Page 7 - 1965-11
P. 7
PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI 3373 .
NICI UN VASOHET DE MINEREU (CĂRBUNE) REBUTAT Cum am obţinut indici
înalţi de utilizare
La ancheta avînd ca temă via
(Urmate din pag. I) gită dc la 350 la 403 şar
bilitatea iniţiativei „Nici un vago- je, coca ce înseamnă un
net de minereu (cărbune) rebutat" j ci, calitatea cerută şi spor dc 1.750 tone otel
am redus (impui dc ela pe campanie.
minerii din Certej au răspuns afir
borare, am dat deci o In ultima vreme am
mativ, susţinînd că ea este o for şarjă rapidă. înlăturat o bună parlo
mă concretă a luptei pentru cali Fără să no lăudăm pu din aceste deficienţe,
tate Cum se aplică în prezent ini tem spune că asemenea ceea co ne dă încrede
şarje au fost elaborate rea că în viitor vom ob
ţiativa in abatajele de la Exploa
adesea de echipa noas ţine noi succese, indice
tarea minieră Certej ? Redăm mai tră. Ele duc la indici su le de utilizare a cupto
jos cîteva din răspunsurile primite periori dc utilizare a rului crescînd astfel pe
cuptorului Muncind du ste 10,34 (one oţel pe me
la această întrebare.
pă cum am arătat, com tru pătrat de vatră şi
pania de funcţionare a zi, cît am realizat în ul
Iniţiativa şi-a dovedii în repetate rinduri eficaci cuptorului a fost prelun tima vreme.
tatea. a condus la îm bunătăţirea continuă a calităţii
minereului. In adunările lunare ale grupelor sindicale
problem a calităţii constituie principalul obiectiv de dis In sprijinul producţiei
cuţie. Atît în referatul prezentat de către maistrul de
revir. cit şi în m aterialul organizatorului de grupă sin La cabinetul tehnic cartea tehnică. In sco
LA TOATE ECHIPELE dicală se analizează rezultatele obţinute pe linia îm din cadrul Uzinei „30 pul popularizării noilor
bunătăţirii calităţii şi cauzele care au condus la în
răutăţirea ei în unele abataje. M inerul Vasile Hăncilă, Decembrie" din Cugir cărţi sc organizează pe
de
riodic
prezentări
există o preocupare per
de exem plu, a (ost aspru criticat intr-o asem enea adu manentă pentru acorda cărţi, simpozioane, con
cursuri pc tema
„Cine
DIN ABATAJE nare pentru că a lăsat steril în minereu. rea unui sprijin susţinut ştie meserie, ciştigă“ ele.
muncitorilor, maiştrilor,
Rezultatele obţinute în acest an arată că lupta pen
tru calitate desfăşurată de minerii din abataje a fost lohnicicnilor şi ingine De aceea mulţi dintre
încununată de succes. Numai în luna septem brie, prin rilor în activitatea lor salariaţii uzinei sînt citi
tori
pasionali ai cărţii
reducerea procentului de steril din minereu, conţinu do. 7.Î cu zi. Cele mai tehnice. Dintre ei amin
lehnico-in-
bune cadre
tul mediu de m etal a fost îmbunătăţit cu 0.5 la sută. ginereşti ajută pc cei tim pe muncitorii loan
VALENTIN POIENAR carc-şi pro|)un realiza Conica, Ştefan Chiriluţ,
preşedintele comitetului sindicatului rea unei inovaţii, raţio maistrul Nicolac Simc-
nalizări. Aşa se face că dru. tehnicianul Ilie Ru
pină zilele trecute au lării şi inginerul Adrian
In abatajele unde lucrăm aplicarea iniţiativei s-a (ost înregistrate 74 de Orşa, Cei 569 dc cititori
concretizat intr-o serie de măsuri legate de respecta inovalii şi raţionalizări au studiat şi citit pină
rea întocm ai a norm elor tehnice de exploatare. Prin care au adus uzinei acum 1762 cărli tehnice
tre acestea se numără aplicarea puşcării selective, res noastre economii fru şi un însemnat număr
pectarea volumului zonei excavate, am enajarea co moase la preţul de cost do reviste.
