinfei con- TEHNICA AUTOMATIZĂRII ÎN INDUSTRIA POLIGRAFICA
cetăţenilor satelor. munist Român. Centrul de Documen­ (emoorane, cit si operativitatea in­ t i m p u l p r o b a b il Prezenla lucrare cuprinde o informare largă asupra realizărilor ob­
tare Ştiinţifică îşi orientează activi­ formărilor publicate de această re­ ţinute in automatizarea proceselor din industria poligrafică, atit în ţară
vistă.
tatea spre a satisface în cit mai bune PENTRU 24 ORE cit şi peste hotare. Materialul este sistematizat, rcspectîndu-se ordinea
condiţiuni Grijii deosebite ce se acordă pu­ logică a proceselor poligrafice (citire, culegere, imprimare, finisare) din
necesităţile blicaţiilor Centrului de Documentare Vremea se menţine rece cu ce­ domeniul tiparului înalt, plan şi adine.
de documen­ Sliinlifică, la nivelul cerut de dez­ rul temporar noros. Izolat vor că­
voltarea şliinlei si culturii pe plan dea ninsori slabe. Vinlul va sufla Se adresează unui cerc larg de muncitori. tehnicieni şi în fie ri
tare şi in­ mondial, îi corespunde o folosire a moderat din est. Temperatura care lucrează in industria poligrafică; poale (i folositoare elevilor co­
formare din acestor publicaţii pe o scară tot mai staţionară, va fi cuprinsă ziua lilor de poligrafie, cum şi altor cititori care se interesează de automati­
tara noastră. largă în munca cercetătorilor, spe­ între —2 şi +4 grade, iar noap­ zarea acţionărilor, de comanda şi reglarea automată a proceselor tehno­
cialiştilor. cadrelor didactice din în- logice poligrafice. ___________PAG. 288 ;______________ LEI 18.
In ac es t tea între —3 şi —7 grade.
v'ătămînlul superior si mediu, ingi­
sens, publi- nerilor, îehnicienilor, şi în general PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
„Putem spune că na­ î$i are explicaţie în fap­ că în fişele de recep­ miliilor sfăluindu-sc caliilc C.D.S. tuturor intelectualilor din toate regi­
. .. -
tura e un pictor desă- tul că toii cei 15 m-'- ţie sînt făcule numai a- cum să muncească mat evidenţiază unile patriei. Vremea se menţine la început
. ^
,
,
vîrşit". Făcînd aceas­ canizalori sînt local­ prccleri de laudă. In bine penlru a smulge rece, cu ninsori slabe, apoi va de­
tă comparaţie, unul din nici. S-au calificat pe plus. brigada mal lasă păminlului roade cît *n paginile ALEX. BERCA veni schimbătoare cu temperatu­
mecanizatorii care lu­ rînd, Iar la terminarea pentru însămtntările mai bogate. lor ultimele redactor principal al C.D.S. ra în creştere.
crează la Daia se gîn- şcolii au cerul să lu­ din primăvara încă 400 I. MANEA
dra la toamna care şi creze în salul lor na­ heclare arate, adică
pe aceste meleaguri tal. întreaga suprafaţă pla-
şi-a lesut covorul el Mezinul brigăzii es­ nifirată ÎN ZIUA DE 25 NOIEMBRIE 1965, LA SEDIUL ÎNTREPRIN­
din frunze ruginii, iar te Visalon Moldovan. Făcînd o scurtă In- DERII REGIONALE DE ELECTRICITATE HUNEDOARA — DEVA,
dimineaţa ii mai trage Abia a împlinit 18 ani cursiune în documen­
şi cîte un tighel alb di» şl în această toamnă a tele brigăzii aflăm că STRADA GEORGE ENESCU NR. 39. VA AVEA LOC EXAMENU).
brumă. De unde acest participat la prima lui şi in campania de va­
simt al poeziei ? între­ camponle agricolă din ră planul a fost reali­ DE AUTORIZARE PENTRU ELECTRICIENI INSTALATORI.
barea a fost odresată viata de mecanizator. zat în proporţie de 106 SE POT PREZENTA LA EXAMEN INGINERI Şl TEHNICIENI
tovarăşului Ilîe Tărîtă, Examenul a fost tre­ la sută. ceea ce este e-
şeful brigăzii a paispre­ chivalent cu executarea JN SPECIALITATE PRECUM Şl ELECTRICIENI ABSOLVENŢI
zecea de mecanizatori cut cu succes. Pe gra­ a 2.089 hantri. Dar cum In zilele de 13, 14 şi 15 partida dintre Ş.S.E. Petro­
ficul întrecerii
ce se
de la S.M T. Miercurea, desfăşoară în cadrul se reflectă toată acea­ noiembrie ac. au avut loc şani şi Spartac Sebeş In- Al UNEI ŞCOLI PROFESIONALE DE SPECIALITATE, CU VE­
care lucrează pe ogoo- brigăzii, în dreptul nu­ stă activitate în rezul­ la Haţeg întrecerile fazei lîlnirea a fost deosebit de CHIME DE CEL PUŢIN 2 ANI IN MESERIA DE ELECTRICIAN.
