Page 59 - 1965-11

D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3386 PAGINA A
B ă

Pe marginea unei plenare de cămile! S E C V E N Ţ A DE LA

s partid F A B R IC A „FA B R IC I i i

(Urmare din pag. î).
SA folosirii unul dispozitiv de mică me­ terializatâ în teren. Am montat ven­
tilatoarele şi 52 de vngoneti, din 88
cîli prevede proiectul.
canizare amplasat pe un vagonet do Canliîativ succesele noastre sint
cale ferală adaptat. Dispozitivul ne mai mici ca nle constructorilor. Dar,
DE compusa din 4-6 piese, în loc .că raporlindu-ne Ja perioada scurtă de
permită să montăm
subainsamble
cind lucrăm aici, şi noi am realizai
operăm piesele bucală cu bucată.
Rezultatul ? Avem 17 zile avans faţă lucruri bune. Amintesc doar că nu­
mai în două săptăimîni am obţinut o
de gro/ice. productivitate valorică pe cap de
TINERETULUI S: palele măsuri «î-ntreprinse de noi. Re­ muncilor în valoare de 10000 lei,
Succint cam acestea ar fi princi­
fală de 8 000 lei cit prevede sarcina
zultatul lor, pe lingă stadiul fizic a- lunară. Printre autorii acestui suc­
vansal, se oglindeşte şi în crcşlerea ces se -numără brigăzile de montori
conduse de Ieronim Urs
şi Florea
AFARA PRODUCŢIE product ivi-tăţii nfuncii de Ja 6 000 lei Comea".
la circa 50.000 lei pe om si lună.
Am relatat aici doar o secvenţă de
Inginer VAS1LE ALDEA: .Hărni­
cia colegilor noştri constructori ne-a muncă de la .fabrica- fabricii din
$ C O M U NIŞTII MANIFESTĂ MULTA GRIJA dat si (nouă putinţa do a ataca fron­ Alba lulia. Scopul final al eforturilor
© UNDE SINT FORMELE SPECIFICE VÂRSTEI? tal lucrările ce <ne revin la execu­ constructorilor şi montori-lor este
dc a executa cuptorul nr. 2 in 9-10
fe DE CE LIPSEŞTE AJUTORUL COMITETULUI RAIONAL ţia cuptorului nr. 2. In paralel cu ei
— lâră sâ no stânjenim cu nimic — luni, fală de 15 luni cît s-a lucra*
U.T.C.? am trecut şi noi la montajul insta­ la cuptorul nr. 1, cu toate că volu­
Executarea unor noi modele de încălţăminte necesară pentru sezonuj friguros preocupă mult colectivul mul lucrărilor este cu circa 25 la
Comitetul de partid al E.Kf. Barza Ies în producţie, acolo unde tinerii -cţiel dc cizmărie comandă dc la Cooperativa „Solidaritatea- din Deva. laţiei tehnologico de ardere. Pînă a-
a pus recent în dezbaterea unei ple­ muncesc. Dar munca în producţie o- lată-i, in fotografia de iaţă, pe mai mulli lucrători ai acestei secţii discutind despre noile modele. oum 20 la sută din întreaga canti­ sută mai mare. Începutul este de
tate a instalaţiei 60 poate vedea cna-
nare modul in care organizaţia U.T.C. cupă numai o parte din timpul tine­ bun augur I
se ocupă de educarea tineretului. rilor. De ce orqanizaliile U.T.C. de
Secretarul comitetului U.T.C. pe mi­ aici nu se qîndesc la asemenea ac­
nă a prezentat un referat, apoi s-au ţiuni specifice tinerilor, care sâ-i a- — Are cineva vreo obiecţiu- pune in faţa noastră, a munci­ Trebuie să muncim în oşa fel, care şi le însuşeşte alît în ca­
purtat discuţii care au reflectat încă traqă în număr cit mai mare, care ne?... Nefiind obicctiuni, tova­ torilor din gospodăriile agri­ încit conştiinţa noastră să fie drul învâ|ăminlu)ui profesio­
o dală răbdarea si qriia cu care ma- sâ le descopere si să le dezvolte CfjtrnaUfUi răşul Berbenită Iacob este tre­ cole de stat. întotdeauna împăcată că ne-am nal, cît şi din revistele şi căr­
(orttatea orqanizatiitor de bază ale aptitudinile, să-l facă să se bucure cut pe lista de candidaţi ★ făcut datoria.. Hotărîrea din ţile de specialitate.