şi au condus la creşte Vulcanul şi-a schimbai înfăţişarea. Aici au iost construite pentru mineri blocuri a că
respunzătoare a vetrelor etc. Toate acestea se iau înain rea productivităţii mun BORIS BAICI ror eleganţă şi supleţe incintă privirea. Foto: N. MOLDOVEANU
RESPECTIND te de dizîocarea zonei m ineralizate. După puşcarc, fie cii. Atenţie cuvenită a- şeful cabinetului Ichnlc
care om care se ocupă de evacuarea m inereului arc în
ALEXANDRINA DUMA
vedere, in prim ul nnd, alegerea sterilului. De aceea, cordăm şi muncii cu bibliotecară
operaţia de alegere se execută numai de către mineri
N O R M E L E TEHNICE calificaţi, N o t ă U.C.M. ZLATN A: S C R IS O R I
Consider bună măsura luată de conducerea tehnică
pentru ca in viitor toate rostogoalclc să fie ridicate in
bolţari. Ar trebui luate însă măsuri ca şi vechile rosto-
goale, în lucru, să fie rearm ate cu bolţari. De ce lipsesc biberoanele?
DUMITRU JURJ ceste „mărunţişuri", in D E LA C O R E S P O N D E N Ţ I
NICOLAE NAN Este o întrebare pe 1
care cititorii Vasile Bre- dispensabile pentru ali
şefi dc brigadă in sectorul I
ban din Hunedoara, An- mentarea sugarilor, lip
ghel Dumitrescu din De sesc din farmaciile din Secţii evidenţiate şit do colectivele «ambelor sco nului de produclie si anga
se
După părerea m ea, fără îndrumare, com petenţă şi va şi alţi lovarăşi o a- Deva, Hunedoara şi pro lii. Este demnă do evidenţiat jamentelor, pesle concretizează
1.800.000
lei
în
cei
control exigent, aplicarea iniţiativei este practic im drescază prin intermediul babil că şi din alte lo în întrecere contribuţia adusă la îndeplini economii la preţul de cost rea-
posibilă. De aceea, maistrul trebuie să h c perm anent în ziarului nostru organe calităţi. rea sarcinilor de plan şi anga liznle în 9 luni şi in cric
fronturile de lucru, să îndrume plasarea găurilor ast lor in a căror competen Este oare atît de greu, jamentelor luate în întrecere 4.171.68-1 Ici beneficii date
fel incit să nu se depăşească distanţa adm isă faţă de ţă intră aprovizionarea lovarăşi de la Centro- In cadrul consfătuirii do do către tov. Nislor Sabin, loan peste j)lan. Angajamentele a-
filon sau zona mineralizată. N erespcctarca volumului cu ustensile medicale, famn, să aprovizionaţi u- producţie pc uzină care a avut Jit, Augustin Lupşan, Dumitru nualo la aceşti indicatori au
loc acum citcva zile, comite
Molinto, Potru Şutea,
nilăţile pe care le aveţi
inclusiv
Petru
cu biberoane
fost îndeplinite si depăşite cu
ÎN D R U M A REA de steril indicat duce la creşterea diluţici. De multe pentru copii. in subordine cu acest tul sindicalului a acordai co Hora, Maria Dnvirl. Ştefan Za- mult. Acest succes este meri
ori nimerii sint tentaţi ca. fie din cauza lipsei dc ram
bleu. fie datorită intîrzicrii faţă dc ciclul de producţie, De cîteva săplămîni a- sortiment de produse? lectivului secţiei chimice, pen loki şi Victor Fdimon, do la tul întregului colectiv care,
tru a treia oară în acest
an
prin strădania depusă lună de
soctia chimică. Parlenic Cor-
să nu am enajeze vetrele corespunzător - un strat de steagul roşu de „Secţie eviden pade. loan Tul, loan Laslău, lună. «i reuşit să-şi respecte
Şl CO NTROLUL bulgări, apoi un strat de „mărunt" care se încarcă. ţiată în întrecerea socialistă" Nicolac Avram, Cornel Laslău, cuvinlui dat. NICOLAE BAlŞAN
