Page 67 - 1965-11

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3388 —

| Adunări pentru dare

| de seamă şi alegeri în

organizaţiile de bază a!e

partidului

OS
u a ntsresam
(TEXT PRESCURTAT)
îndeaproape
r
i
(Urmare din pag. t). refuzat cantităţi Însemnate de îngră­ prezent să delinâ în proprietate ob­ aceştia să fie recrutaţi în mod deo­ documentola plenarei Comitetului câtra organele de partid, nevoite să
şăminte chimice îndeosebi superfos- ştească 56.300 bovine, din care 21.150 sebit din rindul membrilor de. partid Central, organelor şl organizaţiilor de îndeplinească atribuţii ce revin or­ l *, _i Hi
fat. Consiliile agricole, inginerii din vaci, 112.000 ovine şi 20.000 porcine, şi retribuţia să se facă în funcţie de partid le revine sarcina de a analiza ganizaţiilor de stat spooializale. Pre­ iata tineretului
ultimii ani — cu toate condiţiile cli­ cizările făcute dc plenara Comite­ U b V
materice mei puţin favorabile — să unttătl fac prea puţin pentru a de­ iar în G.A.S, efectivele au ajuns la producţiile obţinute. temeinic deficientele care s-au ma­ tului Central în legătură cu atribu­
se obţină pe terenurile gospodăriilor monstra, pe bază de lapte concrete, 7.500 bovine, din care 2.600 vaci, nifestat în realizarea investiţiilor din ţiile consiliilor agricole vor duce la
aqxlcole de stat şi cooperativelor a- ţăranilor cooperatori, importanţa şl 34.700 porcine, 10.000 ovine şi 150.000 agricultură şi de a lua măsuri pen­ înlăturarea accstoT lipsuri. Este ne­ Comuniştii din organizaţia de bază
gricole de producţie, recolte sportte necesitatea folosirii îngrăşămintelor păsări. Rezultate bune în această di­ tru înlăturarea lor. In acest cesar ca în viitor consiliile agricole a P.C.R. de la serviciul mecanic şef
la hectaT, chimice, precum şi modul in care tre­ recţie au obţinui raioanele Alba, sens cooperativele agricole trebuie să al U.Nf. Cugir au discutat zilele tre­
buie aplicate. Este binecunoscut fap­ Sebeş şi llia, unde efectivele de ani­ Plenara Comitetului Central a acor­ la măsuri pentru terminarea construc­ să-şi îmbunătăţească simţitor stilul
Prin întocmirea evidenţei funciare tul că In condiţiile de 6ol ale regiu­ male ou crescuit în proporţie mai dat ulentie deosebită problemelor pri­ ţiilor începute şi să prevadă în pla­ şi metodele de muncă, să rezolve cute, în cadrul adunării pentru dare
In toate raioanele §i a organizării în- nii noastre, îngrâşămintele azoloase mare. Nu putem 6pune însă acelaşi vind întărirea eco/iomico-orqanizato- nurile pe anii următori în afară de cu mai multă operativitate şi compe­ de sennvi şi alegeri, despre activita­
tergospodăreşli, s-a reuşit să se cu­ aduc sporuri substanţiale de recoltă lucru despre raionul Haţeg şi oraşul rică a cooperativelor agricole de pro­ tenţă sarcinile ce le revin. tea desfăşurată de-a lungul unui an
noască situaţia londutui funciar, numai atunci cînd sînt folosite îm­ regional Hunedoara, care an de an ducţie care, aşa cum s-a subliniat, adăposturi, un volum mai marc de Comitetul regional de partid apre­ I dc zile.
creîndu-se asllel posibilitatea utiliză­ preună cu îngrăsăminlele fosfatice. nu au realizat planul de creştere a constituie unul din obiectivele prin­ investiţii pentru irigări, alimentări cu ciază ca fiind deosebit de importan­ Din darea de seamă şi discuţiile
rii mal raţionale a acestuia. Pămîntnil Avem însă cazuri cînd unele cadre efectivelor, fapt pentru care şi încăr­ cipale ale politicii agrare a partidului apă, spalii dc depozitare ele. tă hotăriroa plenarei de constituire purtate a reieşit că sub conducerea
este folosit cu mni multă chibzuinţă, de conducere din cooperativele agri­ cătura este sub media regiunii. şi statului nostru, in care scop li se In ridicarea valorii zilei de muncă a uniunilor cooperatiste raionale şi organizaţiei de partid, colectivul ser­
s-a înlăturat în mare măsură risipa cole, au avut reţineri în ce priveşte acordă un sprijin malerial şi lehnico- o atenţie deosebită vo trebui acordată regionale şi a Uniunii Naţionale a viciului mecanic şef a obţinui rezul­
de teren, iar prin plantaţiile pomivi- administrarea îngrăşămintelor fosfa- Trebuie sâ scoatem în evidentă Stiinlifîc multilateral. normării muncii şi folosirii judicioa­ Cooperativelor Agricole, precum şi tata bune in producţie. Astfel. în
tlcole s-au pus in valoare unele su­ ticc, cauzînri în felul acesta pierderi ca negativ faptul că ponderea va­ Multe cooperative agricole de pro­ se a fondului de zile-muncă. Sînt ca­ primele 9 luni ale anului 1965, pla­
prafeţe improprii culturii cerealelor. cilor în efectivul total de bovinn zuri cînd normele de muncă nu au măsura ca proiectul noului statut al nul producţiei globale a fost înde­
de producţie. Organele şi organizaţi­ este încă mică, ncreuşind să se ri­ ducţie din regiune, folosind din plin fost aprobate de adunarea generală cooperativelor agricole, proiectul dc
