Page 74 - 1965-11

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3390

0 problemă importantă
m m 23 NOIEMBRIE 1965
Desfundările pentru

plantatul viei a I N E M A

st Condiţiile de ollmă, relief şi sol ceste lucrări s-au executat abia pe DEVA: Onorabilul Stanislas — agenit secret — cine­
r* r
ale uinei mari părţi din regiunea
mai amintim de cele 60 hectare
noastră, îndelungata şi bogata ex­ 50 la sută din suprafaţă fără să matograful „Patria" ; Furtună deasupra Asiei — cine­
perienţa în cultura vilei de vie pentru pepinieră, unde nici nu matograful „Arta"; PETROŞANI: A trecut o femeie —
v.’l rjm & p şi sprijinii! ma-terial acordat de s-a început desfundatul. In raio­ cinematograful „Republica" ; Evadatul — cinematogra­
nul Alba, de pildă, s-au desfundai
ful „7 Noiembrie" ; LUPEN1: Un şoarece printre băr­
către stat, permit unităţilor agri­
cole socialiste să ex-lndă conti­ numai 11 hectarre din cele 30 baţi — cinematograful „Cultural"; SIMERIA: S-a în-
nuu sectorul viticol. Astfel, este hectare prevăzute pentru planta­ lîmplat la miliţie — cinematograful „Mureşul" i ALBA
prevăzut ca, în primăvara anului ţie. De asemenea, Ja cooperative­ TULIA: Brăţara de granate — cinematograful „Victoria";
1966, 6a se treacă la plantarea cu le agricole din Girbova şi Deal Mofturi 1900 — cinematograful „23 August"; SEBES:
viţă de vie a încă 200 hectare. nici nu s-a trecut la desfunda-tul
Din acestea 100 hectare vor fi terenului. Samba — cinematograful „Progresul” ; Săritură în în­
plantare la gospodăria agricolă de Principala cauză a rămîncrii în tuneric — cinematograful „Sebeşul" » ORÂŞTIE: Dall-mi
stat din Apoldu-1 de Sus. Iar alte urmă cu această lucrare constă în condica de reclamaţii — cinematograful „Patria" ; Fra­
100 hectare în cîteva cooperative modul defectuos în care 6lnt fo­
agricole cu tradiţie în cultura vi­ losite utilajele destinate desfun­ ţii — cinematograful „Flacăra” ; HAŢEG : Hanka — ci­
tei de vie din raioanele Sebeş, Al­ dărilor. Astfel, la Apoldul de Sus nematograful „Popular" ; BRAD : Legea şl forţa — cine­
ba şi Orâstie. din cele două tractoare S-100 cu
pluguri balansiere unul stă fiind matograful „Steaua roşie"; LONEA: Tolba cu amintiri
Deoarece înfiinţarea acestor defect. Si la cooperativa agricolă
plantaţii comportă cheltuieli mari din Geoagiu tfrebuie să se facă — cinematogratul „Minerul"; ILIA: Mă iubeşte, nu mă
şl un volum însemnat de muncă, iubeşte — cinematograful „Lumina".
este necesar ca prin grJja specia­ desfundări. Dar tractorul destinat
acestui scop nu a funcţionat 3
liştilor, in fiecare umi<tate, să 6e luni de zile din lipsă de... radia­
efectueze lucrări de hună calita­ tor. De vreo trei săptămîni însă a
te. Soarta viit oarelor planta Iii de fost procurat radiatorul respecîiv H Â I 0
vie depinde în primul rînd de ca­ dar tovarăşii din conducerea SMT
litatea lucrărilor de desfundare.
Orăştle întîrzie cu montarea Iul.
