Page 69 - 1965-11

l/izita în Austria a tovarăşului
PROLETARI D/W TOATE TARILE, 7

Ion Gheorghe Maurer

DEZBATERILE
SCHRUNS 20. — De la trimişii spe­ nergetice lllwerke şi ai uzinei fcat*
PLENAREI ciali Agerpres, P. Stâncescu $i C. schau.
La sfârşitul vizitei, conducerea so­
Varvara :
Sîmbătâ dimineaţa, preşedintele cietăţii a oferit un prlnz In cinstea
COMITETULUI Consiliului de Miniştri al Republicii oaspeţilor români.
Seara, a avut loc o recepţie ofe­
Socialiste România, Ion Gheorghe rită de şeful landului Vorarlberg, Her-
Maurer, si peroanele care îl înso­
bert Kessler, în cinstea preşedintelui
im Al COHITCTULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI f Al SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIONAL din cele cinci hidrocentrale ale com­ Consiliului de Miniştri al Republicii
ţesc au vizitat uzina Latschau, una
HUNEDOARA plexului Lunerssc. La o altitudine de Socialiste România, Ion Gheorghe
Maurer.
peste 1 900 metri sînt folosite aici re­
Şeful landului şi tovarăşul Ion
sursele hidraulice ale riului 111 şi
AL P.C.R. Gheorghe Maurer au rostit scurte
ANUL XVII. NR. 3289 DUMINICA 21 NOIEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BAN) ale altor cursuri de apă din împre­ toasturi.
jurimi, pentru a pune în mişcare tur­ ★
binele complexului hidroelectric.
In aceeaşi zi, ministrul comerţului
La sosire, preşedintele Consiliului exterior, Gheorqhe Cioară, însoţii do
Car) Boblelcr, secretarul de stat la
Republicii Socialiste
de Miniştri al
A PA R TA M EN TELE România a fost Inlîmpinat de repre­ Ministerul Afacerilor Externe al Au­
striei, a vizitat fabrica de dantele $1
zentanţi ai ministrului transportului
SÎ energiei electrice, ai societăţii e- tricotaje Debruder Langlcr si uzinele
textile Getzner din Vorarlberg
A N U L U I 1 9 6 5
Vizita Ba Craiova a delegaţiei
Ne despart mai puţin de Este adevărat că rezultatele a oamenilor necesari Numai In
două luni pînă la s/irşitul a- necorespunzâtoare obţinute de luna octombrie, faţă de trust parlamentare poloneze
nului, timp în care pe sanlie- unele şantiere au fost cauzate D.R.R.FM. a rămas datoare cu
rele de locuinţe din regiunea si de greutăţi obiective, legate 600 oameni pentru unităţile din Pe tinărul Ştefan
noastră trebuie intensificat rit­ in special de lipsa forţelor de Valea Jiului şi Deva. Pop, din fotogra­ Delegaţia Seimului Republicii Popu­ Alexandru Doitibi, directorul Uzine­
mul de execuţie în vederea rea­ muncă, de insuficienta spatiilor Era firesc ca, în condiţiile fia alăturată, îl re­ lare Polone condusă de Jan Karol lor a prezentat oaspeţilor fabricile sl
lizării integrale a planului fizic necesare cazării muncitorilor lipsei numărului de muncitori comandă Sn ochii Wende, vicemaresal al Seimului, oare secţiile acestei unităţi. In continuare
de locuinţe. Pe 10 luni, o mare In Valea Jiului, Deva şi Alba necesari, conducerile trustului tovarăşilor săi de la invitaţia Marii Adunări Naţionale a fost vizitat Combinatul chimic de la
parte- din şantiere au obţinui Iuiia, iar In anumite perioade, si somierelor să se Ii oriental muncă mai cu sea­ ne vizitează ţara a poposit simbâtă Isalniţa. Noua unitate industrială a
importante realizări. Paralel cu de lipsa unor utilaje de stringen­ spre folosirea unor metode de mă faptele si re­ dimineaţa la Craiova, chimiei noastre, a fost prezentată
aceasta, s-a făcut si un impor­ tă nevoie î buldozere, excava­ lucru do mare productivitate, zultatele sale de Delegaţia este însoţită de V-asile oaspeţilor de inginerul Iacob Giomă-
tant salt In ce priveşte cali­ toare. betoniere. capabile să soluţioneze cn suc­ producţie. El isi Mateescu şi Ion Crisloloveanu, depu­
tatea lucrărilor predate, aces­ Ar fi totuşi greşit ca unele ces o astfel de situaţie. Este a- depăşeşte cu regu­ taţi în Marea Adunare Nationa-lă. leanu director tehnic al Combinatu­
tea obtinînd calificative de bine fntirzieri şi amînări repetate in devârat că s-a îmbrăţişat meto­ laritate sarcinile La Sfatul popular regional oaspeţii lui.