partidului se ocupă de creşterea şl din plin de condiţiile materiale pe Aplauzele puternice ale co­ L-am revăzut pe comunistul privirile lui Berbenită era o do­ — Stiinta înseamnă viitor •—
educarea tinerilor muncitori. care regimul nostru Ie pune la dis­ muniştilor prezenţi la adunarea Berbenită Iacob într-una din n- vadă că vorbele lui vor fi în­ obişnuieşte să spună îngrijitorul
Am desprins cîteva fapte care do­ poziţie ? de dare de seamă şi alegeri a ceste zile. cînd lucrătorii din tărite de fapte. Si, intr-adevăr, Berbenită. Pentru acest viitor
vedesc că orqanizatia U.T.C. din Tovarăşul Nicolae Triteanu, secre­ î n î n t r e c e r e . organizaţiei dc bază P.C.R. din unităţile agricole dc stat şi coo­ faptele sint elocvente. Incepînd pe care sub conducerea parti­
această întreprindere îşi face sim­ tar al Comitetului raional de partid cadrul brigăzii a doua mixte perativele agricole, ascultau din anul 1956 de cind lucrează dului ni-1 făurim tot mai fru­
ţită existenta în mobilizarea tuturor Brad, care a participat la şedinţa din satul Riu Alb, a G.AS. Sîn- mos, trebuie 6ă ne însuşim me­
tinerilor, şi în primul rînd a uteciş- plenară, a remarcat în legătură cu Era o după-amiază de pregătită de furnalişti şi se lămăria Ortea, demonstrau cu reu noi cunoştinţe, să lucrăm în
tilor, la îndeplinirea sarcinilor ce le aceasta i toamnă. începuse să burni­ scurge într-o oală uriaşă. prisosinţă respectul pe care îl mod ştiinţific.
stau in fată. — Comitetul U.T.C. nu caută în ţeze, iar vîntul sufla tot mai Descărcarea s-a terminal. purtau tovarăşului lor. îniJITORUL DIN RÎU ALB Strădania îngrijitorului, care
* Lună de lună in rîndul cvidentia- măsură suficientă forme specifice ti­ puternic. Intră în funcţiune maşina O nouă explozie de aplauze Ia început părea de neînţeles
1 t'lor în producţie se numără 200-250 neretului ? de cele mai multe ori Pe platforma furnalelor pneumatică de astupat şti­ a însoţit rezultatul votării. în­ pentru unii din tovarăşii lui de
de tineri care dau minereu peste plan sînt copiate formele muncii de edu­ din Călan oamenii sînt însă cul. grijitorul de animale Berbeni­ muncă, a devenit acum o re­
şi de bună calitate sau întreţin ma­ caţie folosite de organizaţiile de la posturi. Nu le pasă de Oamenii sînt veseli. Luna tă Iacob a fost ales membru gulă pentru marea majoritate
şinile şi utilajele cu care sînt me­ partid Or, este ştiut că tineretului vremea capricioasă. In con­ trecută au elaborat peste in biroul organizaţiei de bază cu mult interes Raportul pre­ ca îngrijitor, nu a rămas în a lucrătorilor din sectorul zoo­
canizate locurile de muncă. Printre ti silit caracteristice trăsături deose­ trast cu aceasta, fetele lor plan 292 tone fontă. Echipa P.CR. zentat dc către tovarăşul Nico­ nici un an cu planul nerealizat. tehnic. Rezultatele obţinute de