Datorită defrişării unor mărăcini- ile de partid trebuie să combată cu dice în nici un raion la 50 la sulă. şi chibzuit ajutorul acordat de stat, a cooperatorilor sau dacă au fost a- statut al Uniunilor Cooperativelor A- plinit in proporţie de 108,84 la sută,
$ufl, pilcuri izolale de arborele şi des­ toată hotărîrea astfel de tendinţe. Cele mai bune rezultate sînt în ra­ au obţinut rezultate bune in întărirea probale, acestea nu se respectă, pon- qricolc, şi proiectul de înfiinţare a cel al producţiei marfă s-a depăşit
fiinţării unor drumuri inudile. supra­ O pîrghie importantă pentru spo­ ioanele Brad, unde efectivul de vaci lor economico-organi2atorică, în spo­ tîndu-se un număr mai mare de zile- Casei pensiilor să fie larg dezbătute cu 8,28 la sută, productivitatea mun­
faţa arabilă a regiunii a crescut în rirea producţiei agricole este extin­ se ridică Ja 42,6 la sută, Haţeg cu rirea producţiei, ceea ce a contribuit de ţărănimea cooperatistă. Toate aceste cii a crescut cu 7.80 la şută, iar la
ultimii trei ani cu aproape 3.000 ha derea irigaţiilor pe suprafeţe cit mai 40,4 la sută şi oraşul regional Deva la ridicarea niveluhti de via|ă al coo­ muncă la unitatea de suprafaţă. măsuri, impuse dc cerinţele vie­ preţul de cost s-au realizat economii
Aşa cum se subliniază în documen­
Trebuie arătat însă că aceasta este cu mari. Deşi avem surse de apă pe — 40,7 la sută. Cel mai slab procent peratorilor. Bunul mers al aolivitătii tele plenarei, cooperativele agricole ţii, dc necesităţile obiective ale pesle plan în valoare de 152.000 lei.
mult sub posibilităţile reale existenta întreg teritoriul regiunii, nu a existat este în raioanele Alba. Sebeş şi Orăş­ cooperativelor, creşterea puterii lor trebuie să se preocupe de folosirea actualei etape a desăvîrşirii cons­ Dacă în acţiunea de mobilizare a
Jn regiune. In unele cooperative a- suficientă preocupare pentru utiliza­ tie. Creşterea efectivelor de animale economice depind în marc măsură de cît mai raţională a fondului de zile- trucţiei socialiste, vor asigura dez­ oamenilor Ja îndeplinirea sarcinilor e-
gricole. îndeosebi din raioanele llia, rea acestora la irigarea culturilor. în cooperativele agricole putea să fie nivelul organizării muncii, de folosi­ muncă. ireducînd la minimum necesar voltarea în continuare a agriculturii, conomicc s-an înregistrat rezultata
Brad şi Haţeg, importante suprafeţe Nu se poate trece cu vederea mult mai mare în * condiţiile reali­ rea raţională a tortei de muncă şi de funcţiile administrative şi cheltuielile vor duce la întărirea economico- meritorii, nu acelaşi lucru se poate
de teren sînt ocupate de pomi răzleţi, peste faptul că această importan­ zării unui procent mai ridicai de na­ retribuirea judicioasă a membrilor necesitate do activitatea neproducti­ organizatorică a cooperativelor agri­ spune despre felul cum membrii bi­
fără valoare economică, ce se găsesc talitate şi reducere a mor tal» taţilor. cooperatori. Un rol deosebit de im­ cole, la sporirea producţiei vegetale roului organizaţiei de bază P.C.R,
Tâspînditi, In multe cazuri, pe cele tă metodă de ridicare a produc­ portant în stimularea eforturilor ţăra­ vă. Criteriile de retribuire în coope­ şi animale, la creşterea nivelului de s-au interesat de conducerea organi­
mai bune .suprafeţe. Existenta acestor ţiei, nu este folosită pe scară In multe cooperative agricole con­ nilor cooperatori pentru creşterea con- rativă Irebuie să ducă la întărirea trai al oamenilor muncii. zaţiei de tineret.
pomi, pe lingă faptul că ocupă tere­ largă nici în G AS. Deşi s-<au făcut siliile de conducere şi specialiştii linuă a producţiei agricole îl are co­ răspunderii in muncă, la gospodărirea Este adevărat că circa 60 la sută
nuri valoroase, umbresc culturile, di­ investiţii în oceastâ direcţie, siste­ s-au preocupat insuficient de pre­ interesarea materială în rezultatele cît mai chibzuită a mijloacelor ma­ din utecişti. frecventează cursurile li­
minuează producţia acestora şi împie­ mele de irigat de la Deva, Lăpuşnic gătirea din timp a tineretului fe­ muncii lor. Practica arată însă că re­ teriale şi băneşti. ceului seral, şcolii de maiştri şi şcolii
dică extinderea mecanizării. Deşi s-a şi Si.iueria au fost părăsita, iar cele mei pentru reproducţie şi nu tribuirea făcută exclusiv după zile- De o importantă deosebită sini indi­ tehnice. Aces-t lucru nu exclude însă
Insistat să se troacă la defrişarea a- de la Pctrestl si Oarda nu sînit uti­ s-a asigurat o furajare şi îngri­ caţiile plenarei Comitetului Central în iniţierea unor acţiuni pentru petre­
cestor pomi, s-a făcut pulin în aceas­ lizate datorită lipsei de preocupare jire raţională a acestuia. De aseme­ muncă. nu ţine seama în măsură su­ legătură cu reglementarea criteriilor îndeplinirea cu succes a sarcinilor cerea în mod plăcut şi util a timpului
din partea Trustului regional Gostat
ficientă dc calitatea muncii depuse
tă direcţie, lată de ce va trebui oa nea, centrele de însămînţări artifici­ de atribuire a Ioturilor pentru folo­ stabilite prin Directivele Congresu­ liber.