fau foarte bine. Şantierul din predarea apartamentelor să- fie da execuţiei cu cofraje glisan­ dc plan, remareîn- au fost primiţi de tovarăşul Ion Pre- Seara în sala Teatrului National din
Cuqir, In perioada ianuarie — puse numai pe seama unor ast­ te. La Deva, concomitent cu gli­ du-se prin execu­ descu preşedintele Comitetului exe­ Craiova a avut loc In cinstea oaspe­
octombrie, inclusiv, a realizat fel de greutăţi. Cauzele râmî- sarea s-au turnat şi montai si ţii de oalita-te. cutiv. Membrii delegaţiei s-au intere­ ţilor, un speotacol de gală prezentat
ftl la sută din sarcina fizică, cel nerii în urmă, mult mai profun­ planşeele Un lucru îoarle bun. Folo: sat îndeaproape de problemele învă- de Ansamblul de Stat de cântece si
Jin Petrila 77 la sută, şantierul de şi mai numeroase, trebuie Dar la Petrila, Vulcan şi Lu­ tâminlului elementar si mediu si de
r. 4 I.C.S.H. a predat 700 de căutate si găsite mai cu sea­ peni, colectivele tehnice din N.MOLDOVEANU construcţia de locuinţe in regiune. dansuri „Nicolae BăJcescu" din ora­
apartamente din 1.030 planifi­ mă In subiectivismul manifestat trust si şantiere n-au mai indi­ Delegaţi-a a vizitat apoi Uzinele şul Craiova.
cate etc. adeseori în munca de planifica­ cat aşa ceva. Şi în prezent aici „Electroputere" Craiova. (Agerpres)
Rezultatele obţinute pînă In re si conducere a activităţii pe se glisează blocuri lâră o tur­
prezent nu sini Insă de natură şantiere. Unul dintre aceste nare simultană, fapt ce recla­
să mulţumească. Practica gre­ puncte nevralgice îl constituie mă un număr sporit de munci­
şită, folosită si în anii prece­ chiar factorul cel mai esen­ tori pentru execuţia în conti­
denţi, de a se amîna realizarea ţial : organizarea procesului de nuare si măreşte totodată, cu
unui mare număr de apartamen­ producţie, organizare care. pe cel pulin o lună de zile, durata A g e n d ă t u r is t ic ă
te pentru ultimele luni ale a- lînqă lucruri bune, conţine fi­ de construire. Nu considerăm
nului a continuat să persiste. suri regretabile. Sînt frecvente fericită nici orientarea condu­ In aceste zu!e de începmt de iarnă,
Acest lucru, pe lînqă consecin­ cazurile cînd muncitorii nu-si cerii trustului de a înlocui, din tara noastră este vizitată de nume­ puri de turişti sovietici,, oare vor în­
ţele negative cauzate de chel­ încep programul la ora fixată, planul fizic al anului 1965, roşi oaspeţi de peste hotare. La fie­ treprinde o amplă călătorie prin tară.
