Page 61 - 1965-11

T
ior*2'£
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, ONIJI-VAI

VIENA 18. — De la trimişii Aqcr- sînt expuse produsele uzinelor, direc­
pres. P. Stăncascu si C. Vorvara : torul F. Haslinger, a oferit în dar pre­
Preşedintele Consiliului de Miniştri şedintelui Consiliului de Miniştri al
a| Republicii Socialiste România. Ion Republicii Socialiste România cel mai
Gheorqhe Maurer, a oferit joi la n- mic şi mai modern microscop de la­
mlază un dejun în cinstea cancolo- borator al fabricii. Preşedintele Con­
rului federal al Austriei. Joscf Klaus. siliului do Miniştri a mulţumit pen­
Din partea austriacă ou participat tru acest dor si pentru amabilitatea
S H
-A - ORGAN M. CD IMITETULiil REGIONAL HUNEDOARA AL PI R. Şl AL SFATULUI P Bruno Kreisky, ministrul afacerilor cu care a fost primit în uzină.
externe,
ministrul
Anton Proksch.
prevederilor sociale,
Cari Bobleter,
secretar de stat in Ministerul Aface­ VIcNA 18 — Trimişii Agerprcs, P.
rilor Externe. Stăncescu şi C. Varvara, transmit :
In după-amîaza zilei de joi, oaspe­
4 1 PAGINI — 25 BANI
ANUL XVII. NR. 3387 VINERI 19 NOIEMBRIE 1965 | 4 Din partea română au participat ţii români au vizitat galeria dc pic­
Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­
lor externe, Gheorqhe Cioară, minis­ turi din Muzeul dc istorie a artelor
tru! comerţului exterior, Mircea din Viena. Clădirea, construită in
Ocheană. ambasadorul Republicii So­ stilul Renaşterii, cu sculpturi si pic­
cialiste România la Vicna. Joan Li- turi murale valoroase, adăposteşte
vescu, adjunct al ministrului învăţa- renumite colecţii de artă. cuprinde
mînlujui şi Ion Morcqa. adjunct al tablouri ale unor vestiţi pictori olan­
ministrului industriei construcţiilor de dezi, francezi, italieni, germani, spa­
nioli.
masmi.
★
*tr
prilejul vizitei
preşedintelui
Cu
Joi dimineaţa, preşedintele Consi­ Consiliului de M.nistri Ion Gheorghe
liului de Miniştri al Republicii Socia­ Maurer în Austria, ambasadorul Re­
liste România, Ion Gheorqhe Maurer. publicii Socialiste România, la Viena,
însoţit de ministrul comerţului exte­ Mircea Ocheană, a olcrit joi seara o
rior. Gheorqhe Cioară, şi celelalte recepţie în saloanele ambasadei.
persoane oficiale româneşti, a vizitat Au fost prezente persoanele care
Uzinele optice „Reichert" din Viena. însoţesc pe preşedintele Consiliului
Oaspeţii români au fost însoţiţi de dc Miniştri al României, precum si
ambasadorul Republicii Socialiste Ro­ membri ai Ambasadei Republicii So­
proporţionale si nu măsurii respective se asigură fo­ mânia, Mircea Ocheană, si de Rudolf cialiste România la Viena.
au avut o stabilitate losirea cu maximum de eficienţă Ender, şeful protocolului. Din partea austriacă au participat
în ce priveşte compo­ economică a fondurilor cooperati­ Oaspeţii români au rost salutaţi h cancelarul federal. Josef Klaus. vice­
nenţa, suprafaţa, unel­ velor agricole Cunoscînd faptul că sosire de directorul întreprinderii. cancelarul federal, Bruno Pittermaun,
principală tele, efectivele de a- îndrumarea, controlul si evidenta Franz Haslinqer. carp a făcut o scurtă preşedintele Consultului naţional, At-
contabilă sini verigi de mare în­
şi
uzinei
prezentare a dezvollării
nimale etc.