aceştia pot fi întîlnili cu reqularitale bite de cele ale vîrslnicilor. De a- erau zîmbitoare. Toii mun­ a doua a maistrului Con­ Emoţionat, frămîntîndu-şi lae Ceauşescu la plenara CC Avînd in primire un lot de 25 Berbenită sînt cel mai bun o-
Nicolae Chilan, Ştefan Suhan, Gli. ceea nu trebuie să ne mirăm de ce ceau şi vegheau ca întregul stantin Pirvulet a fost evi­ mîinile puternice, Berbenită a al P.C.R. din II— 12 noiembrie capete tineret bovin pentru în- xemplu personal. Pentru munca
Nolli, Nicolae Murso, Stoica Clotă, tinerii nu vin cu tragere de inimă la proces tehnologic de elabo­ denţiată în întrecerea socia­ mulţumit în cîteva cuvinte pen­ a.c., cu privire la îmbunătăţirea grâşare, îngrijitorul Berbenită şi comportarea lui tovărăşeas­
Pană Stoiana, Remus Sucim losif diferite acţiuni. rare a fontei să se desfă­ listă pentru realizările obţi­ tru încrederea acordată. conducerii şi planificării agri­ a reuşit ca şi în acest an să că, săritor in ajutorarea lova-
Boldea şl at(il cu care organizaţiile Mai mulţi comunişti, printre care şoare în condiţii optime. nute în producţie. In aceas­ — Mă voi strădui — to­ culturii. realizeze un spor mediu lunar răşilor de muncă şi cinstit, în­
U.T.C. se pot mîndri pe bună drep­ Dorin Buliga, Avram Tomodan, Ni­ Supus, agregatul uriaş îşi tă lună lucrurile merg şi varăşi —, a spus ei, ca şi — Ca membri al partidului dc greutate cu 0,300—0,400 kg treg colectivul brigăzii mixte
tate. colae Vasiu, Constantin Borşa, au continuă mersul în ritmul mai bine. Fonta produsă de acum înainte să muncesc şi ca lucrători în gospodăria mai mult fată de sarcina plani­ din Rîu Alb îl înconjoară cu
In acest an tinerii de la E.M. Bar­ subliniat pe bună dreptate ideea că impus de voinţa omului. peste plan in prima decadă cu hotărire pentru a contribui agricolă de stat, noi sîntem ficată. Pasionat îngrijitor dc a- multă dragoste, iar comuniştii
za, îndemnaţi de orqanizatia U.T.C., activitatea culturală în Gurabarza şl In cabina furnalului nr. 1 — mai mult de 260 tone — la obţinerea de rezultate tot chemaţi printre primii sâ con­ nimale, comunistul Berbenită au ţinut să-l aleagă în biroul
6-au evidenţiat sl în acţiunile de Brad este foarte slabă, că la aceasta doi oameni stau cu ochii atestă din plin acest lucru. mai bune, pentru îndeplinirea tribuim la ridicarea continuă a îmbină experienţa practică cu organizaţiei de partid.
muncă patriotică. Ei au colectat o este atras un număr mic de tineri. afinijti pe acele indicatoare Din aceste 260 tone tontă, sarcinilor pe care partidul le producţiei vegetale şi animale. ultimele metode ştiinţifice, pe M. RUGINESCU
cantitate de peste 200 tone de fier Putinele conferinţe pe diferite te­ ale aparatelor de măsură şi mai mult de 90 tone au fost
vechi şi nu Irimis-o olelăriilor. au me interesante ce se tin în faţa ti­ control. Sint maistrul Con­ produse de echipa a doua.