rele cooperativei agri­ melui lui se află scri­ tatele de producţie ? Si regionale a campionatului spectaculoasă, cu faze dina­
cole din Daia. Păi se să cifra 170, semn că aici răspunsul şefului republican la handbal în 7, mice şi cu o evoluţie a ARATAM PE ACEASTA CALE CA ORICE LUCRĂRI DE
ştie că 8-0 luni de zile acesto osie procentul de brigodă a fost în­ rezervate juniorilor. Tinerii scorului interesantă După INSTALAŢII ELECTRICE INTERIOARE NOI, PRECUM Şl REPARA.
din an mecanizatorii $1 de realizare a sarcini­ soţit de cifre. Numai la handbalisli din majoritatea ce jucătorii din Sebeş con­
le petrec in mijlocul lor ce i-au revenit în arîu. spunea el. s-a ob­ localităţilor regiunii, parti­ duc la pauză cu 9-5 sini TU. NU POT FI EXECUTATE DECiT DE ELECTRICIENI AUTO­
nolurii, spunea o). A- ţinut un spor de 137 cipanţi la faza regională, egalaţi la 10-10. Apoi con­
cest lucru le îmbie la campania de toamnă. kg. )<i hectar fală de „s-au prezentat bine pregătiţi duc cu 11-19 dar cei dtn RIZAT!. SE IMPUNE DECI CA TOATE ÎNTREPRINDERILE, IN-
comparaţii. Fiecare din Cu un an mai in vîrs- plan Faceţi un calcul oferind spectatorilor din lo­ Petroşani egalează din nou. STITUTIILE. GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE STAT, UNITĂŢILE
tre cei 15 membri al 15, îosif Pilan a bătut şi veli vedea că la ce­ calitate intilniri de bună ca­ După scurgerea timpului re-
brigăzii ar fi în stare recordul succeselor din le 850 hectare cultîva- litate. Echipele participante nulamenlar. scorul fiind de COMERCIALE. ETC. SA AIBA ELECTRICIENI AUTORIZAT! PEN­
să vorbească ore în şir briqndu, execulînd un le cu grîu putem vorbi au fost împărţite in două 11-11. meciul s-a prelungit TRU EXECUTAREA Şl REPARAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
despre frumuseţile na­ număr de hanlri echi­ de un spor de recoltă serii. cu două reprize a cile 5
turii. dar si despre bu­ valenţi cu realizarea In seria I pe primul loc minute. In cele din urmă, INTERIOARE DE FORŢA Şl LUMINA.
în proporţie care abia încape în II
curia muncii împlinite, planului vagoane. liste şl aces­ s-a clasat formaţia Spartac -letona a revenit echipei
De vreo cinci ani în­ de IBO la sută. De alt­ ta un rezultat al stabi­ Sebeş, iar în seria a If-a e- ÎNSCRIERILE PENTRU EXAMEN SE FAC LA SEDIUL INTRE-
coace, atunci cind este fel, cu cîteva zile în chipa Ş.S.E. Petroşani. Pe din Petroşani care a cîsti-
v*>rba de orice proble­ urmă. întrcaqo brigadă lităţii oamenilor în locurile II în serii s-au cla­ ga* intîlmren cu scorul de PRINDERII REGIONALE DE ELECTRICITATE HUNEDOARA _
mă care interesează sa­ a raportat executarea muncă. Dar, mal ales sat Bucura Haţeg si Victo­ 13-12. DEVA FINA ÎN ZIUA EXAMENULUI.
lul sau munca în coo­ celor 2 870 hanlri sta­ faptul că mecanizato­ Primele patru locuri în
perativă. în vocabula­ bilit! penlru campania rii sînl localnici îi fa­ ria Călain care s-au înlîlnit ACTELE CE TREBUIE DEPUSE SiNT :
rul mecanizatorilor şi-a de toamnă. Aceasta în­ ce să fie cointeresaţi apoi în meciul penlru o- clasamentul qcneral au fost - COPIE DUPĂ DIPLOMA DE INGINER SAU TEHNICIAN;
făcut loc definitiv ox- seamnă executarea a- în sporirea producţiei. cuparea locurilor III şi IV. ocupate în ordine de S.S.O.
preslo „al nostru" iar râturilor, discuirilor După orele de muncă Meciul a fost cistigat de ^Irosani. Spartac Sebeş. — PENTRU MUNCITORI, COPIE DUPĂ DIPLOMA DE
tn vorbirea ţăranilor Insămîntnrea cu grîu, în cimp. toii cei cinci­ La buna funcţionare a parcului de tractoare aliat în Rucura Haţeg cu scorul dc Bucura Haleq, Victoria Că
cooperatori s-a stator­ orz sl secară pe o su­ sprezece meşteri ai o- dotarea S.M.T. Dobra işi aduce o contribuţie de sea­ lan. ABSOLVIRE A ŞCOLII PROFESIONALE Şl ADEVERINŢA CA
nicit expresia „mecani­ prafaţă de 000 hectare. mă şi mecanicul Romutus Nenmlu. 15-5. în urma unui joc care A LUCRAT 2 ANI iN MESERIA DE ELECTRICIAN.
zatorii noştri*. Această Cît priveşte calitatea qoarelor din Daia se In fotografia de fată vi-1 prezentăm lucrind la re­ a plăcut. NICU SBUCHFA
corelare de sentimente lucrărilor trebuie spus retrag în mijlocul fa* glarea unei pompe, de injecţie. Pentru locul I s-a disputat corespondent