Ired Maleta, ministrul afacerilor ex­
De aceea, vom cău­ semnătate pentru activitatea econo­ produselor sale. Au fost vizitate apoi terne, Bruno Kreisky, ministrul co­
mică a cooperativelor
agricole,
secţiile unde se prelucrează şi fini­
Citind în Rezolu­ Pînă acum, în co­ ta ca indicaţiile ple­ consider că măsura de preluare la sează lentilele şi prismele aparatelor merţului şi reconstrucţiei. Fritz Bock,
ţia «plenarei Comitetu­ operativele agricole narei, de a se întări uniunile cooperatiste raionale a în­ optice. precum si alte personalităţi ale vieţii
lui Central al parti­ din raionul Brad s-au rolul brigăzii în pro­ drumătorilor contabili existenţi în Directorul tehnic al uzinelor, Ernst publice din Austria, ziarişti austrieci
dului că: «In vederea folosit diferite forme cesul de producţie, să prezent la Banca Naţională este bi­ Poltenstein, a dat explicaţii şi a răs­ şi corespondenţi ai presei străine.
fie Iraduse în viaţă în
In cursul recepţiei. Ion Gheorghe
îmbunătăţirii organi­ de organizare a mun­ raport cu experienţa nevenită. Preocupîndu-se de orien­ puns !a întrebările oaspeţilor. Maurer si Josef Klaus au rostit
zării muncii se va cii. Organizarea ju­ tarea activităţii cooperativelor agri­ La încheierea vizitei, în sala unde toasturi.
inlări rolul brigăzii in dicioasă a muncii în Si condiţiile specifice cole în direcţia cerinţelor dezvol­
ale fiecărei cooperati-
procesul de producţie, cadrul brigăzilor a dat ' ve agricole. In acest tării economiei naţionale, ajutîn-
rjeneT'alizjndu-se prac­ rezultate bune la co­ du-le în mod concret în utilizarea
tica alcătuirii unor operativele agricole scop consiliul agricol raţională o fondurilor de investiţii si
unităţile
va
ajuta
brigăzi stabile, cu un din Risca si Lunca Studiind cu atenţie documenlede a mijloacelor de care dispun, uniu­ Deşi tinărâ, muncitoarea Răii
număr mai mic do unde s-a asigurai o sa-si organizeze cît Plensrei CiC al P.C.R. din 11-12 no­ nile raionale, prin îndrumătorii con­ la Besoiu. din secţia circulare a
mai temeinic munca,
membri, a căror com­ stabilitate a lor pen­ astfel ca forţele de iembrie a.c. am reţinut laptul că tabili, îşi vor aduce o contribuţie Fabricii de ciorapi şi tricotaje
poziţie si ale căror tru o perioadă mai care dispun să fie ju­ printre măsurile adoptate, de mare însemnată la consolidarea econo­
sarcini de muncă să Îndelungată de 'timp dicios folosite. însemnătate este crearea organelor mică si organizatorică a fiecărei u- din Sebeş, dovedeşte multă pri
fie fixate pe o peri­ In alte păr|i însă bri­ proprii de conducere $i îndrumare nităţi, făcînd ca acestea să devină cepere şi hărnicie. Organizindu-ş
oadă îndelungată de găzile nu şi*au 1 răii Ingi VAS1LE S1MINIE a cooperativelor agricole de produc­ lot mai puternice si înfloritoare. Pe bine munca. întreţinînd cores
timp", mă gîndeam si ţie. Urmărind îmbunătăţirea conti­ această linie se va înscrie si activi­ punzător maşina la care lucrea­
la 6ilu'a1ia unităţilor întotdeauna viaţa, toc­ preşedintele Consiliu­ nuă a activităţii economice si or­ tatea pe care o vor desfăşura în­ ză. ea Îşi depăşeşte cu regulari­
agricole din raionul mai datorită faptului lui agricol raional ganizatorice a cooperativelor agri­ drumătorii contabili din raionul tate sarcinile lunare de plan cu După ce a satulat pe cancelarul fe­ marchează Ia rindul lor întărirea ba­
nostru. că nu au ■ fost bine Brad cole. s-a stabilit ca uniunile raionale Alba. 15-18 procente, dind lucrări de deral al Austriei si a mulţumit penlru zei contractuale a relaţiilor noastre
i i să organizeze îndrumarea, contro­ tbunâ calitate. atenţia $î prietenia manifestate in bilaterale.
lul si evidenta contabilă a unităţi­ decursul vizitei în Austria, preşedin­ In continuare, vorbitorul şi-a ex­
N. DUMITREAN Rezultatele pe care le obţine tele Consiliului de Miniştri al Repu­ primat speranţa că schimburile cul­
lor respective. Realizarea acestei o situează mereu in fruntea r
îndrumător contabil la filiala blicii Socialiste România, Ion Gheor­ turale româno-austriecc se vor dez­
prevederi prezintă o deosebită im­ din Alba lulla a Băncii trecerii socialiste. qhe Maurer a spus : volta penlru ca ele să servească în-
portanţă deoarece prin înfăptuirea Naţionale FOTO: I. TEREK Aş dori, înainte de toate, să vă fr-un mod tot mai eficace apropierea
împărtăşesc aici satisfacţia noastră dintre cele două popoare.