prestat muncă voluntară la ridicarea nerilor vin tipărite, iar organizaţiile stantin Pîrvulct şi cauperis- In dreptul rubricii „declasa­ In oraşul Brad, întreprinde­ Văduva Nicolae, gestionarul Staţiile C.F.I. din Zdrapţi şl
noii săli de baschet din oraşul Brad U.T.C. nu manifestă nici măcar grija lul Simion Stănculea. Totul te" de pe graficul produc­ rea de gospodărie orăşenească restaurantului „Crişul" din
şl la alte obiective social-culturale. de a le adapta la condiţiile concrete, decurge normal. Furnalistul ţiei, este trasată o linie, administrează sule dc aparta­ Brad, a cauzat unităţii sale pa­ Gurabarza, aparţinînd Ateliere­
Organizaţiile U.T.C. din această la preocupările tinerilor în fata că­ şef, Ioan Blaj, împreună cu semn că toată fonta s-a în­ mente. De Ia 15 iulie cei pes­ gube în valoare de 30.000 de lor centrale din cadrul I. M.
Importantă unitate economică folo­ rora sînt citite. Astfel stind lucruri­ Constantin Caragea, Dumi­ scris în normele de cali­ te 1.200 de locatari nu au pri­
sesc o qamă variată de metode în le, nu este surprinzător faptul că tru Marin şi alţi muncitori, tate prescrise mit niciodată apă caldă penlru Iei. Penlru aceaslă faptă el şi-a Barza, nu sînt iluminate în
scopul formării profilului nou al tine­ mulţi tineri îşi găsesc preocupări care fac pregătirile necesare pen­ Oamenii sint bucuroşi. Au baie. primit pedeapsa cuvenită. timpul nopţii.
retului Printre acestea, cele mai frec­ nu stimulează dezvoltarea calităţilor tru prima descărcare din şi de ce. Munca le este tot
vente se întîlnesc adunările qene- morale si spirituale. schimbul lor. In mai puiin mai spornică. Luna noiem­
rale. învătămînlul politic, cicluri de O mare vină pentru faptul că acti­ de 10 minute totul va fi brie se arată a fi mai boga­
ronferinte, informarea politică ope­ vitatea organizaţiilor U.T.C. de la gata. Se dă drumul la zgu­ tă în fapte. Zi de zi se ela­
rativă şi altele. EM. Barza se face simţită unilateral ră. Oala se umple cu re­ borează cantităţi lot mai
mari dc fontă peste plan.
Adunările qenerale, în special, s-au în viala tineretului, că en nu este peziciune şi ia drumul sta­ Echipele conduse de maiştrii
ţiei de granulare.
dovedit un puternic mijloc de edu­ atotcuprinzătoare, inteligent organi­ In slîrşit se apropie şi tim­ Teodor Coştiuc şi losif Bir-
care a uteciştilor. In majoritatea oi- zată. se datoreşle slabei îndrumări pul pentru descărcarea lon- lea au si ele rezultate tot
qanizaliilor de bază sînl puse în dez­ ne care o asigură Comitetul raional tei din furnal. Intră in func­ aşa de bune întrecerea din­
batere cele mai importante probleme U.T.C. Brad. ţiune maşina de perforat tre cele trei echipe de la
lenate de procesul de producţie cre- In legătură cu această realitate şlicul. Apoi, se mai dau cl- furnalul nr. ! este tot mai
îndu-se opinie de masă împotriva' ce­ tov. Emil Dobîrcău, activist de partid, teva lovituri de rangă şi susţinută. Cine o va cîştig-i
lor cate se: abat de la disciplina spunea, printre altele, că este foarte tonta începe să curgă, la rămînc să se vadă Ia sfirşl-
muncii, de la normele de conduită bine cunoscut specificul activităţii tut lunii, cind se va face T
morală. Membrii comitetului de partid, organizaţiilor U.T.C. de la E. M. Bar­ început mai domol, apoi in- bilanţul muncii fiecăreia
tr-un şuvoi care curge din
prezenţi !a şedinţa plenară, au ară­ za şi cu toate acestea biroul comi­ ce în ce mai repede pe rina N. BADIU
tat că datorită preocupării de care tetului raional U.T.C. nu-si trimite
dan rlovada orqanizaliile U.T.C. pe cu regularitate activiştii aici, pentru
această linie, mulli tineri se debara­ a ajuta comitetul pe mină si organi­
sează de lipsuri si devin oameni de zaţiile de bază. Foarte rar vezi cile curs de apariţie
nădejde. Cu alte cuvinte existenta un activist de la raion aici. în rin-
orqanizatiitor UT.C., activitatea lor dut tinerilor Organizaţiile de partid GH. ŢIŢE1CA: Culegere de probleme de geometrie. IUI
se face simţită, se concretizează în ,se ocupă de îndrumarea celor de ti­ COLECTIV OPREA PL.: Metalurgia cuprului, plumbului
fapte îmbucurătoare. neret. dar aceasta nu poale şi nu
Una din concluziile ce s-au desprins trebuie să înlocuiască munca orga­ şl zincului. T
din plenară a fost aceea că rezulta­ nului raional U.T.C. AVADANEI VASILE: Rezistenta materialelor pentru
tele bune pe care orqanizaliile U.T.C. Plenara comitetului de partid a a- muncitori.