tuieli în plus cu pregătirile pen­ cînd nu se respectă limitele blocuri glisante cu altele ce care 2-3 zile grupuri de turişti din In programul aoestora. figurează prin­
tru executarea finisajelor pe programului stabilit pentru trebuie executate* din cărămidă Bulgaria vin în România pentru a cu­ tre altele, vizitarea Bucureştiului, a
timp friguros, se răsfrînge ne­ masă, cînd echipe cu diverse portantă. Nu înţelegem de ce noaşte în cadrul unei călătorii de oraşelor Piteşti, Sibiu, Cluj, Tg. Mu­
reş, Braşov si-a staţiunilor de munte
favorabil şi In ce priveşte cali­ calificări stnu din lipsă de mor­ se procedează aşa, din moment două zile Bucureştiul si staţiunea de Poiana Braşov. Predeal si Sinaia. In
tatea lucrărilor, pune şantie­ tar, ciment, cărămizi, piese de ce se ştie că procedeul clasic munte Sinaia. Capitala găzduieşte în cadrul unet„ călătorii de 12 zile tu­
rele în imposibilitatea de a pre­ instalaţii etc. reclamă un număr sporit de prezent grupuri de turişti din R. D. rişti din Cehoslovacia vor vizita ca­
găti frontul de lucru necesar sl Astfel de exemple furnizea­ muncitori calificaţi. pitala si alte oraşe a/lc tării. Timp de
corespunzător anului viitor. In- ză frecvent şantierele din Deva, Considerăm că este necesar BUCURII COTIDIENE Germană, Polonia si Uniunea Sovie­ cinci zile, excursionişti din Turcia
Ir-o astfel de postură s-au si­ Vulcan, Lupeni s.a. Implicaţiile ca In perioadele ce vor urma tică, precum si turişti individuali din vor vizita la sfârşitul acestei luni o-
tuat şantierele din Deva, Vul­ unor asemenea stări de fapte conducerile tehnico-administra- Anglia, Austria, Belgia, Elveţia, Fran­ rasele Bucureşti, Sibiu, Braşov, Plo­
can si Brad, unde predarea a- se oglindesc în nerealizarea tive ale şantierelor să se ocu­ ţa, Finlanda, R. F. Germană si Olanda. ieşti si Constanta.
partamenlelor s-a făcut doar în indicelui de normă la unele me­ pe mai mult de generalizareo Sint aşteptaţi sâ sosească noi gru­
proporţie de 48—63 la sută din serii, în condiţiile lipsei unor celor mai avansate metode de Dimineaţa la serviciu, (Agerpres)
L-am cunoscut la locul
planul anual. forte de muncă ! De pildă, la muncă în vederea scurtării du­ de munca. Este sudor la cunoscut inovator $i un după-amiază la şcoală. i nwb Ctsa ca
bun elev la şcoala
de
Situaţia construcţiilor de lo­ grupul de şantiere al T.RC.H. ratei de execuţie, eliminării secţia maşini de spălat maiştri — ne spunea tov. Cum tşi petrece timpul
cuinţe a făcut obiectul mai mul­ din Deva, acest indice a fost neajunsurilor generale de acti­ rufe a Uzinei „30 De­ Petru Munteanu, membru care-i mai râmîne liber 1
tor analize, atît la nivel de re­ îndeplinit în proporţie de nu­ vitatea cotidiană. Ar fi de do­ cembrie" din Cugir. 11 al comitetului de partid Ne-a răspuns chiar el. j j j a g r H
giune cit si la raioane, cu care mai 95 la sută, In primele 10 rit ca în anul viitor să nu se cheamă Alexandru Cio­ Intr-adevăr la locul — In primul rind,
ocazie s-au stabilit de fiecare lunii Se mai pot da şi alte mai consemneze cazuri cînd chia si este bine cunos­ său de muncă este de miercurea si sîmbăta nu
dată măsuri corespunzătoare exemple pentru blocuri ca A5. la Deva, cut în toată uzina. Mun­ neîntrecut Un adevâra* avem cursuri. In aceste
pentru impulsionarea activităţii La rămînerea în urmă a lu­ FI, la Petrila si D3, la Vulcan, ca lui perseverentă, pli­ artist în meseria sa. Su­ zile, pe lingă orele afec­
studiu
tate pentru
la
pe şantiere. De fiecare dată, crărilor a contribuit într-o oa­ sâ fie necesare 15 luni de exe­ nă de pasiune, compor­ durile care le execută la scoală, îmi rezerv timp
bazinul ^pălătot,
sasiu,
după astfel de analize, activi­ recare măsurL $î 'Direcţia gene­ cuţie. tarea in producţie $î so­ pîrghia de la Irînă sau su­ pentru vizionarea unui I
tatea s-a înviorat, dar râmînînd rală a recrutării si repartizării PETRU BOTA cietate l-au făcut să fie portul de motor, primesc film sau spectacol la ■ c ^
întotdeauna calificativul
măsuri neaplicate pe alocuri, forţelor de muncă. Organele activist al Comitetului regional mult apreciat de tovară­ cel mal bun. Tinerii Va- club, împreună cu fami­
lia. O oră, .două, studiez
s-a poticnit cauzînd diferite respective au ajutat în prea Hunedoara al P.C R. şii lui. sile Bledea si Petru Cre- cărlile tehnice noi apă­ | | P & .