lată de rezultatele rodnice ale schim­ Am fost bucuroşi să conslatăm că
bului de vederi pc care le-am avut împărtăşim un punct de vedere co­
cu dv. si cu colaboratorii dv.
mun asupra răspunderii care incum­
tiva agricolă din Ruşi există condi­ Convorbirile noastre au prilejuit o bă astăzi tuturor ţărilor mari sau
ţii pentru practicarea legumicul- C O N S T R U C Ţ IIL E Z O O T E H N IC E , trecere în revistă a rezultatelor ob­ mici. pentru asigurarea unui climat
Uirii. Mă retor în primul rind la ţinute pînă în prezent în raporturile de colaborare şi securitate in lume
apa râului Strei care străbate peri­ româno austriece si au în vedere tot­ şi.asupra aportului pc care îl con­
metrul unităţii şi poate înlesni ac­ odată noi căi si mijloace pentru ex­ stituie, în vederea r-1 îngerii acestui
cultiva legume ţiunea de irigare. Vom căuta deci G R A B N I C T E R M I N A T E ! re. A fost semnat acordul comercial tel, existenţa şi dezvoltarea unor le-
tinderea si adîneirea lor în continua­
oa in viitor să înfiinţăm din nou si
(|Muri bilaterale de bună înţelegere
să dezvoltăm .această ramură, adu­ de lungă durată care constituie un intre state.
cătoare de mari venituri. cadru propice pentru intensificarea
■Am -văzut că in documentele parti­ Am mai reţinui din documentele In această perioadă se dărie si 9 la fundaţie, iar Exemple de acest fel sare a grajdurilor la Bir- şi diversificarea continuă a schimbu­ Convorbirile noastre — a spus în
dului cu privire la' îmbunătăţirea elaborate de plenară că lucrărilor fac ultimele preqătiri la alte 10 grajduri ce pot fi amintite şi din ra­ tin şi Zdrapţi unde, de rilor reciproc avantajoase dintre Ro încheiere vorbitorul — au confirmat
conducerii şi planificării agricultu­ din ramura pomicolă li se va acQtgla pentru a asigura anima­ trebuiau construite lucră­ ionul Brad. Bunăoară, cu asemenea, exista posibi- mânia $L Austria, temelie sigură a că relaţiile româno-austriecc. servind
rii, elaborate recent, se pune un o deosebită atenţie, purtîndu-se o lelor condiţii cit -mai rile1; nLoi/măcar. nu au. ajp£ţe -c^ă imembfii^coope- u.. Ij.tmoa^ te/minăr>io tu cooperAru dintre cele două ţâri. A- interesele celor două ţări, constituie
accent deosebit pe folosirea cit mai mare bază pe mecanizarea lor. Este nune de adăpoşlTre. ' hiceput *‘ " " ' ratori din Vată aveau 1 în raionul Haţeg* se în- cordul de asistentă juridică şi înţele­ totodată o contribuţie la cauza păcii,
chibzuită a mijloacelor proprii ast­ o măsură care ne bucură mult de­ Datorită sporirii efecti­ Din situaţia arătată re­ posibilitatea de a lencui tilnese situaţii similare gere cu privire la vizele diplomatice năzuinţa arzătoare a întregii omeniri.