în lumina documentelor plenarei Co­ şi a conducerilor unităţilor respec­ ale, prin reţeaua lor şi medicii ve­ şi, din această cauză, nu constituie sinţă personală, a locurilor de casă lui al IX-lea privind dezvoltarea in­ Mulţi comunişti care au luat cuvân­
tive.
mitetului Centra], să întreprindem terinari njau urmărit îndeaproape un stimulent suficient de puternic precum şi cele cu privire la modul tensivă şi multilaterală a agricultu­ tul au criticat biroul organizaţiei de
acţiuni eficiente care să ducă la re­ Prin studiul întocmit privind po­ realizarea planurilor de montă şi fă- pentru cooperatori în creşterea pro­ in care urmează să sc rezolve o serie ri», îmbunătăţirea conducerii şi pla­ bază pentru faptul că în acest an nu
darea în circuitul agricol a tutu­ sibilităţile de extindere a Irigaţiilor tărt în fiecare unitate. ducţiei agricole. In ultimii ani, pc lin­ de probleme în legătură cu organi nificării ei, pun în faţa organelor şi s-a urmărit frecvenţa la cursuri a
ror suprafeţelor care sînt incă nefo­ în unităţile agricole de stal şi coo­ Unele cooperative agricole s-au gă retribuirea după zile-muncă, au zarea şi sistematizarea construcţiilor organizaţiilor dc partid sarcini de muncitorilor-elevi, rezultatele obţinu­
losite. în acest scop. sfaturile popu­ peratiste din regiune, pînâ în enul ocupat în mat mare măsură de con­ fost folosite şi forme de retribuire rurale, pentru asigurarea ridicării ni­ mare răspundere. te de aceştia în şcolile pe care le
lare. consiliile agricole şi conduce­ 1970 s-a stabilit că se pot Iriga 6.300 solidarea fermelor de animale, reu­ suplimentară, care tin seama in mai velului general de viată al ţărănimii Organele şl organizaţiile de partid urmează. Biroul organizaţiei de bază
rile unităţilor trebuie să acorde o n- ha, din care 1.300 în G.A.S. şind să obti/nă producţii superioare maro măsură, la stabilirea veniturilor noastre cooperatiste. sînt chemate să desfăşoare o inten­ P.C.R. nu numai că a scăpat din ve­
tpntle deosebita defrişării pomilor Organelor şl organizaţiilor de de lapte. Ca exemple pozitive în a- cooperatorilor, de productivitatea In regiunea noastră, alaiuri de te­ să şi susţinulâ rmincă politică şi or­
răzleţi, arboretetor şi măracinişurl- partid, sfaturilor populare $i condu­ ceaslă direcţie putem da cooperative­ muncii lor, de producţia obţinută. In renurile proprietate obştească, care ganizatorică în scopul explicării te­ dere acest aspect al muncii, dar n-a
lor, desfiinţării drumurilor inutile şl cerilor unităţilor Oe revine sarcina le agricole din Apoldul de Sus, multe cooperative agricole din regiu­ reprezintă principala sursă de veni­ meinice a conţinutului documentelor îndrumat nici comitetul U.T.C. din
amplasării judicioase a noilor cons­ de a se ocupa îndeaproape de pu­ Clinic, Miercurea, Boz, Simeria, ne, în urma hotărîrilor luate de că­ turi a cooperatorilor, loturile aflate în plenarei Comitetului Central, să a- sectarul mecanic şef să se intareseze
îndeaproape de viata,
r*"’
munca,
trucţii Dentru aseevilo micşorarea su­ nerea în aplicare a prevederilor a- Geoaqiu, Cistei ele. Acest lucru a tre adunările generale, culturile pră­ folosinţa personală a acestora repre­ jule ţăranii cooperatori, masele largi greutăţile pe care le înlîmpină ti­
prafeţelor productive. Consiliile agri­ ccslui studiu, asigurând realizarea în făcut ca pînă la 1 noiembrie a.c., să sitoare au fost Tepartizale în cadrul zintă în prezent circa 11,6 Ia suta din de la sale. pe toii oamenii muncii
cole. împreună cu Staţiunea experi­ fiecare an a suprafeţelor planificate, se realizeze pe regiune o produoţie brigăzilor pc echipe şi familii, ceea suprafaţa agricolă a cooperativelor. din regiune la cunoaşterea şi însu­ nerii care îşi completează studiile.
mentală Geongiu trebuie să studieze prin folosirea celor mal economice de lapte pe cap de vacă furajată de ce a dus la efectuarea lucrărilor de Distribuirea loturilor în folosinţă per­ şirea temeinică a noilor măsuri de Nici proaspeţii absolvenţi ai scolii
şi să întocmească documentaţii de sisteme, potrivit condiţiilor specifice 1.112 litri, cu peste 200 litri mai mare mai bună calitate şi la timp sonală nu este însă reglementată. în însemnătate deosebită luate de partid profesionale n-au fost ajutaţi, îndru­
punere în valoare a versanţilor în din fiecare unitate. întrucât în anul decît cea realizată în anul 1964 pe înfluentînd astfel pozitiv producţia. momentul dc faţă în mod unitar, nu pentru progresul agriculturii şi al maţi îndeaproape să urmeze cursu­
mod dposebit din raioanele Sebeş, 1966 urmează să fie irigate 1.400 ha, aceeaşi perioadă. Producţii mat mari Această metodă, folosită cu chibzuin­ întregii noastre economii, să-î mo­ rile dc Tidicare a calificării organi­
Alba, Orăşlie, Haleg, care pol fl este necesar ca, de pe acum, uni­ de lapte 6-au înregistrat în coopera­ ţă şi pricepere, a dus în numeroase are Ia bază peste tot criteriul parti­ bilizeze la muncă însufleţită, să le zate în uzină.