perturbaţii în munca de fie­ mică măsură şantierele in pri­ — Este un muncilor tu au- lucrat mult timp rute. De multe ori, sea­
care zi vinţa recrutării spre angajare (Continuare în pag. a 3-a) cu o înaltă calificare, un lînqă Alexandru Ciochia, ra înainte de a mă cui- .
întotdeauna ei au primit ca îmi schiţez unele i- !
un sfat sau ajutor atunci dei rare mă preocupă la [
locul de muncă. Mulfu- j
Cu pianul cind au întîmpinal qrc- mirea am qăsit-o în fap- ;
utăti la executarea unei
Cmti de am anual incSepBinU operaţii mai pretenţioa­ uă inovaţii : „Dispozitiv
tul că am definitivat do­
cu
se. Acum
lucrează
de sudură pentru suda­
alţi doi tineri, calificaţi
de curind in meseria de
re aduce economii anua- I
sudor. rea suportului rotii" ca- *
Colectivul întreprinde­ lizat în proporţie de 94,62 le de 29.466 lei şi „In- j
rii de materiale de con­ la sulă. Pentru A. Ciochia to­
In incinta cetăţii de la Alba Iuiia, Mai întîi trebuie sâ vă spunem strucţii Bîrcea a consem­ îndeplinirea înainte de tul este subordonat creş­ locuirea sudurii prin pre- j
vizitatorul este inlîmpinat, la lot că cele mai valoroase volume din nat zilele acestea un nou termen a planului anual terii nivelului său profe­ sarea slutului de scurge- ,
pasul, de vestigii ale trecutului : colecţia bibliotecii sînt manuscrise si strălucit succes în în- se daloreste faptului că sional. El î$i iubeşte cu re de la maşina de spâ- \
porii masive din piatră cioplită, îm­ vechi, scrise pe pergament foarte Irccerea socialistă — în­ in maioritalea sectoare­ pasiune meseria, locul de lat rufe" care duce la e-
podobite cu basoreliefuri si sculp­ fin, fabricat din piele de miel sau de deplinirea cu o luni şi lor s-a lucrat cu o pro­ muncă. O dovedeşte in­ conomisirea a 21.876 lei
turi, clădiri medievale cu ziduri viţel, precum şi asa-numitele „incu­ 13 zile mai devreme a ductivitate a muncij spo­ teresul său nesecat pen­ anual.
groase si crenele, resturi din fostele nabule", cârti care marchează tre­ planului producţiei glo­ rită. Secţia vată minera­ tru tot ce apare nou în Succesele in muncă si
ziduri de apăra.re... Aici se află un cerea de la manuscris la tipar, dar bale pe anul 1965 Du lă de pildă si-a depăşit tehnică. la scoală, multe la nu­
muzeu, ale cărui colecţii, dalind din care mai conservă încă multe ele­ în fiecare lună sarcinile Dragostea pentru noi măr, fac parte din bucu­
epoca pietrei si pînă în ziJele noas­ mente ale manuscrisului. Atîl manu­ pă cum relatează Iov le plan cu 10-15 la sulă. cunoştinţe l-a făcut să se ria Iui cotidiană. Şi A-
tre, au e valoare remarcabilă pen­ scrisele cit si incunabulele, nu sini inginer Gheorghe Roşi' înscrie la Şcoala dc mai­ lexandru Ciochia este
tru reconstituirea istoriei poporului nişte cârti asa cum am vrea să ni ga, directorul Întreprin­ Dc remarcat că secţia ştri. In anul II al scolii, numai unul dintre al Le
nostru. Dar. vizita noastră are astăzi le închipuim, avînd în memorie mi­ derii, la dala de 18 no din Deva a fabricii, ca­ el este unul dintre ele­ sute de oameni care lu­
© allă liniă. Se află aici si o mare ile de volume oare se tipăresc astăzi. iembric au losl realiza re execută teracote, de­ crează în aceeaşi uzină. In fotografie, muncitoarea Elena Pricâ de la secţia circulare, a fa­
bibliotecă documentară, înfiinţată Cărţile vechi nu aveau titlu, coper- te primele tone de pro­ păşind cu regularitate vii cu care şcoala se bricii „Sebeşul". Ea îşi depăşeşte lunar sarcinile de producţie cu 20-35
Încă în onul 1794. Este vorba de bi­ tile erau legate în piele, erau masi­ duse Sn contul anului planul de producţie, la mîndresle. S. CERBU la sută şi execută lucrări de buna calitate.