Ie obţin in munca de educare se doptat un plan concret de măsuri GOLDENBERG SERG1U: Acoperirea suprafeţelor de alu­
daloresc în mare măsură preocupă­ care să ducă la îmbunătăţirea activi­ miniu pentru îmbunătăţirea contactelor electrice.
rii atente n orqanizatiilor de partid, tăţii comitetului U.T.C. de la E. M.
care le îndrumă în permanentă In Barza, in direclia creşterii $i edu­ OLARU OVIDIU: Construcţii radio pentru începători. A
afară de aceas,a. comuniştii oferă ti­ cării comuniste şi patriotico o tine­ VICTOR COLES şl DRAGOŞ GEORGESCU: Montarea
nerilor la locul de muncă şi în viata retului. îndeplinirea lui însă depinde construcţiilor metalice.
de toate zilele exemple demne de în mare măsură de îmbunătăţirea sti­ PLUGARIU ION: Cartea muncitorului din fabricile dc «M
urmat. Ca urmare, mulţi utecişli de­ lului de muncă al comitetului oe mi­ plăci aglomerate din lemn.
vin membri de partid. nă si at organizaţiilor dc bază, care MANOLIU RADU: Maşini agregate şi linii automate. [- ~.'Ajunge cu sesizările! - Cine se ocupă de Hunii- >
Problema principală .şi mult dez­ trebuie să primească un sprijin mai CONSTANT1NESCU I.t Prospecţiuni gcotizicc voi. II. "„Dar gindit-ai că păcatul natul staţiei ?
bătută la plenara comitetului de concret, permanent din partea co­ $tim că nu aveţi apă caldă, - N-avem un asemenea res­
partid de la E.M. Barza a fost cea mitetului raional U.TC. BERNATH AL. şi FACAOARU I.: Măsuri şi control cu dar... Îşi urmează vi\iovatul,..,\ ponsabil !
privitoare la organizarea timpului li­ C. ARMEANU ultrasunete. Desene de: V. MIHÂILESCU
ber al tineretului. S-a desprins ca
fel 1'W fe H m J I I T Z I 5 B J C T V
unanimă aprecierea că orqanizaliile B l S B J M — ' » ^ j
U.T.C. Işî fac simţită prezenta mai a-
C E SPUN REZU LTA TELE UNEI ANCHETE

f i r i u i m i STECU

i i i - ; -
^ I ...