Muncitorii, inginerii şi teh
Lipsa de exigenţă faţă de am enajarea corespunzătoare
Teodor Grozn, Nicolac Pctrenn,
a vetrelor conduce la pierderi de minereu, prin pier nicienii acestei secţii au în loan Rală, loan Novăcoanu, strungar
derile p ro p n u zise din vatră şi prin încărcarea steri cheiat şi trimestrul Iii cu rc- Vasile Uliţă, Moise Jit, Petru
lului. ceea ce face ca diluţia să crească. De aceea, ziiltale deosebite in producţie. Albit, Alexandru Mancs, Sir
A U UN ROL A C T IV maiştrii trebuie să verifice cu atenţie operaţiile prem er Planul pe trimestrul HI la va ian Poirîc, Ghoorgho Roman. Lectorate tehnice
a
loarea producţiei globale
gătoare puşcării, controlul avînd un rol activ şi nu fost depăşit cu 5 la sută şi s-au Parascbiv O nea şi Petru Cor-
constatativ. Aceeaşi atenţie se acordă încărcării, ale realizat toate sorlimentelc pla nea. de la sec li,i metalurgică. In cursul lunii trecute la
Aceşli lovarăşi au rial dovadă
gerii sterilului vizibil din minereu, precum şi con nificate. de multă sîrguinlă în aci ivita- secliile metalurgică şi chimi
trolului calităţii minereului care pleacă spre uzina In aceeaşi jicrioadă s-au v de zi cu zi, în organizare»! că s-au deschis lectoratele teh
de preparare. produs peste prevederile pla procesului de produc(io, asi- nice cu muncitorii care au
NICHIFOR CATANA nului 340 tone de sulfat de gurînd funcţionarea agregate drept scop îmbogăţirea cimoş-
inaislru principal fior. din care 304,6 ton? dc ca lor şi instalaţiilor cu parame linlelor lor fehnico-profesiona-
litatea I. Productivitatea mun trii ridicaţi, rcalizîiul produse lo. La aceste lectorate unde
cii a sporit cu 5 la sulă pc cap chimico la un înalt nivel ca sc expun teme legate concret
VOTA REDACŢIEI • de salariat fală dc 1.3 la sută litativ. do procesul de producţie, par
angajament, iar la preţul dc GAVUILA PORAN ticipă 50 de muncitori
In acest an minerii de la Certej au obţinut rezul cost s-au realizat 161.000 Ici preşedintele comitetului In cadrul lectoratului de la
tate frumoase în ceea ce priveşte îmbunătăţirea ca economii suplimentare. sindicalului seclîa metalurgică s-a fac ut o
lităţii minereului. Existenţa unor rebuturi însă, arată Pentru rezultatele din tri expunere cu tenia : „Procesul
că n au fost epuizate toate rezervele de îmbună mestrul Ml a primit steagul ichnologic la instalaţia dc j>re-
tăţire a calităţii minereului. Puşcarea selectivă nu se roşu de „Secţie evidenţiată în Economii şi beneficii găliro a şarjei", iar la seclia
N-AU FOST aplică corect în toate abatajele, lucrările miniere nu întrecerea socialistă" şi colec chimică s-a linul expunerea cu
MIBI1 I mmmm ■ II ■ I ■ ■■ ■■ÎMI— m sînt bine întreţinute în timpul exploatării, iar unii tivul secţiei metalurgice. A- peste plan tema : „Descrierea procesului
maiştri, cum este cazul lui Eleş Ştefan, au abateri de cost colectiv a îndeplinit pla tehnologic ia instalaţia de pră-
la disciplina de producţie. nul la valoarea producţiei glo jire a conccnlrolelor.
La U.C.M, Zlalnn funcţionea
EPUIZATE TOATE Ce demonstrează prezenţa acestor deficienţe ? bale in proporţie de 102,7 la 7 la hi a s-a angajat să sporeas ză şi mi lectorat cu inginerii
Anul acesta colectivul U.C.M.