blioteca .Balhyaneum". ve, grele. Abia mai tîrziu, pe ultima data de 17 noiembrie
Deschidem nişte u$i mari. lucrate pagină a volumului a început să se 1966. Pînă la aceeaşi da­ îndeplinise sarcina la ex­ 5
în melal şi sticlă si pătrundem în- aplice colofoniul, care cuprindea nu­ tă, planul producţiei port, pe întregul an, în
tr-un hol. recent renovai. După cum mele scribului, data terminării lu­ marfă pe 1966 a fost rea­ proporţie de 108 la sută.
am aflat mai tîrziu, întreaga clădire crării. eventual cine a comandai
s bibliotecii a (ost. nu de mult. re- scrierea ei si altele. Deci avem de-a ţ L a t l i i t n u f i i
jVVvatâ. Holul este modern amena­ face cu cârti fără titlu, dar care
jat. Pardoseala de marmură, covoa­ poartă totuşi denumiri, desigur con­ Destinaţia:
rele persiene. fotoliile si o scară în venţionale.
6pi.rală. lot din marmură, comple­ In afara manuscriselor $> a incu­ H U N E D O A R A
tează peisajul. Sîntem primiţi de nabulelor, biblioteca dispune de alte M E S A J E l> !\ B ACĂU
bibliograful Nicolae Maniu, care, de mii de volume din epoca tiparului, In ultimele zile, colec­ titatea de 22.000 kg fier
altfel, ne a fost tot timpul un foarte cârti de filozofie, istorie, geografie, tivul de muncitori do pe vechi.
atent si plăcut ghid si interlocutor. astronomic, chimie si alchimie, fizică, raza districtului de în­ S-au evidenţiat echipe­
Am vizitai vreme de citeva ore matematici etc. etc. treţinere L-l Simeria, a le conduse de Ion Han- Ara sosit în Bacău dumi­ hunedorene si au izbucnit ceeasi seară de la Bucureşti. cutez să o calific ca un a-
depozitele de cârti, sala mare a bi­ Dat fiind valoarea lor deosebită, organizat o largă acţiu­ da, Gheorghe Faur, revi- nica trecută, înainte cu cî- într-o cascadă de aplauze Indiferent de rezultat, regiu­ devârat aci de cultură.
bliotecii, camera unde se păstrează valoare care trece graniţele tării, ne ne de muncă patriotică. zorii de cale Constantin leva ore de-începerea con­ pentru Liviu Oros, autorul nile s-au prezentai foarte, Hunedoara a avut un
cele mai valoroase volume, om răs- vom opri la cîteva manuscrise si in­ Cu acest prilej s-a colec­ Toderas. Mircea Gota, cursului televizat „Dialog la si interpretul monologului foarte bine. Juriul a apre­ spectacol foare bine pregă­
foii registrul cu numele vizita lorilor cunabule. tat. încărcat $i expedia! Ion Ciopa si alţii (EMIL distanţă". Pretutindeni, în „La dialog". Simona Mihai, ciat că a fost unul dintre tit, la un nivel ridicat de
din tară si de pesle hotare... Pentru orice iubitor al poeziei, otelarilOT hunedoreni can­ CREŢU corespondent). autobuze, în cofetării, ' în Linnerth Maria, Iustina Fle- cele mai strălucite dialoguri competentă artistică".