Cum 6e desfăşoară acum aceste De altfel, se observă că staţiuni­ PROGRAMUL 1 : 5,06 Cîntă fanfara reprezentativă a
lucrări în uni'tăţile agricole din le de maşini şi tracloare din Oră-
regiune ? La gospodăria agricolă ştie, Miercurea şi Alba, cărora li Armatei i 5,40 Solişti si formaţii artistice ale căminelor
de stat din Ajpoldul de Sus s-au s-a încredinţat efectuarea lucră­ culturale şi caselor de cultură ? 6,22 „Zi-i, strună de
desfundat deja 50 hectare. Aici rilor de desfundat, tratează a- vioară !»" — melodii populare? 7,18 Muzică uşoară In­
paralel cu des fund a tul, se fac şi ceastă acţiune ca fiind... a noua terpretată de Gică Petrescu ; 7,30 Tarantele şi bolerouri;
lucrări de terasare pe o suprafaţă spiţă la roată. Necesităţile Impun 7,45 Muzică din opereta „Crai nou" de Ciprian Porum-
de 12 hecfare. Cele două traotoare ca desfundările în vederea plan­ bescu { 0,00 Sumarul presei; 0,08 Cintece de vială nouă
S-100 cu pluguri bala-nsierc, puse tării vitei de vie să fie privite
W ' la dispoziţia unităţii, sînt folosite cu toată răspunderea de către toii şi jocuri populare; 8,30 La microfon, melodia preferată;
r ‘yf^\: *&>(. cu randament sporit, efectuînd a- factorii ce trebuie să concure la 9.30 Sfatul medicului: Controlul pulmonar periodic; 9,35
m s m răituri la adineime de 60-70 cm. efecluarea acestei lucr&ri. Să se Soprane şi tenori de operetă ; 10,05 Cîntece despre ape­
[£’* J A /f 'A njjjj şi de bună calitate. facă deci totul pentru ca în primă­ le patriei şi jocuri populare; 10,30 Minunile lumii au
Cu totul alta este siluatia lu­ vară. planul desfundărilor pentru fost numai 7?,- 11,00 Cu microfonul prin sălile de concert
t ^ k n r ' ^ 1 ^
crărilor de desfundare în coope­ plantarea viţei de vie — acţiune ale Capitalei ; 12.13 Tineri interpreţi la microfon;
rativele agricole. Deşi începute deosebit de importantă — să fie 12.30 Coruri din opere; 12,45 Caleidoscop muzical; J4,00
PE VALEA PRAHOVEI încă de la 6fîrşîtul primăverii, a- îndeplini* întocmai. Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri; 15,00
Melodii... melodii — muzică uşoară ; 17,15 La microfon,
Gilbert Becaud ; 17.30 Pentru Iubitorii muzicii populare?
18,03 In jurul globului? IC,.70 Incursiune în cotidian?
Propaganda tehnică 18,50 Cercul melomanilor; 19,30 Muzică uşoară inter­
pretată de Lucki Mnrinescu şi Robby Solo ; 19,55 Me­
lodia săplâmînll ? 20,00 Radiogazota de seară ; 20,55 O
melodie pe adresa dumneavoastră; 22,15 Jazz de ieri
mijloc de ridicare a nivelului profesiona şi de azi. Pianiştii Ermit Garner şi Oscar Pcterson, emi­
siune de Cornel Chiriac; 22,40 Muzică Instrumentală;
22,55 Refrenele meridianelor — muzică uşoară.
(Urmare din pag. 1) însemnătatea sesiunilor tch- triale în care propaganda teh­ acţiunile organizate, expuneril*-
â I
nico-ştiinliflce care au loc în nică nu se bucură de atenlia nu sînt atractive, nu prezintă PROGRAMUL II r 7,50 Orchestra do muzică populară
devin înlr-o măsură din ce în întreprinderi constă în faptul cuvenită. Intr-o serie de între­ interes şi nu dau rezultatele pe n Filarmonicii de stat din Oradea ; 8,00 Formalii vocale
ce mai largă cititori activi ai că ele contribuie la rezolvarea prinderi şi sectoare forestiere, care le aşteptăm. şi instrumentale de muzică uşoară f 9,05 „Cinlec, joc şi
bibliotecilor tehnice ale între­ unor probleme importante de în unele exploatări miniere din Prea puţin s-a făcut atît în voie bună" — emisiune de muzică populară; 11,10 Po­
prinderilor, biblioteci care în producţie. Totodată, ele consti­ cadrul T. M. Deva şi I. M. Hu­ codrul exploatărilor miniere, cil pas folcloric pe plaiuri olteneşti; 12,30 Ilustrate muzi­
ultimii ani s-au dezvoltat atit tuie un mijloc valoros de pro­ nedoara, ea nu işi aduce con­ şi în unităţile siderurgice, în calo? 13.08 Pagini alese din muzica corală: 13.30 So­