fel ca fiecare cooperativă agricolă oarece în ultimii ani am extins li­ velor. în cooperativele a- iese slaba preocupare a în exterior cele <1 graj­ Astfel, la cooperativele
să devină o unitate economică pu­ vada tînără la 28 hectare $i vnm qricolc de producţie din consiliilor de conducere duri de bovine, lucrare
ternică. Trebuie spus că în această conlinua să mai plantăm pomi po regiunea noastră a fost din cooperativele agrico­ prevăzută în planul de agricole de producţie din
direcţie, în unitatea noastră exis­ alte suprafeţe. Vom căuta perma­ prevăzută continuarea lu­ le pentru crearea unor producţie, executarea ei Livadea. Pui si Rin Alb
tă încă multe rezerve. Să luăm. de nent să valorificăm rezervele exis­ crărilor începute în anii condiţii corespunzătoare s-a tărăgănat în mod ne- nu a existat răspunderea
pildă, numai cultivarea Jeqtimclor. precedenţi la G3 grajduri de adăpostire a animale­ cuvenită pentru darea
Cu ani în urmă am avut două hec­ tente în unitatea noastră pentru a pentru bovine şi con­ lor. Astfel de cazuri sint juslificat. Mai mult decît In toastul său, cancelarul federal sint convins că c«14ătoria dv. in Aus­
tare de gradină. Lipsa de experien­ dezvolta toate ramurile de activi­ struirea altor 23 adăpos­ multe la număr. La Tăr- atît, trebuie subliniat în folosinţă, la timp a ’ al Austriei, Josef Klaus, după ce a tria, şi îndeosebi convorbirile pe ca­
ţă şi nelucrarea la timp a fiecărei tate. turi. S-a mai planificat şi lăria, cu toate că exista faptul că aici au existat grajdurilor. mulţumit pentru cuvintele rostite de re le-am avut în acest timp, vor da
preşedintele Consiliului de Miniştri
culturi au făcut ca rezultatele să M. TIBERIU terminarea a 20 materni­ cea mai mare parte a materialele necesare. al României, a spus : un rodnic avînt relaţiilor prieteneşti
dintre ţările noastre.
fie slabe, ceea ce ne-a determinat vicepreşedinte al cooperativei tăţi pentru scroafe. materialelor, lucrările Intr-un stadiu întârzia» (Continuare in Vizila dv. in Austria a constituit
să renunţăm la grădinâril. Socotesc agricole din Ruşi, raionul Acum, cînd iarna a si ve­ s-au desfăşurat în mod se află lucrările de fini­ pag. a 2-a) pentru noi un eveniment deosebii. Eu (Continuare în pag. a 4-a)
Deşi
nii. se pune o întrebare
necorespunzător.
' că am greşit deoarece în coopera­ Haţeg firească ; In ce stadiu se construcţia a început de
află construcţiile zooteh­ mult, abia cu cîtva timp i v «
nice ? în urmă s-a trecut la e-
Analizînd amănunţit xecutarea şarpantei. Ce
situaţia existentă se con­ are de spus în această
stată că o parte din o- privinţă consiliul de con­
biectivele prevăzute au ducere ? S-a muncit oare
fost date in folosinţă cu toată răspunderea pen­
Realizările obţinute în a- tru terminarea acestui o-
ceaslă direcţie sini însă bioctiv ? O situaţie ne­
sub posibilităţi. Astfel, satisfăcătoare se înlilnes- „Uitc-aşa cit-îs de mic
din cele 89 de grajduli te şi la Blandiana unde, Ştiu şi eu juca un pic
planificate, au fost ter­ deşi exista cimentul ne­ Hai la joc. la joc, la joi
minate abia 22. Dinlr* cesar pentru turnarea Pînă ia călciiul ioc.
acestea II sint construi­ fundaţiei s-a aşteptat, Să v-arăt că ştiu juca
lucrările amînindu-se de
te in raionul Haţeg. Ce­ Ca la Hunedoara mea
pe o zi pe alta, pînă la
lelalte obiective se află venirea iernii. Dacă exis­ Fetele dc la Bacău Bunica Iustina
in diverse stadii de exe­ ta mai mare preocupare Să vadă că nu joc rău..." Fleşeru, de 80 de
ani $ri.,. o lună,
cuţie Spre exemplu, 20 acest qrajd se putea da Şi, micul AJic Ciprian, în vîrstă de numai 4 ne-a dăruit «un
se află cu lucrările la in folosinţă cu mult timp ani a demonstrat că ştie juca. Iar cînd a fost în­ cintec învăţat de
învelitoare, G sînt la zi­ înainte. trebat ce vrea 6ă devină cînd va fi mare, răs­ la buna :
punsul a venit j^ompt: „Artist u.1 poporului!".
„Gînd eram pe
vremea mea
Şapte feciori mă
iubeau
PAGINA 3 Da* acuma val de
de mine
Şi de unu Imî pare
bine..."
i Spre noi succese
Laboratorul secţiei aracslec-prep arare a Fabricii de produse refrac­
tare dtn Alba lulia. IN RAMURA MINIERĂ
In fotografie : inginera Victoria Bildea şi laborantul Mihai Filip
delermininri concentraţia de alumină a şamotci refractare.