sută, iar la metal în proporţie
pentru popularizarea
C.o munca politică de masă
de 108,5 la sulă. Calitatea cu că cforlunle pentru a realiza, şi tehnicienii în cadrul căruia
iniţiativei „N ici un vagonet de minereu (cărbune) re- prului do convertizor a fost pe seama creşterii continuo a sc prezintă referato privind
butot" nu se desfăşoară cu suficientă eficienţă. Asa îmbunătăţită eu 8 la sulă faţă producţiei şi productivităţii metodele şi procedeele tehno
REZERVELE cum de altfel afirmă preşedintele comitetului sindi de 0,3 la sulă angajament. In muncii. îmbunătăţirii calităţii cuprului dc converlizor, a aci
logice moderne dc obţinere a
catului. se vorbeşte mult despre calitate în general,
de
«acelaşi limp randamentul
produselor şi reducerii consu
dar despre iniţiativă în ultim ul timp se vorbeşte extracţie la metal a crescut, de murilor specifice dc materii dului sulfuric, a sulfaţilor n-
mai puţin. la 93 la sulă la 93,2 In sulă. prime şi materiale, importante norganici şi despre metodele
Comitetul de partid trebuie sâ îndrume mai în BR1GGITE PICLIŞAN, muncitoare la Fabrica Economiile suplimentare la economii şi beneficii peste moderne de analiză în labora
„Căprioara" din Sebeş, execută lucrări de bună preţul do cost se ridică la tor.
deaproape desfăşurarea unei susţinute munci politi plan.
ce. pentru ca iniţiativa sâ devină metodă de lucru a calitate. In această direcţie experienţa, priceperea 792.000 Iei. Trebuie să men Activitatea rodnică a colecti ADRIAN ŞVEDA1C
ţionez că planul lunii octom
fiecărei brigăzi. maistrului Navradî Carol este binevenită oricind. vului uzinei noastre, pentru responsabilul comisiei
brie a fost îndeplinit şi depă îndeplinirea exemplară a pla inginerilor şi tehnicienilor
P E T E M E A L E M U N C I I P O L I T I C E D E M A S Ă $i dînsnl ne-a dat un fel. In trimestrul II in
răspuns prompt : „O dicele dc creştere a
conferinh’î interesantă productivităţii muncii nu
este binevenită. Prima se realizase. Problema,
Am adresai această întrebare cilorva membri
ai comitetului do partid, secretarilor organiza l«*mă s-a expus pentru s-a discutat într-o adu
că Ia lucrările de fini
ţiilor de bază, preşedinţilor comitetelor do sec saj existau Încă multe nare generală a organi
ţie sindicală, Instructorului care răspunde de deficienţe. Sau cules zaţiei de bază. în adu
activitatea brigăzilor «r lîstlco de agitaţie, res H m iriA iE ? asj>ectc do j>e şanlîer şi nările lunare ale gru
ponsabililor colectivelor de redacţie ale gazete pelor sindicale. Dar şi
lor do |)crole de pe şan tlerclc întreprinderii do sa întocmit conferinţa. •'onforinta a avut scopul
fost
Mulţi oameni au
construcţii siderurgice Hunedoara. Majoritatea de agitaţie vizuală : relaeă lucrarea. Iată vi za |i direct. Neam con ei. Eficienta acţiunilor
iniţiale sc caracterizea
răspunsurilor primite au Iost alirmative. Da. ac graficul calităţii în car»' deci că acţiunea a avut concurs nu s-a pronun zento articole de anali atelierul central de re ib. la propunerea co vins ulterior că scopul
ţat încă asupra clasifi
ţiunile iniţiate pc linia muncii politice dc ma sînt trecute obiectivei'' eficienţă. cării definitive. Cauza ză a activităţii de pro paraţii. Maislrul Gheor- mitetului sindical do propus de noi s-a atins. ză în realizarea indica
torului amintit (pe
0
să îşi găsesc eficienţa la locurile do muncă principale pe o anumită ducţie. foiletoane, note gho Saloşl obişnuia să seclic de pc şantierul Cu cca de a dona temă luni) în proporţie de 105
unde sînt organizate. constă tocmai în greuta critice, caricaturi, scri facă instructajul N.T.S. de construcţii nr. 2, fie
perioadă, lucrările de tea de a aprecia, la jus sori deschise, telegra prin telefon. Brigada a s-a inlîmplat aproape la la sulă".
falcate pe maiştri şi ta valoare, munca fie me. ediţii speciale. tras semnalul la timp. rarii betonişti amintiţi
brigăzi, precum şi o ru cărui colectiv. Atît ga «mi fost aspru criticau în
Agitaţia vizuală, la obiect brică unde se consem Constructorii citesc cu Organele sindicale şi-au textul brigăzii artistice
spus şi ele cuvinlui.
