Page 71 - 1965-11

PAGINA A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3389

PE SCURT

O Colectivul şantierului mon­
taj — Instalaţii II al I.C.S. Hune­
doara, execută in prezent şi lu­
crările de montaj şi instalaţii de
la noua fabrică de dolomită ce se
construieşte la Zlaşli. Echipele de
lăcătuşi montori conduse dc Ni-
colae Năstase şi luliii Clep, pre­
cum şi cea de instalatori a lui
Aurel Moţ, se întrec in scurtarea
timpului şi executarea lucrărilor
la un înalt nivel calitativ. Ingi­
nerii Josza Francisc, Iuliu Cosma,
Oclavian Cristoiu şi maistrul Ar-
pad Coloşi, sînt mereu în mijlp-
cul muncitorilor, îi ajută şi le dao
sfaturi. Pînă acum sarcinile se
înfăptuiesc conform graficului de
execuţie. (GHEORGHE APARAS-
CHIVE — corespondent).
© In scopul satisfacerii cerin­
ţelor minerilor de la şantierul
puţului Est de la Ghelar, în colo­
nia din apropiere a fosl deschis
un punct alimentar. Acesta este
bine aprovizionat ni mărfuri, asi-
gurîndu-so o bună deservire a
cumpărătorilor.
© Difuzarea presei la E.M. Lu-
peni se face la un ghişeu special
amenajat de unde Gabrielj Ove-
denie, salariata P.T.T.R., organi­
Prin dantelăria naturala a coniferelor, dnedftul se zăreşte zvelt, mo-
dern, confortabiL Polo : LUCIA LICIU zează distribuirea presei la abo­
naţi prin Intermediul diîuzorilor
voluntari. La această muncă fru­
moasa participa cu pasiune un
mare număr de difuzori voluntari
printre care se numără tov. Gh.
Cm&i de am Dordea. A. Gros. V. Conslanciuc,
A. Hidoş, R. Pelrlc. care se preo­
cupa ca ziarul să ajungă în fie­
care zi fn mina abonaţilor.
In luna noiembrie la E.M. Lu-
(Unitare din pag. 1). Toate lucrările amintite, atîl ma­ peni s-au făcut 1606 abonamente
nuscrise cît şi incunabule, folosesc la ziare şi 430 la reviste. Acum.
„Jurămîntul Iui Andrean Vendia- limba latină. Dar la Balhyaneum se diiuzorii voluntari, îndrumaţi dc
este un manuscris dalînd tot găsesc şi multe lucrări în limba ro­ comitetul de partid, desfăşoară o
om secolul al XV-lea. Mai precis, mână, datate însă mal recent. Un muncă susţinută penlru colectarea
din colofoniu aflăm că volumul a monument al limbii române îl cons­ abonamentelor pc anul viilor ast­
fosl scris in anul I47C. Esle o carte tituie „Palia de la Orăştie", tipărită fel ca în 1966 fiecare salariat al
de legi dală de dogele Venetici şi în 1582. Esle un document rar (în minei să fie abonat la o publica­
constituie un documentar prejios Întreaga lume se află doar 5 exem­ ţie. (GH. BOZU — corespondent).
penlru cercetătorii dreptului feudaJ. plare, Lor în tară numai două), de o
Dar, mai important decit acesta este mare valoare penlru cercetătorii is­
manuscrisul din secolul al XlII-lea, toriei limbii române. „Palia" folo­
care cuprinde codul de legi dat de seşte alfabetul chirilic, dar este des­
împăratul lustinian al Bizanţului, tul de bine conservată pentru a pu­
cunoscut sub denumirea de „Insti­ tea fi citită în întregime.
tutele lut lustinian". Esle o carte înainte de a încheia vizita noastră
mare, scrisă pe pergament fin. Fie­ la biblioteca din Alba lulia. dorim să
care filă este împărţită în cîte două vă mai relatăm un fapt. Printre ze­
coloane. Începuturile capitolelor sini cile dc mii de volume care 6e află
marcate de litere mari, încadrate Sn aici, găsim şi un modest catalog de
miniaturi de o rară frumuseţe şi şcoală început în anul 1780 si con­
prospeli-me. Pentru cercetători, Im­ tinuat pină în preajma revoluţiei de
portant este nu numai textul iniţial la 1848. In dreptul anilor 1840-1841
al volumului ci şi numeroasele glo­ este consemnat, printre altele, nu­
se marginale sau printre rînduri, mele lui Avram lancu, conducătorul
care aduc completări si adaptări ale revoluţiei din Transilvania de la
legilor la situaţiile din secolele ur­ 1848. Re|in atenţia calificativele „e-
mătoare, si care denotă că la timpul mincnl" pe care foslul elev Avram
său, volumul a fost folosit Intens. lancu le obţinuse la toate materiile.
Printre cele aproape 600 de incu­ lală-ne acum Ia sfîrşltul acestei
nabule (cca mai mare colecţie din foarte interesante vizăte. Răsfoim
tară de acosl fel) se găseşte şi „Cos­ registrul cu numele vizitatorilor care
mografia lui Plolemeu", tipărită în au trecut pe acolo (savanp şi cerce­
anul 1482. Este, dacă vreţi in accep­ tători din Iară si din alte lari ca :
ţiune modernă, un atlas geografic, Ungaria, Franţa, Cehoslovacia, Bel­
care reeditează viziunea co.smogra- gia. Anglia. Statele Unite ale Ame-
fică a anticului Ptolemeu. Printre ricii. Italia ele.) si nc dăm seama
numeroasele hărţi pe care le conţi­ o dată mai mult de valoarea excep­
ne, am pulul vedea şi contururile, ţională a acestei bogate colecţii de
manuscrise, incunabule şi vechi ti­
desigur cu muhe imperfecţiuni, ale părituri — care esle biblioteca
vechii Dacii şi locul unde era aşe­ „Balhyaneum' din Alba lulia.
zat Apulum — Alba lu li a dc astăzi.
Cea ma<i veche şi ceo mai impor­
tantă carte de la biblioteca „Balhva-
neunr. de o valoare europeană, este
desigur cunoscutul „Codex aureus".
Manuscrisul datează din jurul anului
810, din timpul lui Carol cel Mare.
De fapt, la noi în ţară nu se află
întreg volumul, dar ceea ce avem
esle cea mai mare şi mai importantă
parte a sa. Nu de mull, Ja a 10-a ex­
poziţie de manuscrise preţioase care
e avut loc la Aachen, codexul nos­
tru 6-a inlilnit şi cu celelalte două
părţi ale 6a)e aliate in muzee din
Italia şi Anglia.
„Codex aureus" este sctîs în în­
tregime cu aur. pc un pergament de
foarte bună calitate. Rîndurile sînt
aşezate pe cîte două coloane. iar
paginile sînt încadrate cu chenare,
lucrate în culori, care îşi păstrează
şi astăzi nealterate toate nuanţele.
Ceea ce este foarte Interesant, nici
un chenar nu se aseamănă cu altul
în tot cuprinsul volumului. Scrisul
esle de-o perfecţiune uimitoare. în­
treaga lucrare de altfel, esle o ca­
podoperă a timpului şi a veacurilor
următoare. Ea impresionează deopo­
trivă pe 6avanl şi profan.