cipării la muncă. Suprafeţe importan­
plantat» cu pomi şi vită de vie a- tăţile să se aprovizioneze cu utila­ tivele agricole de pe Taz.a oraşului unităţi, printre care amintim pc cele te sînt atribuita’ in folosinţă perso­ dezvolte entuziasmul şi iniţiativa Adunarea generală pentru dare de
ducînd în, felul acesta venituri mni jul necesar, să revizuiască starea regional Deva — cu 1.463 litri pe din Gîrbova, Sînlandrei, Daia, Pricaz, nală unor cooperatori care nu parti­ pentru a da viată acestor măsuri. seamă şi alegeri a recomandat nou­
mari cooperativelor agricole. de întreţinere a utilajului existent cap de vacă furajată, raionul Sebeş Strei, Boz şi altele, la cointeresarea cipă la muncă, unii dintre aceştia lui organ să acorde un sprijin mat
şi 6ă freacă la nivelarea şl amena­ cu 1.392 litri şi Alba cu 1.177 litri, în măsură mai mare a cooperatori­ Cu ocazia dezbaterii sarcinilor ce substanţial, mai concret organizaţiei
jarea suprafeţelor propuse a fi iri­ în timp ce raioanele llia şi Orăş­ lor în sporirea producţiei agricole. fiind chiar plecaţi din comună, în revin organelor şi organizaţiilor U.T.C.. să se intereseze îndeaproape
I I gate. tie. cu posibilităli asemănătoare, au In aceste unităţi s-a ajuns să se acor­ timp ce alic familii, care iau parte noastre de partid sc vor întocmi pla­ de viaţa lineretu'lui.
activă la produclie, nu posedă loturi
nuri de măsuri bine qindite — rod
Condiţiile de climă şi sol din re­ obţinut sub 1.000 litri pe cap de vacă de, ca retribuţie suplimentară, canti­ conform statutului.. al gîndirii colective a activului nos­
* Comitelui regional de pari î d a în­ giune sînt favorabile şi dezvoltării furaja'tă. tăţi însemnate de produse din depă­ In unele cooperative ca cele din tru de partid — în care vor fi cu­ NELUŢU C. BARBU
membru dc partid
şirea de plan, stimuiînriu-.se interesul
drumat unităţile socialiste din agri­ pomiculluril şi viticulturii. De Ja în­ Rezultatele obţinuite în zootehnie ţăranilor cooperatori pentru muncă. Mihalţ, Vinţul de Jos, Nandru, Pesliş, prinse principalele obiective si sar­
cultură să folosească în măsură tot cheierea cooperativizării si piuă în nu reflectă însă posibilităţile reale de In cooperativa agricolă din Sime­ Streisîngeorqiu şi altele, s-a mers pe cini concrete ce revin fiecărei orga­ SILVIU JURCA
rrtoi mare mijloacele tehnice puse la prezent, s-au plantat. 2,700 ho. cu care dispun cooperativele noastre a- ria. unde în anii precedenţi par­ linia de a se lăsa în folosinţa mem­ nizaţii. membru în biroul organizaţiei
dispoziţie de stat şi să aplice pe pomi si 300 cu vii. Dacă investiţiilor gricole. Trebuie arătat că nici orga­ ticiparea cooperatorilor la mun­ brilor suprafeţe mai mari, îar în al­ Transpunerea în viaţă a acestor dc bază a P.C.R. do la serviciul
6cară largă metodele avansate, în făcuta pentru viticultură li s-a acor­ nele şi organizaţiile de partid, sfatu­ că era slabă, dar producţia în spe­ tele mai mici decît prevederile sta­ planuri trebuie să constituie una mecanic şei U.M. Cugir
6copu I sporirii producţiei vegetale dat atenţia cuvenită, reuşindu-se ea rile populare si consiliile agricole nu tutului. din sarcinile principale în perioada
— faclor important in dezvoltarea unele 6uprafe|e 6ă intre pe rod, nu s-au preocupat in suficientă măsură cial la porumb nu depăşea 1.500 kg Pe baza indicaţiilor plenarei Comi­ ce urmează. In centrul muncii de
la ha, s-a reuşit ca în accsl an, da­
celorlalte ramuri ale agriculturii. acelaşi lucru se poate spune despre de îmbunătăţirea activităţii în acest tetului Central, organele şi organi­ partid trebuie pusă întărirea econo­
plantaţiile de pomi, pentru care con­ sector. torită aplicării retribuţiei suplimenta­
Analizînd siluatia producţiei pe ra­ ducerile si inginerii din unităţi nu re după producţie — cu toate condi­ zaţiile de partid din regiune Irebuie mico-organiza lorică, consolidarea
ioane, se conslată că raionul Sebeş au manifestat o preocupare suficien­ Deşi s-au analizai in mai multe ţiile nefavorabile — să se obţină pes­ să se preocupe cu grijă ca aceste pro­ continuă a cooperativelor agricole
şi oraşul Deva 6C ridică peste me­ tă — fapt ce a determinat ca o par­ rînduri unele probleme importante te 3000 kg boabe la ha. Cooperativa bleme să fie rezolvate în aşa fol in­ de producţie. In acest scop, organele Rezultatele
dia regiunii în timp ce raioanele te din suprafeţe, în loc să intre în ale sectorului zootehnic cum sînt : agricolă din Apoldul de Sus, pracli- cit suprafaţa cooperativelor să nu şi organizaţiile de partid, comuniştii
Orăştie, Alba şi lila, cu condilil ase­ produclie şi să aducă venituri, să se producţia de lapte, construcţiile de cînri această metodă de mai mult timp, se micşoreze, ci dimpotrivă, să se trebuie să mobilizeze muncitorii şi
mănătoarei înregistrează producţii adăposturi si asigurarea bazei fura­ a obţinut producţii mult superioa­ dezvolte neîncetat. S.M.T. şi cooperativele agricole pen­ obţinute
cadrele de specialitate din G.A.S.,
medii mai mici. Spre exemplu, la po­ compromită. In viitor trebuie să jere, au fost scăpate totuşi din ve­ re mediei pe regiune şi a reali­ Pe linia reglementării juste a pro­ ¥