ca număr, cît şi ca înzestrare. pagandă tehnică, de ridicare a tribuţia deplină la însuşirea de vederea organizării unor acţi­ lişti ai Operei maghiaro de slat din Cluj ; 14.00 Varietăţi
Fondul de cărţi de specialitate nivelului tehnico-ştiinţîfic al către muncitori a proceselor uni corespunzătoare pentru îm­ muzicale; 14,30 „Parada soliştilor"; 14,40 Interpreţi de
al bibliotecilor unor întreprin­ muncitorilor, .tehnicienilor şi tehnologice noi, a metodelor de bogăţirea bagajului de cunoş­ odinioară ai muzicii noastre populare: Nicolao Buiră,
deri ca C.S.H., U.M.C şi altele inginerilor şi de antrenare a a- exploatare intensivă a meca­ tinţe tebnico-stiintifice ale in­
sini de ordinul a 10-25 mii de cestora in activitatea de cerce­ nismelor si a lot ce este nou ginerilor. Pe lingă faptul că nu t.u 15 loviţâ si Costică Tadin ; 15,30 Vechi cîntece în rit­
volume, în afară de reviste. In­ tare ştiinţifică. în domeniile respective. In ca­ sînt alese temele cele mai in­ muri noi; 17,30 Scenă din opera „Bal mascat" do Verdi;
stitutul de documentare tehni­ Folosirea multiplelor căi de drul unităţilor C.C.V.J., deşi au teresante pentru ei, în mod di­ 17.45 O nouă formaţie de muzică uşoară: Mill Buckneri
că (1 DT.) şi organele speciali­ perfecţionare a pregătirii pro­ fost organizate numeroase con­ ferenţiat. pe specialităţi, în a- 18,00 Dansuri din operele; 18,15 Oărli care vă aşteaptă;
zate ale unor ministere asigură fesionale a colectivelor de mun­ ferinţe şi simpozioane, In care fara expunerilor în cadrul lec­ 10.05 Cîntă Gene Pitney; 19,30 Teatru la microfon:
de asemenea informarea perma­ că ale întreprinderilor, lărgirea s-au abordat probleme impor­ toratelor, sau foarte rar, confe­
nentă asupra celor mai impor­ orizontului ştiinţific al lucrăto­ tante ale tehnicii miniere, efi­ rinţe, nu se organizează nici un Jocul dragostei şl-al întîmplării : 20,39 Pagini orches­
tante realizări noi alo tehnicii rilor din aceste întreprinderi, cienta lor însă este prea puţin fel de altă acţiune (schimburi trale din muzica de estradă; 21,15 Tineri solişti de mu­
mondiale. I.a C.CV.J. s-a sta­ au dus la rezultate remarcabi­ simţită. Organele sl organizaţi­ de experienţă, intîlniri cu oa­ zică populară ,• 22,15 Din repertoriul de operetă al teno-
tornicit obiceiul ca, lunar, în le. La C. S. Hunedoara, de pil­ ile de partid, comitetele sindi­ meni de ştiinlă etej. La uni­
colaborare cu Institutul de mi­ dă, s-au înregistrat reduceri ale catelor, n-au controlat dacă tăţile miniere îndeosebi, est<» ’ rului Nicolae Tărann ; 22,30 Moment poetic: „Ulise" —
ne din Petroşani, să se editeze consumului de cocs la furnale sint său nu create condiţii pen­ slabă preocuparea pentru pro­ fragment din Odiseea ? 22,35 Serenade vocale şi Instru­
buletine de informare cu cele In jurul a 100 kg. pe tona de tru aplicarea metodelor sau paganda tehnică în rîndul mai­ mentale ; 23,50 Melodiile nopţii.
mai noi probleme ale tehnicii fontă. Au crescut simţitor in­ procedeelor luate în discuţie şi ştrilor. De obicei expunerile se
miniere, care se difuzează la dicii de folosire a cuptoarelor nici ce măsuri s-au luat în a- adresează fie inginerilor, sau
exploatări. O experienţă bună Martin. A fost însuşit cu suc­ cest sens. tehnicienilor, fie muncitorilor Buletine de ştiri şi radiojurnale: 6,00; 7,00; 10,00,
în ce priveşte traducerea dife­ ces procedeul de elaborare a Deficiente în ce priveşte ur­ calificaţi şi şefilor de echipe. 12,00; 14.00? 16.00; 18,00; 22,00; 23,50 (programul 1);
ritelor articole de specialitate oţelului cu ajutorul oxigenu­ mărirea eficacităţii propagande* Or. maistrul este organizato­ 7,30; 9.00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00;
apărute în unele publicaţii lui etc. In Valea Jiului s-au tehnice s-au manifestat sl în rul direct al producţiei şi prin
din străinătate se poate întîl- făcut paşi însemnaţi pe drumul unele seclii ale C. S. Hunedoa­ urmare el nu poate fi lipsit de 23,00 ; 0,50 (programul 11).