nează calitatea opera zetele de la şantierele interes articolele publt- Sau alt aspect : din do agitaţie. După cum Propaganda tehnică să
ţiilor efectuate de bri nr. 4 şi nr I, cit şi cele oato, discută pe margi brigada de lierari-bclo- ne relata responsabilul
Pe majoritatea şantie tivat. Textul înscris pc gadă cu culoare roşie de la montaj instalaţii I nea lor, fac propuneri nişli, Constantin Merfu, brigăzii şj tovarăşii din
relor din cadrul între o plăcută purlată de a- pentru calificativul bine şi If, A.C.R. au căutat de teme. colaborează cu loan Ciuraru şl loan conducerea şantierului, urmărească un fel precis!
prinderii există o agita şi albastru pentru cali să găsească forme atrac colectivele do redacţie Ţuică au lipsii de In o lecţie mai bună ca a-
ţie vizuală cu un con ficativul stal). Vom de tive de prezentare a ar alo acestora. Cu alte stTvic» fără a fi Invo- ceasta nici că li se pu
tea servi
tinui concret. La indica scrie si un exemplu de cuvinte gazetele de pe După părerea tovară tehnicii noi. Cu acest
ţia comitetului dc partid eficacitate al formei de ticolelor. genuri dileri- rele îşi trăiesc viata, şilor |>o caro i-nm con prilej s-o preconizat sA
ea a fost reîmprospăta agitaţie vizuală aminti le. In majoritatea gaze ajută la îmbunătăţirea sultat propaganda teh sc discute |>roblcmo de
tă, textele lozincilor su tă î brigada condusă do telor de )>crete sini pre- muncii, au eficientă. O conferinţă interesantă nică in cadrul I.C.S.l I. inovaţii şi raţionalizări,
nu urmăreşte întotdea
bliniind obiectivele, im Ştefan Iuhasz a monta' una un ţel precis. noutăţile apărute în
portante ce stau în fata greşit virolelo proincăl- biblioteca (clinică ele.
constructorilor în a- zilorulni nr. 7. de la fur Asemenea forme dc este binevenită Există, de pilda, co Dacă fiecare inginer şi
ccaslă ultimă perioadă nalul 8. In rubrica a- agitaţii* vizuală au Iost Texte de brigadă misia inginerilor şi teh tehnician ar privi cu
a anului. La şantierul cesluia de pe gralic a extinse cu bune rezul nicienilor din care lac ţoală răspunderea a-
monta j-inslalatiî nr. 2 apărut culoarea albastră. tate şi pe celelalte şan combative Ziua do mupcă a luat concrete de la diferite perle 22 de tovarăşi. Dar ci'aslă acţiune lăudabi
s-a organizat o expozi A doua zi înlreaga bri tiere ale întreprinderii. slirşit. Intrăm, împreună locuri de muncă pre LCS.ll. are în schemă lă, cu siguranţă că ra
ţie în care sînt ilustra gadă a fost chemată în Ele contribuie, alături cu constructorii de la zentate de conferenţiar, 96 de ingineri, fără sâ nu s-ar mai afla in
impas, cum se inlîmplâ
te cele mal semnificaţi fata graficului şi s-a de celelalte acţiuni po Cu prilejul documen licati pentru executarea şantierul construcţii nr. i-a determinat pe cons mai vorbim de alte cî-
ve texte de lozinci, gra discutat despre cauzele litico educative, la îm tării asupra eficientei unor suduri de slaba I, în sala de cultură. tructori să privească leva zeci dc tehnicieni. deseori în ultimul timp.