so acorde toată atentia întreţinerii
rumb, în anul 1954 cooperativele din plantaţiilor tinere care pot să n- dere o serie de aspecte esenţiale zat o valoare a zilei-muncă de blemelor sociale ale satului coope- tru folosirea cu maximum de randa­
pe nu trebuie să
raionul Sebeş au obţinui o produc­ mortizez.e într-un timp scurt inves­ privind reproducţia, selecţia si asis­ 22 Iei în 1963, 28 lei în 1964, iar în rativizat sc înscriu şi prevederile in ment a tehnicii moderne, să asigure
ţie medie de 1.550 kg boabe )a hec­ tiţiile efectuate şi să aducă venituri tenta sanitar-veterinară. acest an so prevede să se realizeze legătură cu pensionarea la bătrinele mecanizarea lucrărilor agricole
tar fală de raionul Alba, unde s-au însemnate. Acum, cînd efectivele de animale peste 30 Ici. şi în caz de incapacitate de muncă a suprafeţe cîl mni mari de teren şi să
obţinut numai 1.300 kg. La cartofi, au ajuns la un nivel apropiat de ţăranilor cooperatori. Recomandările urmărească îmbunătăţirea calităţii
în raionul Sebeş s-au obţinut aproa­ Tinînd seamă de nevoile aprovizio­ posibilităţile de întreţinere şl fura­ Deşi experienţa a arătat că unită­ juste făcute de conducerea partidului lucrărilor executate.
pe 10.000 kg la ha, iar în raionul nării centrelor muncitoreşti şi ora­ jare, Irebuie să ne îndreptăm aten­ ţile care aplică retribuirea suplimen­ cu privire la pensionarea cooperato­ Tinînd seama de faptul că î,n re­
Alba s-au obţinui 7.600 kg. in Haţeg şelor din regiune cu cantităţi sporite ţia înspre îmbunătăţirea calitativă a tară obţin rezultate bune în cointe­ rilor, oare corespund criteriilor gene­ giune există importante suprafeţe de
— 6.260 kg. în Orăşlie — 6.340 kg. do legume şi zarzavaturi în stare septelului si în mod deosebit să pu­ resarea cooperatorilor, această prac­ rale de pensionare a oamenilor mun­ teren corespunzătoare culturii viţei
proaspătă, precum şi de faptul că nem accent pe creşterea producţiei tică nu se foloseşte decît într-un nu­
In anul 1065 cooperativele agrico­ cii din tara noastră şi care ţin seamă de vie şi pomilor, este necesar să Membrii cooperativei agricole de
le de pe raza oraşului Deva au ob­ acest sector este o s»irsă importantă pe cap de animal. măr restrîns de cooperative agricole de experienţa de pină acum a mullor se asigure punerea în valoare a a- producţie din oraşul Haţeg au obţi­
de venituri băneşti. Comitetul regio­
ţinui o produoţie medie cu 400—700 nal de partid a îndrumat consiliile In atenţia noastră a stat în ultimii şi numai la anumite culturi; în ra­ cooperative, au găsit un puternic e- cestor terenuri prin înfiinţarea de nut în acest an agricol rezultate eco­
kg porumb boabe la hn mai mare agricole şi cooperativele de produc­ ani îmbunătăţirea şi folosirea raţio­ mura creşterii animalelor ca nefiind cou, sînt primite cu recunoştinţă nu noi plantaţii. nomice mulţumitoare. Mobilizaţi de
decît cea obţinută in raioanele Orăş­ ţie să acorde mai mare otanţie ex­ nală a păşunilor naturale. S-au cură­ aplicată decît în cazuri cu toiul izo­ numai de vîrslnici ci şi de întreaga In sectorul zootehnic, o atenţie comunişti, numeroşi cooperatori au
tie şi llia. La cultura cartofului, ra­ tinderii suprafeţelor cultivate cu le­ ţat de buruieni şi s-ou împrăştiat lale. In stadiul actual de dezvoltare masă de ţărani cooperatori. deosebită va trebui să se acorde participat cu regularitate la efectua­
ionul Sebeş a oblinut o producţie muşuroaiele anul acesta pe circa economică şi organizatorică a coope­ Rezolvarea cu succes a problemelor creşterii şi îmbunătăţirii septelului, rea în timpul optim a lucrărîilnr din
cu 3.000—5.000 kg la hn moi mare gume. Prin măsurile luate de orga­ 40.000 ha, s-au executat lucrări în rativelor agricole din regiune, este ne­ interne ale fiecărei cooperative agri­ în special ridicării producţie» pe cîmp şi din zootehnie. Producţiile
fată de cen realizată în raioanele nele şi organizaţiile de partid, anul complex pe 2.000 ha şi s-a organizat cesar şi pe deplin posibil să se ge­ cole de produclie, organizarea şi con­ cap de animal. bune realizate, au permis cooporalo-
Alba, Orăşlie şi Haleg. Asemenea di­ viitor suprafaţa cultivată cu legume un număr însemnat de tabere de vară. neralizeze, alături de retribuirea dc ducerea chibzuită a producţiei, valo­ Organizaţiile de partid trebuie să rilor să valorifice pe bază dc con­
ferente de produclie se găsesc şi în va ajunge în cooperativele agricole Cu toate acestea, avînd în vedere bază după zile-mumcă. sistemul retri­ rificarea tuturor posibilităţilor în sco­ sprijine permanent conducerile uni­ tract 27 tone cereale, 54 tone cartofi,
cadrul raioanelor, întTO cooperativele la circa 2.000 ha. suprafaţa mare de păşuni şi fineţe din buirii suplimentare, atit în cultura pul întăririi economice şi organiza­ tăţilor în aplicarea hotărârilor adu­ peste 303 hl lapte, 542 kg lină, a-
agricole, care au condiţii asemănă­ Din cele arătate se desprinde con­ regiune, realizările de pînă acum nu plantelor cît şi în creşterea anima­ torice şi al creşterii veniturilor ţăra­ nărilor generale, sâ vegheze la res­ proape 10.000 buc. ouă şi circa