ni la C. S. Hunedoara. Si fireş­ armării moderne în galerii şi ra. Uzinei „Victoria" Călan şl posibilitatea cunoaşterii şi în­
te asemenea exemple se mai abataje, al introducerii mecani­ U. M. Cugir. suşirii noului.
pot da. zării. Realizări frumoase po Se întîmplă apoi că unele or­ Toate aceste lacune, care
Fenomene noi în viata în­ drumul noului s-au înregistrat gane şi organizaţii de partid n*i mai dăinuie încă, se. cer în­ TIMPUL PROBABIL
treprinderilor si în general în si la Uzinele din Cugir, la U.V. so preocupă suficient de orien­ dreptate cît mai grabnic. In a-
viata ştiinţifică sint sesiunile teh- Călan ş.n.m.d. tarea propagandei tehnice. A- f*est scop, organele şi organi­
nico-ştiintificc tinute direct în Pe baza tehnicii moderne cu desen, colectivele de muncitori, zaţiile de partid vor irebui să S PENTRU 24 OPE
uzine la care, de regulă, parii- care este lot mai larg înzestra­ ingineri şi tehnicieni sînt frâ- vegheze permanent ca propa­
oitpă şi oameni de ştiinlă. Aceste tă producţia industrială, pe ba­ mtntote de anumite aspecte ale ganda tehnică să fie cît mai Vremea se menţine nestabilă, răcindu-se treptat. Ce­
sesiuni, expresie a dezvoltării za creşterii experienţei în mun­ cuprinzătoare şi mai eficientă, rul va fi schimbător, temporar acoperii. Vor cădea
]eg&turii organice dintre cerce­ că şi a ridicării nivelului de cu­ procesului de producţie, de în­ nentru ca ea să devină un a-
tarea ştiinţifică şi producţie, noştinţe generale şi tehnice de suşirea anumitor tehnologii, in­ devărat mijloc, important şi n- precipitaţii sub formă de ploaie cc se va transforma în
troducerea anumitor utilaje, iar
contribuie la ridicarea nivelu­ specialitate, mişcarea fruntaşi­ Irăgălor. de îmbogăţire a cu­ lapovilă şi ninsoare. Temperatura în scădere ; ziua va
lui de cunoştinţe al colective­ lor în producţie şi în particu­ conferinţele, expunerile sau lec­ noştinţelor profesionale ale tu­ fi cuprinsă intre 4 şi 8 grade iar noaptea între —1 şi
ţiile în cadrul lectoratelor şi
lor întreprinderilor. Asemenea lar, cea a inovatorilor şi raţio- cursurilor de ridicare a califi­ turor categoriilor de oamen* ai —4 grade.
sesiuni, cît se poate de folosi­ nalizatorilor, contribuie efectiv cării vorbesc despre cu lotul muncit. Numai în felul acesia
toare, au fost organizate la la progresul tehnic, la creşte­ altceva. Exemple se pot da de contribuţia propagandei tehni­
.'Combinatul siderurgic Hune- rea producţiei şi productivită­ PENTRU URMĂTOARELE 3 ZIIE
'donra* în Valea Jiului, la ţii muncii. !n U. V. Cfilan, C. S Hunedoa­ ce la introducerea noului în
.EL M. Cuglr şl în alle unităţi Nemullumitor este însă fap­ ra. E. M. Ghelar şi alte unilăti producţie, la creşlerea realizări­ Vremea se va răci. Vor cădea precipitaţii locale sub
■Industriale. tul că moi există unită li indus­ Fireşte că in astfel de cazuri lor, va fi deplină. formă de lapovilă şi ninsoare. Temperatura în scădere.

Furaa • S P O B T
P *p r-p
m i n i &