spus
Aici ar mai fi de
fice si panouri. Una din defecliunilor semnalate. bunătăţirea calităţii Iu- acţiunilor iniţiat»* în ealilate la cupola |>reîn- Medicul Liana Gheorghe altfel anumite amănunte Mulţi dintre specialiştii încă ceva : cuprinderea,
lozinci, aşo7ală la loc Oamenii nu s-au sim « rărilor, Ia întărirea d'<- munca politică de ma călzitorului de aer de va expune conferinţa: cărora nu prea le dă intrej)rinderiî s*> strădu în cadrul acţiunilor or
iesc s«r» găsească metode
vizibil spune ..Monfori ţit bine şi au hotarît să nplineî în muncă. să, am citit cîteva tex le la furnalul nr. 8. Ace „Respectarea igienei deau importantă. noi de uşurare a mun ganizate în această zi
si Instalatori 1 Dacă iro ale brigăzilor artistic»' laşi )>rogrnm de briga muncii pe şantiere". II la şantierul construc cii constructorilor. Stu a tehnicii noi, a unor
sim fără rost din pro de agitaţie. Am des dă ia poziţie combativă întrebăm pe tov. Gavr;- ţii nr 2 s-au ţinut anul diile întreprinse de ei mase cil mai largi de
ducţie numai I minut prins că în prezent bri fală de şelul lotului nr. lă Porumb, preşedintei*’ acosta 12 conferinţe c- Ic «kIiic ta cunoştinţa »•- ronstruclori. Dac«ri-i vor
pe zi, se pierd anual în Gazelele de perete găzile de agitaţie şi-au 2, ing Ludviq Mudreţ- comitetului de secţie dnoalive şi 9 conferin nor cercuri largi de ba dc tehnica nouă. a-
şantierul nostru 2.186 costa oslo destul de îndreptai. alenlin spre 3 chi, pentru că în lim sindicală : „A|î ales bi ţe tehnico. Am consem oameni prin expunerile, poi să (ie nouă pentru
zile-om, caro echivalez* semniliraliv. Cei vizaţi direcţii principale: îm pul serviciului, în Io»’ nat şi noi două titluri : referatele ce le (ac. lo(i cei interesaţi, şi.
ză cu montajul a 135 preferă s«'i renunţe !o în concurs bunălăţirca calităţii lu s«1 se ocupe de supra ne tema ? S-a simlit ne „Să îmbunătăţim conti fn acelaşi timp, să-şi
tone construcţii meta treburile personale pen crărilor, întărirea disci vegherea lucrărilor, el voia ei, acum ?". Răs nuu calitatea lucrurilor" Alături do aceştia găsească loc pe şantie
lice". plinei şi realizarea tu face antrenament pe punsul a venit prompt ■ şi „Creşterea producti |)Ot fi intilniti şi ingi- re inlr-o măsură mai
tru a nu mai da ochi în A devenit deja o tra făşurat în două faze : „Vă veţi convinge!". noii ori tehnicieni care
L<i acelaşi şantier a turor indicatorilor pla maşinile întreprinderii vităţii muncii, o preocu mare dccîl pină acum.
dimineaţa următoare cn diţie la I C S LI. organi pe grupe de şantiere şi nului de producţie. in vederea obţinerii Intr-adevăr n»'-am se mulţumesc doar să-şi
fost conlocţionat un cel ce i-a înlocuit la zarea concursului anual pe întreprindere. In textul brigăzii de convins că expunerea pare permanentă". Ne rezolve sarcinile (Ir* ser Jar propaganda tehnică
manechin care se plim Jocul de muncă. pentru cca mai bună. Tovarăşul Cornel Co- la şantierul monlaj-ins carnetului de şofer. ho- şi-a atins scopul. Defi am adresat tovarăşului viciu. In rest nu-l inte va avea. în această pri
loan Stoian, secretarul
Aceeaşi poziţie
bă zilnic pc la dilerite La şantierul monta* cea mai combativă ga vnliov, secretarul co lalatii nr. I sudorii Vic lărîlâ fală de deficienţe cientele constatate j>e organizaţiei d<* bază. resează. vinţă, un cuvînt greu
echipe. „ţinînd locul" instalaţii nr. I există şi zetă de perete Anul a mitetului dc partid, ne tor Lupii, loan Rîrsăianu le existente a luat şi şantier cu privire la i- „Au avut influentă în In cadru! întreprin dc spus.
celor ce lipsesc nemo alte forme interesante costa concursul s-a des- relata că juriul dc şi Pclru Pîiseu sînt cri- brigada artistică de la gîena muncii, aspectele nodul constructorilor ?* derii s-a iniţial o zi a A. DAVTD