toare. cluzia că în sectorul vegetal rezul­ satisfac nici pe departe necesarul de lelor. Practica folosită în unele coo­ nilor cooperatori depind în cea mai pectarea democraţiei cooperatiste şi 12.000 kg carne, can.li-tăli însemnate
Exemplele arătate dovedesc că nu tatele obţinute pînă în prezent nu lucrări ce trebuie executate pentru perative la îngrijirea animalelor, mare măsură de lărgirea democra­ a prevederilor statutare, să sprijine de legume şl zarzavaturi, pentru care
condiţiile climaterice constituie prind- sînt la nivelul cerinţelor şi posibi­ obţinerea unor producţii ridicate de prin retribuirea îngrijitorilor cu zile ţiei cooperatista şi aplicarea neabătu­ folosirea celor mai potrivite forme au primit aproape 500.000 lei, Aceste
lităţilor noastre, şi că în acesl sec­
pa’ole cauze a producţiilor medii scă­ tor avem mari rezerve de sporire a masă verde si fin. fixe, fără să se ţină seama do pro­ tă a principiului muncii colective. de cointeresare a membrilor coope­ rezultate bune au fost scoase în evi­
zute la ha., c» lipsurile existente în or­ producţiei. Păşunile care au fost îmbunătăţite ducţia obţinută, a dus în unele uni­ Comitetul regional de partid a alras ratori în sporirea producţiei, creşte­ dentă atit în darea de seamă cit şl
ganizarea muncii în unele unităţi, si folosite raţional au dat producţii tăţi la obţinerea unor producţii neco­ atenţia în repetate rînduri asupra ne­ rea valorii obşteşti şi a valorii zilei- în discuţiile comuniştilor care au
neofeoluaren la timpul oplîm şi de Organelor şi organizaţiilor de de peste 12.000 kg masă verde la ha, respunzătoare şi venituri scăzute. cesităţii respectării democraţiei coo- muncă. Totodată este necesar ca or­ luat cuvântul ai prilejul adunării qe­
calitate a lucrurilor de pregătire şi partid, sfaturilor populare, consiliilor dar acestea sînt încă pe suprafeţe Producţiile bune obţinute dc unele neratisto. Totuşi, mai sînt cazuri cînd ganizaţiile de partid de la sate să nerale de alegeri.
fertilizare a solului, precum şi a lu­ agricole le revine sarcina ca, în lu­ reduse deoarece nu s-a reuşit să fie cooperative au creat posibilitatea re­ în unele unităţi adunările generale se preocupe de popularizarea şi ex­ Din lucrările adunării au reieşit
crărilor de ihsămîntări, intretineie mina documentelor plenarei Comite­ mobilizate toate forţele pentru exe- partizării unor însemnate sume la fon­ tinderea experienţei celor mat bune însă şl unele lipsuri care s-au făcut
şi recoltare a culturilor. tului Central, să analizeze temeinic dul de bază. contribuind la sporirea nu se ţin cu regularitate, nu se pregă­ unităţi socialiste, de stimularea ini­ simţite în activitatea biroului orga­
cauzele rămînerllor în mmă $i po­ cularea lucrărilor de curăţare şi fer­ averii obşteşti, temelie trainică a tesc temeinic, nu iau hotârîri cores­ nizaţiei de bo2ă. Faptul că membrii
Un rol holărîtor în sporirea pro­ sibilităţile de sporire a producţiei la tilizare pe suprafeţe mai mart. In a- punzătoare, iar uneori consiliile de ţiativelor valoroase care duc Ja spo­
ducţiei vegetale i) are creşterea ba­ hectar în fiecare unitate agricolă, să ceastă direcţie, nici consiliile agricole creşterii puterii economice a coope­ conducere şi preşedinţii îşi asumă a- rirea producţiei agricole, la înflo­ biroului n-au intervenit la timp, n-au
zei tehnvco-malcriale a agriculturii. nu au reuşit să acorde un sprijin rativei şi bunăstării membrilor ci. rirea satelor regiunii. sprijinii operativ conducerea coope­
mobilizeze ţăranii cooperatori, me­ Experienţa acestor unităţi demonstrea­ tributii ce depăşesc competenta lor. rativei, pe brigadieri si şefii de echi­
Trebuie să spunem insă că în li­ canizatorii, pe toii lucratorii din agri­ tehnic corespunzător. sau nu respectă hotărîrile adunări» In strînsă legătură cu realizarea pă în organizarea şi planificarea
nele cazuri agregatele nu au fost cultură pentru folosirea deplină a Trebuie să arătăm că nici pro­ ză că alocînd an de an fonduri spo­ qenerale. tuturor acestor sarcini se ridică ne­ muncii a condus la întârzieri în efec­
folosite la întreaga lor capacitate tractoarelor si maşinilor agricole, a ducţia obţinută la fîneţele naturale, rite pentru acumulări, se dezvoltă Lărgirea democraţiei cooperatiste şi cesitatea îmbunătăţirii în continuare tuarea unor lucrări agricole şi deci,
ca urmare a unor reparaţii do seminţelor din soiuri de mare produc­ la furaiclc cultivate, în mod deosebit continuu mijloacele de producţie, e- aplicarea neabătută a principiului con­ a muncii de ridicare o nivelului de In diminuarea producţiei de cereale,
slabă calitate, lipsei pieselor de tivitate, îngrăşămintelor organice $1 la trifoi şi lucerna, nu este satisfăcă­ fectivele de animale şi plantaţiile de ducerii colective, trebuie să se con­ cunoştinţe agrozootehnice al ţăra­ legume, furaje şi chiar a produselor
vii şi pomi. Pe total regiune, averea
schimb şi nivelului de pregăti­ chimice, pentru executarea tuturor toare. Insuficient se preocupă condu­ obştească In cooperativele agricole a cretizeze în primul rînd în ridicarea nilor cooperatori. din sectorul zootehnic.