In drumul lor de la oţelorie spre Intirzicrite fişelor se daloresc fie rea unor mărci diferite dc oţeluri răspundere, amestecul de materiale de a se pune într-o stivă laminate
bluminq, lingourile ajung mai întîi faptului că se trimit mai tîrziu, chiar mai sînt este prevenit. Totuşi, măsuri pentru din mai multe calităţi, O asemenea mărite îndeaproape şi ar fi fost pusa
la stripăr, sînt dezbătute de linqolie- de Ja otelărie, fie penlru că întirzie Intr-o dimineaţă, cîtiva oameni din creşterea răspunderii acelor oameni, stivă cu laminate stă în hala secţiei in aplicare la timp.
re, iar de aici merg ia cuptoarele a- la stripăr. Oricum, ele provoacă per­ schimbul inginerului Lazăr, nefiind care consideră ducerea biletelor drept de circa şase luni de zile, fără să fie Pentru a pune capăt abaterilor care
dînci, unde sînt preîncolzite penlru turbaţii care se resimt pînă îu ajus- o „sancţiune", nu au fost luate. Aici mai persîslă, comitetul de partid de
■ 4 a putea fi laminate. In serie, ele trec taj. Exemple se pot da destule. controlaţi cum îşi îndeplinesc sarci­ un cuvînt au de spus şi organizaţi­ „deranjată" si despre care se spune la bluminq va trebui sâ analizeze te­
nile de serviciu, si-au permis să ple­
că aparţine laminorului de 650 mm.
meinic, şi cît mai degrabă, felul în
4 a prin cajc, le sini tăiate capelele (şu­ ce din lucru înainte de ora 7. „Gră­ ile de partid pe schimburi şi comite­ Tovarăşul inginer Dezideriu Olah. care sînt îndeplinite prevederile pla­
tate, cum spun lominatorii) şi marca­
tul sindical de secţie.
role, la cajele laminorului de semi­ Răspunderea lingourile dinlr-o şarjă şi care sînt arăta, printre altele, că amestecurile nului de măsuri stabilit cu mai mult
biţi" ci n-au tinut seama care sînt
te. De aici, sînt duse
pe calea cu
de lingouri se mai daloresc şi lipsei
timp în urmă. Să actualizeze terme­
Amestecuri de oteluri s-au produs Urmarea unor
pentru evidenta
unei fişe mefnlice
fabricate, unde sint transformate in din alta, amestecîndu-le. calităţii lor şi că, din această cauză, nele măsurilor prevăzute în el si sâ
bare. In cele din urmă ajung la a- cuptorarilor nu au certitudinea că linqoul respec­ repartizeze sarcini concrete pe orga­
juslaj. Şi, de aici la celelalte linii dc şi în schimbul inginerului lonis Vla­ tiv corespunde din punct de vedere nizaţii de bază si membri de partid
laminoare unde iau forma produsului hos în care lucrează maistrul Gheor- „scăpări" calitativ cu indicaţiile date de către în vederea îndeplinirii lor întocmai
finit... Dar, nu o dată, amestecarea oţelu­ ghe Popa. Acestui schimb, cuptora­ depozit. El propune conducerii com­ Este necesară apoi organizarea con­
Acest drum e parcurs de unele rilor este provocată de activitatea ce­ rul Dumitru Preda i-a creat multe binatului introducerea unei fişe me­ trolului felului în care se înfâtuieso
lingouri in săptămini şi chiar în luni lor ce lucrează la cuploare. Pentru a greutăţi, din comoditate şi lipsă de La semifabricate, de cele mai mul­ talice de evidenţă. Găsim că propu­ sarcinile ce se dau şi analizarea lor
de zile. De ce? Penlru că în proce­ susţine cele afirmate ne vom referi răspundere. te ori, amestecul diferitelor sortimen­ nerea sa merită să fie sludiată. periodică.
sul de laminare, la aceste două linii la cîteva cazuri concrete. In ziua de După cum a arătat chiar şeful te de otel se datoreşle marcării cu Organizaţiile de sindicat si U.T.C.