• • •
Cîleva popasuri, in cîleva ele 6-ar afla în cofetărie. O- teia stă mereu deschisă. In berea cu lipsă. la gramaj...
locuri frecventate ale Hune­ brajii prind culoare, spiritele local, curăţenia $i-a făcut de Dar nu mă înţeleg. Nu ştiu
doarei. Mai întîi la cofetăria pe care le lac au dat perdea­ mult bagajele şi-a plecat la ce să mai fac...
d>n niaţa teatrului nou. Am­ ua la o parle. Oamhnii cu stâpim mai gospodari. Pe Iată un om neînţeles, lo­
bianţă plărulă, curăţenie, bun simţ le atrag atenţia, dar jos $i pc mese, resturi de vit de soartă, care vorbeşte
serviciu prompt. Luăm loc şi ei se fac că n-aud... şervetele de masă, cliiştoace în van, care practic mi mai
comandăm o calea. Sintem Ce-a urmat V Ambianta plă­ de ţigări, bete de chibrituri. ştie ce să facă... Dar să lă
servili şi, înlre două sorbi­ cută a cofetăriei s-n destră­ Mulle mese sint ude. Luăm săm ironiile. Lucrurile sînt
turi studiem discret persoanele ma!, a început să semene cu totuşi loc, cu toată aversiu­ mult mai serioase. Aici se
care se a(!ă la alte mese. Ne cea a unui birt oarecare. $i nea care ne încearcă, şi co­ încalcă fără jenă regulile de
atrage atenţia un grup de aceasta, pentru că acolo se m a n d ă m o bere. Ospătarul igienă, se serveşte cu lipsă U
tineri, vreo cinci, de la o serveşte în ecşcute de cafea, Ştefan Kreitzer ne serveşte, gramaj, se servesc oameni
masă alăturată. Beau şi ci romul destinat ceaiurilor sau dor masa n-o curăţă. Acesta-i în stare de ebrietate, deşi
cafele. Numai că, după fie­ prăjiturilor. Esle curioasă obiceiul lui Halba are mullă legile 6tatului nostru inter­ M aria Tudor a coborit din inima Apusenilor
care sorbitură, se Mrimbă de oărerea vînzăloarelor din a- spumă. Aşteptăm să se de­ zic cu desâvirşire astfel de
parcă ar bea alcool. Curiozi- ccaslă cofetărie : pună. Sinlem uimiţi Si indig­ abateri in comerlul socialist. să aducă spectatorilor şi telespectatorilor un
lalca ne este repede satisfă­ — Ştiţi ? Nu prea avem naţi. In halbă, berea a ră­ Iar pe deasupra, responsabi­ cintec m oţesc. Acompaniată de taraful popular
cută. Tinerii au lacul o nouă vînzare Cu romul mai atra­ mas cu două degete sub semn. lul nu mai ştie ce să facă al Cluburilor Î.C.S.H., Gurabarza şi Căminului
comandă : gem clienţii... Lucrurile încep să se com­ Păi dacă nu mai ştie ce să cultural din Vaţa de Jos. Maria a oferit cu mul­
— Cinci romuri, duduită f Comentariile sînt de pri­ plice. mai ales că nu era facă, să fie adus altul care tă originalitate cintecul popular : „Eu sint fată
Deci beau rom. Fumează sos. nu însă si măsurile pe singura halbă servită în a- ştie să pună lucrurile la de la moţi", Cintecul ei. care era şi primul punct
si beau rom. camullat in ceş- rare trebuie să le ia condu­ cesl (el. Responsabilul beră­ punct, care să aibă grijă de
cnţe dp calea. Au aerul că cerea Trustului de alimenta­ riei, Francisc C.henadl, che­ curăţenia localului şi de fe­ din programul hunedorenilor. a deschis şirul pre­
ce) puţin Pămînlul, dacă nu ţie publică din Hunedoara, mat ta fata locului, dă din lul cum sînt deserviţi con­ miilor pe care talentaţii artişti amatori, repre­
tot Universul, a lost crea' :n aceM caz şi in cele care colt In colţ : sumatorii I zentanţi ai regiunii noastre, le-au meritat cu pri­
special penlru ei. Aceste fi­ vor urma. — Credeţi-mă, le-am spus sosinţă la acest mare şi apreciat concurs.
guri blazate, înfumurate şi Alt popas la berăria „Cor- de-o sută, ba poate şi de-o GH. PAVEL
impertinente încep să vor­ vinulV La intrare, miros de mie de ori că cureţe mesele,
bească tare, de parcă numai toaletă, penlru că uşa aces- să măture, să nu servească (Continuare in pag. a 2-a)