re orcdesionalâ scăzut al multor lucrărilor agricole la timp şi de ca­ cerile unităţilor socialiste si cadrele crescut în ultimii 3 ani cu 115 mi­ rolului adunării generale ca singur Punînri în faţa întregului partid Biroul organizaţiei de bază a cu­
r_e) .datori. La aceste neajunsuri litate cit mni bună. tehnice de fertilizarea tinetelor natu­ organ în drept să hotărască asupra sarcini de însemnătate excepţională noscut, de pildă, că în cadrul brigă­
aV contribuit în mare măsura şi lip­ rale, de irigarea lucernierclor, de re­ lioane lei, revenind la sfîrşîlul anului întregii activităţi economice, financia­ privind dezvoltarea agriculturii, ple­ zii din Nălati, n-a existat o preocu­
sa de îndrumare şi control n me­ coltarea la timp şi păstrarea acestor trecut 177.400 lei la sula de hectare re şi organizatorice a cooperativei. nara Comitetului Central a cerut or­ pare susţinută pentru specializarea
canizatorilor din partea conduceri­ furaje. teren agricol, iar venitul la 100 hn De aceea, adunările qenerale trebuie ganelor şi organizaţiilor de partid
lor S.M.T., îndeosebi la Haţeg şi AnaJiza rezultatelor obţinute In zoo­ în 1964 s-a ridicat la 54.860 lei. să se ţină cu regularitate, să fie te­ să ridice pe o treaptă mai înaltă ni­ cooperatorilor ce trebuiau să lucreze
în lequ.mîcultuTă, fn.pt ce a condus
Se constată că acest indice impor­
Orăşlie. tehnie scoale în evidentă o serie de tant, care reflectă gradul de dezvol­ meinic pregătite pentru a se asigura velul muncii în acest domeniu, să la o muncă fără perspectivă şi, bine­
Măsurile stabilite de către Con­ Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. deficienţe care puteau fi In bună tare a unităţilor, este scăzut mai a- astfel participarea activă a tuturor rezolve cu competenţă si răspundere înţeles la rezultate mal pulin bune,
gresul al IX-lea at P.C.R. privind in­ din 11—12 noiembrie subliniază a- măsură înlăturate dacă organele şi cooperatorilor la dezbaterea proble­ nroblemele pe care le ridică viaţa în Tn cadrul adunării generale, comu­
tensificarea mecanizării agriculturii, tenţia sporilă ce trebuie acordată sec­ organizaţiile de partid, sfaturile popu­ les în raioanele Haţeg, Brad, llia şi melor gospodăririi avutului obştesc, fiecare regiune şi raion, în fiecare niştii au luat poziţie faţă de această
prin crearea unor noi tipuri de ma­ torului zootehnic. Pentru realizarea lare si consiliile agricole, se preocu­ oraşul regional Hunedoara. la adoptarea unor hotărîri cît mai unitate agricolă socialistă. Organele pasivitate de care a dat dovadă ve­
şini. în special pentru terenurile din sarcinilor stabilite în această direc­ pau mai mult de îndrumarea activi­ Un aspect negativ îl constituie de chibzuite şi eficace. regionale şi raionale de partid sînt chiul organ. Cu tot atîta tărie au
zona de deal şi munte, măsuri apre­ ţie, se vor dezvolta fermele specia­ tăţii cooperativelor agricole în aceas­ asemenea faptul că nu în toate coo­ Existenta unor deficiente în acti­ chemate să acorde o grijă deosebită fost criticaţi comuniştii care fac par­
ciate unanim de lu c ră to rii din agri­ lizate de stat, se va extinde acţiunea tă direcţie. perativele se asigură echilibrul ne­ vitatea cooperativelor agricole de uniunilor cooperatiste, creîndu-le te din consiliul de conducere pentru
cultură. sînt de o importantă deose­ de seleclie şi ameliorare a Taselor cesar între fondul de consum şi cet produclie se datoreşte in bună mă­ toate condiţiile pentru ca, încă do la că aceştia nu s-au ocupat cu toată
bită în sporirea producţiei în con­ de animale în toate unităţile agri­ Este necesar ca în viilor să se de acumulare potrivit cerinţelor dez­ sură şi faptului cu consiliile agrico­ începutul activităţii lor, 6ă-şi poată răspunderea de asigurarea şi buna
d iţiile regiunii noasîre. cole, va fi sporită producţia de fu­ acorde mai multă atenţie aces­ voltării producţiei, puterii economice le nu au reuşit sa exercite în sufi­ îndeplini cu succes 6arciniile de mare gospodărire a furajelor.