.Mulţi localnici cunosc povestea versurile lui Ovidiu, col exilat de holurile cinematografelor, pe seru si micului Alic Ciprian la distanţă. — „Salutăm grija pentru
începuturilor bibliotecii. Dar, pentru Augustus. împăratul Romei, pe ţăr­ stradă etc., discuţiile se po­ au realizat la Bacău un suc­ Păcat însă că unele de­ frumos, criteriul ce a stat la
alli mulţi locuitori ai regiunii noas­ murile Pontului Euxin, trezesc senti­ larizau în jurul unei singu­ ces cu care se pot mîndri, cizii ale juriului nu au fost baza spectacolului hunedo-
tre ea constituie încă n taină. O re­ mente profunde, vibraţii de o sen­ re probleme : dialoqu). Caso ca si taragotistul Bulz Pera. înlru totul obiective. In ce renilor — ne declară Zabo-
producem, asa cum ne-a fost spusă. sibilitate deosebită. Toate aceste de cultură, pe care erau Momentul coregrafic „La rilă Emil, directorul Filarmo­
O bună parte a bibliotecii „Bothva- stări sufleteşti se amplifică insă a- montate cele două oglinzi noi, Ia Hunedoara" a în- priveşte Hunedoara, mă aş­ nicii de stat din Bacău. Mi-au
..<fum“ a fost achiziţionată din Vicna. tunci cînd avem In fată un manu­ parabolice ale carului de cîntat. teptam ca Piros Zoltan, un
Datorită faptului că mijloacele de scris din secolul al XllI-lea, deci cu transmisie, concentra privi-, La sfîrşilul concursului, amator, sâ fie notat mai bine plăcut foarte mult cîntecele
transport ale epocii (îndeosebi dili­ aproape 700 de ani mai aproape de rile si alimenta abundent prezentatorul băcăuanilor. la muzică cultă. La fel şi si jocurile populare prezen­
gente) nu aaranlau integritatea valo­ original. Biblioteca din Alba Iuiia subiectul la ordinea zilei. Paul Sava, a linul neapărat Linnerlh Maria, care a fost tate la Hunedoara. Monolo­
roaselor achiziţii, s-a hotâdt ca ele posedă un astfel de manuscris al Dacă ar fi sâ sintetizăm, să ne declare ; mai bună decît reprezentan­ gul prezentat de Liviu Oros
să lie arluse la Alba Iuiia pe calea „Ponticelor" 3 ui Ovidiu, scris pe într-o formulare unică, frin- tul nostru. Foarte bun a fost a fost desâvîrsit, a antrenat
anei. Asa sp face că. înainte de a pergament Este o lucrare foarte va­ turile de convorbiri si re­ — „Spectacolul hunedore- Si Bulz Pera. S-au făcut spectatorii spre un umor in­
poposi in rafturile care-i fuseseră loroasă, căreia mulţi cercetători ai plicile pe care le-ara auzit nilor a fost excepţional. O greşeli si în notarea băcă­ teligent, fin, plăcut. In mi­
destinate, biblioteca a făcut o lungă istoriei literaturii ii cer ajutorul pen­ adevărată revelaţie. Doresc uanilor". cuţa Simona Mihai văd dez­
călătorie pe Dunăre, pe Tisa si apoi tru restabilirea unui cuvînt sau a în scurta vizită de recunoaş­ să transmit felicitări tuturor Polîngâ Constantin, secre­ voltarea în viitor a unui ta­
tere a oraşului,- am rămîne
pe Mureş Desigur, in timpul trans­ unui vers din nemuritoarele opere celor care au muncit pentru tar al Comitetului regional lent autentic. Felicit în mod
portului s-au luai măsuri speciale ale lui Ovidiu. la o singură întrebare, su­ realizarea Iui si, mai ales. pentru cultură si artă, ne deosebit orchestra simfonică
oentru securitatea volumelor si pen­ O impresie deosebită ne provoacă praîncărcată de emoţii : — autorilor momentului core­ mărturiseşte : de amatori a hunedorenilor