(bluminq-semifabricale). uneori, din 15 octombrie au fost amestecate ci- schimbului, se întîmptă ca biletele ce pansoane uzate. In alte cazuri lin­ vor trebui să desfăşoare o largă mun­
gourile încălzite insuficient, ori blu­
neatenţia cu care sc lucrează, se a- leva lingouri din şarja nr 94 581 însoţesc lingourile de diferite cali­ murile, răcindu-se pe calea cu role De la o dispoziţie că politică penlru ca fiecare lucră­
mcslecă otelul de mărci cliferite şi |C 22, otel penlru export), cu altele tăţi să fie întocmite greşit. întrebat tor să înţeleagă just menirea ce o
aşteaptă nesortat în stoc perioade în­ din şarja 94 856 (OL 38). din neaten­ de ce această stare de lucruri în ca­ nu mai pot fi laminate la semifabri­ are la locul său de muncă, sâ creeze
delungate ţia cnptornrolui Eugen Buni După ce drul schimbului său, tovarăşul ingi­ cate. In asemenea împrejurări ele sc Ia alta o largă opinie împotriva acelora care
Pentru a afla cauzele care au dus a fost laminat al şaptelea lingou (din ner Vlahos n-a putut da un răspuns trimit la laminorul de 650 mm. pen­ se abat de la disciplina de producţie
la amestecarea sortimentelor de la­ 10 cile erau în cuptor), procesul de concret. Desigur că c greu să-ti re­ tru încălzire şi laminare. Cele cu Şi sînt nepăsători fotă de îndeplini­
minate si posibilitatea lichidării lor producţie a fost întrerupt, datorită cunoşti lipsurile cînd e vorba dc a- dimensiuni mai mari, care nu se pot In registrul cu observaţiile contro­ rea sarcinilor profesionale.
am solicitat părerea tovarăşilor ingi­ unei defecţiuni. Pînă la remedierea semenea acte de indisciplină ce se pe­ prelucra la acest laminor, se depun lorilor de calitate se arăta că şeful Ridicarea calificării fiind una din
neri Dezideriu Olali, adjunct at şefu­ deranjamentului cele trei lingouri ră­ trec sub propria-ti privire. pe stive, tn speranţa că se vor găsi secţiei hluminq — semifabricate, in condiţiile holâritoare, care duce la
lui de secţie, lams Vlahos, şef de mase în cuptor şi-ou pierdut din tem­ Vinovaţi de aceste s-tări de lucruri ..binevoitori" să Ic cumpere De obi­ luna septembrie a dat o dispoziţie îmbunătăţirea activităţii de producţie
schimb la laminorul bluminq, a unor peratură, neputînd ti laminate ime­ sînt si maiştrii Gheorqhe Popa, Do­ cei. acestea sînt rezultate din ulti­ cu termene, in care se prevedea ca S» a calităţii produselor, conducerea
membri ai comitetului de partid, con­ diat. Ca să nu stea agregatul s-a în­ relin Chirilâ şi Ion Colac, care nu mele lingouri nle şarjei. In astfel de laminatele amestecate să fie sortate secţiei, ajutată de comitetul sindical,
trolori de calitate, muncitori. In cele ceput laminarea linqourilor dintr-o urmăresc cu destulă exigentă succe­ cazuri se „scapă" din vedere schim­ pe calitâfl si dimensiuni. Măsura era va trebui sâ găsească forme stimula­
ce urmează vom prezenta concluziile altă şarjă (94856), pentru care însă, siunea fazelor de lucru la cuptoare, barea pansoanelor şi se laminează tn bine intenţionată Dar în urma ei, in tive pentru lărgirea cunoştinţelor pro­
acestei anchete. cuptorarul Buni n-a întocmit biletul încălzirea linqourilor (care a dus la continuare blumuri dintr-o şarjă, ca­ loc ca numărul stivelor cn laminate fesionale. să facă cunoscute tuturor
de laminare. Luminătorii şi mnne- rebut provenit din supraîncălzire), re se marchează pentru sortimentul sâ scadă, a crescut. S-a dat apoi o lucrătorilor instrucţiunile de lucru
i 0 primă cauză ceput laminarea unei noi şarje. Ast­ aprovizionarea cajei şi trimiterea o- anterior. dispoziţie, în urma căreia numărul specifice fiecărui loc dc muncă.
vranlii n-au fost onunlali că s-a în­
Conducerii combinatului i se cere
stivelor (la data rte 27 octombrie) s-a
nerativă a fişelor.