raje, se va dezvolta mecanizarea
răspundere ce le sînt încredinţate
Alături de mecanizarea lucrărilor, producerii şi pregătirii furajelor. tui sector care are o pondere în­ a cooperativelor şi condiţiilor de care cientă măsură o muncă sistematica Comitetul regional, organele şi or­ Concluzia desprinsă din lucrările a-
o contribuţie fie seamă )n intensi­ semnată în aqricultura regiunii. Va dispun. De aceea, este necesar ca în de îndrumare şi control şi să acorde ganizaţiile dc partid din regiunea d u n ă T ii generale pentru dare de sea­
ficare producţiei vegetale irebuie In lumina ocestor sarcini, regiunii trebui să urmărim îndeaproape reali­ fiecare unitate să se stabilească un tot ajutorul necesar unităţilor so­ Hunedoara, însuşindu-şi temeinic mă şi alegeri în organizaţia de bază
să o aducă chimizarea agriculturii, Hunedoara i so deschid posibilităţi zarea efectivelor stabilite prin planu­ raport cît mai raţional intre fondul cialiste din agricultură. noile măsuri luate în vederea asigu­ a Partidului Comunist Român de la
problemă care. aşa cum n reieşit din şi mai largi d« dezvoltare a creşte­ rile de producţie, îndeosebi la vacile de acumulare şi cel de consum, caro Neajunsurile muncii consilijlor a- rării progresului continuu al agri­ C.A.P. Haţeg este că rezultatele buna
lucrările plenarei C.C. al P.C.R., nu rii animalelor- Condiţiile avantajoase de lapte, să îmbunătăţim reproducţia, «=ă permită reproducţia lărgită, creş­ iricole au apărut şi mai evident în culturii, vor munci cu toata răspun­ obţinute în anumite sectoare nu tre­
este încă rezolvată. Deşi cantităţile de contractare si valorificare prin să asigurăm o bază furajeră îndestu­ terea continuă a averii obşteşti ş: îndrumarea activităţii economice şi derea şi abnegaţia, neprecupeţind buie să mulţumească, deoarece se
de îngrăşăminte chimice folosite (le unităţile de stal a animalelor şi pro­ lătoare şi echilibrată, care să ducă la ridicarea valorii ■zilei-muncă. organizatorice a cooperativelor agri­ nici un efort, pentru mobilizarea ţă­ găseşte încă loc pentru mai bine.
calre unită Iile agricole din Tegiune duselor animaliere, asigură venituri obţinerea de producţii cîl mai ridî Aşa cum se arată în documentele cole, într-o serie de domenii ca : a ranilor cooperatori. muncitorilor, Adunarea generală a încredinţat nou­
au crescut an de an. totuşi acestea importante pentru unităţile agricole, cate de lapte şi carne. De asemenea, nlenarei C.C. al P.C.R. va trebui ca în provîzionarea tehnico-matarială, în­ tahnîoienilor şi inginerilor din uni­ lui organ ales sarcina de a se preo­
nu satisfac pe deplin nevoile. Mimiilînd puternic creşterea numă­ viitor, potrivit gradului de dezvoltare făptuirea investiţiilor, valorificarea tăţile agricole socialiste, a tuturor ■ cupa îndeaproape de traducerea în
rului de bovine, ovine, porcine şi p3- rslc necesar ca organele si orqani- a fiecărei unităţi, fondul de acumula
Trebuie subliniat însă că in regiu oroducţiei, activitatea economico-fi- oamenilor muncii din regiune, la viată a propriilor hotărîri şi a celor
nea noastră, cantităţile de îngrăşă­ <;]ri. zaliile de partid, consiliile agricole şi re să sc fixeze între 18 şi 25 la sul? nanciară. Din această cauză, îndru tafăptuirea sarcinilor ce le revin pe izvorîte din documentele celui de-al
minte chimice şi substanţele insorio Ca urmare o ajutorului acordai de conducerile unităţilor să se străduias­ '•in valoarea producţiei nete. iar fon marea concretă şi directă a coopera­ baza Rezoluţiei plenarei Comitetului IX-lea partidului.
fnngicirto repartizate. nu au fost stat prin credite pentru cumpărarea că pentru asigurarea îngrijirii şi res­ 'Un de consum intre 75 şi 82 la sută tivelor agricole în rezolvarea pro­ Central, pentru dezvoltarea pe mai
folosite întotdeauna in rele mai tiuno de animale de prn^'Tiio. efectivele isigurîndu-se acordarea de avansuri blemelor organizatorice şi economi­ departe a agriculturii, pentru înflo­ PETRE FARCAŞIU
condiţiuni. Au fost cooperai ve agri- au crescut simţitor în ultimii ani, pectării regulilor de zooiqienă, cău- hăneşli lunare în toate unităţile. ce, in alcătuirea planurilor de pro­ rirea continuă a oa*ri'i noastre so­ responsabilul subredacţiei
eole care în mod nejuslilicat au cooperativ? e agricole ajungînd în tînri să permanentizeze îngrijitorii, iar Tn lumina sarcinilor izvorîte din ducţie a lost exercitată de fapt de cialiste. nojsSre voluntare din Haţeg