tru siguranţa navigaţiei. Sala mare „Codicele burgund*„ Este un manu­ „Ce vom face la dialog, cum grafic care a demonstrat o — „De la bun început, am si pe dirijorul ei. Au stră­
a bibliotecii, care spre satisfacţia vi­ scris mai recent, din secolul al XV- vom răspunde hunedoreni- înaltă tinută artistică. Fap­ avut convingerea că în a- lucit f La fel ca $i bătrâ­
zitatorilor isi păstrează în întregime lea. Pergamentul este de o fineţe rar lor" ? tul că o diferenţă de trei ceastă prietenească întrece­ nele interprete ce s-au re­
aspectul iniţial, cu rafturile construi­ îniîlnilă. Dar, ceea ce are mai va­ In splendida sală a casei puncte atîrnă în balanţa Ba­ re hunedorenii se vor pre­ marcat prin dinamismul reti-
te încă la 1794, constituie o mărtu­ loros această carte, sînt cele 55 de de cultură, concursul a în­ căului, nu ştirbeşte cu nimic zenta foarte bine. Spre deo­ nut al vîrstei şi vocile ex­
rie a felului cum au fost achiziţio­ miniaturi, lucrate cu o deosebită ceput. Mii de piepturi au ră­ din calitatea spectacolului sebire de Bacău, la Hune­ celente.
nate si transportate aceste cărţi rare. măiestrie pictoricească. Toate mini­ suflat uşurate. Aşteptările, hunedorean, care a consti­ doara s-a muncit mai mult A fost o întrecere prie­
Mai multe medalioane pictate pe aturile au un fond de mozaic, pătrăţe­ în care s-au condensat emo­ tuit o surpriză artistică din­ pe linia îmbogăţirii specta­ tenească, activă.
frontispiciile rafturilor redau, prin lele de culoare alternând cu cele ţii, speranţe si — confir­ tre cele mai reuşite, la ni­
qraiul oenelului, scene privind cum­ din foită de aur, aplicată. Culorile măm cu tărie — temeri, s-au velul celor mai bune spec­ colului, dovedindu-se o gri­ Succes pe viitor artiştilor
părarea cărţilor, plata lor, aducerea lolosute în zugrăvirea personajelor terminat. începuse marea tacole prezentate Sn dialog". jă pînă la amănunt pentru hunedoreni şi oamenilor
cu vasele pe apă, descărcarea, ame­ miniaturilor, de la rosul aprins si întrecere. — „Hunedorenii mi-au crearea unei atmosfere adec­ muncii de pe aceste melea­
najarea bibliotecii si altele... pînă la cea mai discretă trăsătură de Alături de reprezentanţii plăcut tot atît de mult ca vate care nouă ne-a lipsit. guri I*.
Sperînd că această suocintă întro- penel, Isi păstrează pînă astăzi în­ La cei 75 de ani — pe care nici vocea, nici faţa nu-i săi, publicul băcăuan $i-a si băcăuanii! — cu aceste Completările în afară de con­ Am părăsit Bacăul cu sen­
ducere a reuşit să trezească intere­ treaga prospeţime. trădează, Marla Ltnnerth ne-a emoţionat profund, cuce­ revărsat cu generozitate ad­ curs au fost excelente. timentul plăcut al unei a-
sul si curiozitatea cititorilor, 6ă tre­ miraţia şl pentru solii Hu­ cuvinte ne-a IntîmpinM Tin să remarc în mod deo­ precieri calde sî obiective a
cem la descrierea cîtorva dintre cele GH. PAVEL rind aplauzele milioanelor de spectatori şl două premii. nedoarei. Au aplaudat-o pe Radu Cirnect, redactor şei sebit prezentarea lui Mihai spectacolului de la Hune­
mai valoroase volume ce ee află la De la masa Juriului, Io seara „dialogului", s-a afirmat: Maiia Tudor, au admirat ai revistei „Ateneu-, mem­ Florea, inteligentă, emoţio­ doara
această bibliotecă. (Continuare în pag. a 3-flJ .Am vrea să o auzim şl cu alte prilejuri”. E o dorinţă T. ISTRATE
unanfanL frumcMsele Jocuri populare bru al Juriului, sosit în a- nantă, educativă, pe car<*