Asemenea deficiente de nercspec-
fel, linele lingouri (lin a doua şarjă La bluminq fişele amintite în care tare a instrucţiunilor tehnologice de micşorat, dar nu la mai puţin de cile să acorde o mai marc atenţie acestui
Amestecarea dileritelor mărci de au fost marcate greşit, cu scria ce­ se trec numărul şarjei şi marca ote­ lucru, cît şi concepţia greşită ce e- fuseseră înainte sector, sâ-l îndrume şi să-t ajute mal
oţeluri se datoreste adesea modului lei dintîi. lului sînt trimise prin mai mulli, u- xistă în secţie (cum că amestecurile Ce concluzie se poate trage de mult in înlăturarea deficientelor care
defectuos in care sosesc la cuploare Cu o zi în urmă, datorită superfi­ nora lipsîndu-le responsabilitatea per­ de oteluri n-ar putea fi înlăturate) aici şi, de altfel din toate cele de au creat o serie dc greutăţi ce frî-
trenurile cu lingouri de la oţelârie. cialităţii şi indiferentei cu care a sonală ce se cuvine să o aibă. Este au condus lo situaţia ca la 25 octom­ mai sus ? nează circulaţia fondurilor între­
Adesea lingourile ajung la cuptoare, muncit Nicolae Pană si alţii ca el (în Si asta o cauză a amestecului. Amin­ brie, în depozitul laminonrelor să se In primul rînd, că o asemenea si­ prinderii
penlru a fi încălzite, fără fişa de în­ schimbul inginerului Ferdinand Azo- tim că la semifabricate, unde este găsească o cantitate de circa 25 000 tuaţie n-ar fi existot dacă conduce­ Nu încape îndoială că desfăşurînd
soţire a şarjei, în care este indicată la) şi din cauza lipsei de control din numit un om pentru a face (într-o a- tone oteluri, din care, o mare parte rea seclicî, cadrele tehnico-ingine- o muncă bine organizată şi pornind
calitatea otelului. De obicei fişele partea maistrului Dorelin Chirilâ. şap­ numitâ perioadă) acest .serviciu, a- calităţi amestecate. reşli şi maiştrii n-ar fi tolerat o se­ hotarît la înlăturarea deficientelor
sosesc ori înaintea trenurilor, ori du­ te lingouri din şarja 79883 s-an n^r- mestccnl de materiale este,, în par­ rie de abateri de la disciplina tehno­ semnalate, penlru traducerea în via­
pă ce lingourile au fost introduse in ral la o altă şarjă, dintr-un alt sor­ te, înlăturat. ' Ceea ce a dus la amestecarea măr­ logică şi dacă măsurile prevăzute dc tă a sarcinilor din planul de măsuri
cuptoare. Si, ceea ce iarăşi nu-i bi­ Or, conducerea secţiei ştie acest cilor de otel, la existenta în depozit comitetul de partid de la bluminq, în al Comitetului regional de partid, a-
Fabrica chimică Orăşlie. Se tac ul­ ne, că vin o dată pentru mai multe timent. lucru. Ea s-a convins si de faptul a unei asemenea cantilăti de lami­ urma indicaţiilor Comitetului regio­ meslccul de materiale şi stocurile de
timele verificări la o matriţă pentru trenuri cu sortimente diferite de o- Si, asemeneu aboleri de Iu disci­ că atunci cînd biletele sînt duse de nate, la nemulţumiri din partea unor nal de partid cu privire la îmbunătă­ la laminoare pol fi lichidate.
secţia de mase plastice. lelurt. plină, care s-au soldat cu amesteca­ oameni calificaţi, care lucrează cu beneficiari este şi procedeul greşit ţirea calităţii otelului, ar fi fost ur­ I. GRADINARU