Page 77 - 1965-11

PROLETARI DIN T O A ll I
Primirea de către tovarăşul
B M B Mii Nicolae Ceauşescu

A m e iie tfă : a ambasadorului U. R. S. S.

T e ii s ile a
Marti, 23 noiembrie 1965, tovarăşul plenipotenţiar al U.R S.S. la Bircu»
a v a n s a t ă Nicolae Ceauşescu, secretar general re$ti, I. K. Jegalin, la cererea a-
ai Comitetului Central a>l Partidului
cestuia.
Comunist Român, a primit in audion- Cu acest prilej a avut loc o discu­
A tă pe ambasadorul extraordinar şi ţie prietenească.
111
in d u s t r i a
Înapoierea din austria a tovarăşului

e x t r a c t iv ă
ANUL XVII. NR. 3391 MIERCURI 24 NOIEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI ION 6HE0RGHE MAUREI!
Preşedintele Consiliului de Miniştri dorul Austriei la Bucureşti, dr. Johann
al Republicii Socialiste România, Ion Manz.
PROBLEMA Nr. 1 IN ŞCOLI Gheorqhe Maurer, s-a înapoiat marţi La sosire, în gara Băncasa, au fost
O l PLANUL dimineaţa în Capitală, venind din prezenţi tovarăşii Gheorqhe Apostol,
Austria unde, la invitaţia guvernului Gheorqhe Rădulescu, Iosif Banc, Pe­
federal al acestei ţări, a făcut o vizită tre Blajovici, lanoş Fazckaş, Ilie Vcr-
Aft'UAL iflD E P LlM T oficială. det, Constanţa Crăciun, vicepreşedin­
Preşedintele Consiliului dc Miniştri te al Consiliului de Stat, Griqorn
Geamănu, secretarul
Consiliului de
C A L I T A T E A DATORITA MUNCII a fost însoţit de Corneliu Manescu, şi ai guvernului, conducători de in­
Stat, membri ai Consiliului de Stat
ministrul afacerilor externe, Gheorqhe
Cioara, ministrul comerţului exterior,
oameni de cultura, generali.
Jean Livescu, adjunct al ministrului stituţii centrale Si organizaţii obşteşti,
Erau de asemenea prezenţi dr. Fraiu
SiROUINCiOASE Invăţâmîntului şi Ion Morega, adjunct lrbinger, însărcinatul cu afaceri ad-
CUNO ŞTINŢELO R de maşini. interim al Austriei la Bucureşti si am­
al ministrului industriei construcţiilor
basadorul R.P. Ungare, Jozsef Vince.
Cu acelaşi tren a sosit şi ambasa­ (Agerpres)
In ziua de 20 noiembrie a. c. în­
tregul nostru colectiv de muncă a
trăit un eveniment deosebit: în­
Subliniind rolul de seamă ce-1 are cum studiază si aprofundează învăţă­ deplinirea planului producţiei glo­ Plecarea în R.D. Germană
învătămlntul în formarea tinerelor tura marxist-leninislă, cum păstrează bale si madă pe anul 1965. Dato­
qeneraiii 51 educarea omului nou, in legătura cu tot ceea ce este nou în rită muncii desfăşura-te de între­
ridicarea nivelului cultural şi de con­ specialitatea lor. gul colectiv, în această perioadă a unei delegaţii de activişti ai P.C.R.
ştiinţă al întreqului popor, ca si le­ Pe linia celor arătate, în vederea întreprinderea noastră a realizat
gătura strinsă a acestuia cu cerin­ ridicării nivelului muncii de condu­ peste sarcinile de plan 3.7GG tone
ţele mereu crescinde ale construcţiei cere a şcolilor, urmează sa organizăm piatră construcţii, 265 tone pave­
socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşes- schimburi de experienţă Io nivelul le, 208 tone caJupi, 1.336 tone pia­ La 23 noiembrie a .plecat în R.D. redaotor şef al revistei, care la invi­
cn arată in Raportul prezentat la cel raioanelor cu directorii de la şcolile tră spartă ooncasatâ. 451.000 bucăţi Germană, la invitaţia C.C. al P.S.U.G., taţia redacţiei revistei „Elnheit" va
o delegaţie de activişti ai P.C.R., con­
r^/al IX-lea Conqres al P.CR. că: qenerale si la nivelul regiunii cu cei bandaje de mina, şi muke alte dusă de tovarăşul loan Circei, mem­ face o vizită în R.D. Germană.
/'ivelul actual al societăţii noastre de la licee şi şcolile profesionale. sortimente. De asemenea, în cele bru al C.C. al P.CR., prim-secrelar al La aeroport, delegatele au fost con­
li pune ridicarea pe o treaptă şi mai Tot in acest scop, o bună parte din 10 luni care au trecut pînă acum duse de tovarăşii Aldea Mititaru,
înaltă a cunoştinţelor de cultură ge­ directori vor fi trimişi la cursuri de s-au realizat beneficii peste sarci­ Comitetului regional Banat al P.C.R., membru al C.C. al P.CR., Vasiîe
care va lua cunoştinţă de experien­
nerali, ştiinţifice şi tehnice ale tu­ instruire organizate pe plan central nile planificate în valoare de Vlad, Mîu Dobrescu, membri suple­
turor cetăţenilor patriei". sau interregional. 288.000 lei precum şi economii la ţa organelor si organizaţiilor de partid anţi ai CC. al P.CR,, Ion Bucur,
ale P.S.U.G.
Din ansamblul de sarcini a căror re­ preţul de cost peste plan în valoa­ De asemenea, a plecat Ja Berlin o pnim-adjunot de şef de secţie la C.C.
al P.C.R., activişti ai C.C. al P C.R.
zolvare va trebui să ducă în final la Pentru a sprijini cadrele didactice, re de 314.000 lei. Tot pe primele delegaţie a redacţiei revistei „Lupta
A fost de fată ambasadorul R D.
dezvoltarea şi perfecţionarea învăţă- şcolile au organizat activitatea comi­ 10 luni ale anului planul produc­ de clasâu, condusă de tovarăşul Şte­ Germane la Bucureşti, Ewald Moldb
siilor metodice iar secţiile raionale
rnîntului, se desprinde ca o problemă tivităţii muncii a fost îndeplinit fan Voicu, membru al C.G. al P.CR., (Agerpres)
nr. 1, ridicarea continua a nivelului si orăşeneşti pe cea a cercurilor pe­ in proporţie de 106 Ja sută.
calitativ în învăţămîntul de ţoale dagogice. Intrucît activitatea perso­ Trebuie să arătăm că si in ceea
gradele. nalului didactic 5n cadrul diferitelor ce priveşte calitatea produselor
societăţi ştiinţifice nu a fost urmă­ s-au înregistrat indici calitativi su­
rită şi sprijinită îndeajuns pînă a- periori ca urmare a respectării cu Cu prilejul sărbătorii naţionale a R.S.F. Iugoslavia
cum de către colectivele secţiilor de strictele a procesului tehnologic
Obiective actuale învătămînt. urmează să acordăm mai $i a ciclului de fabricaţie pc pro­
multă grijă acestor forme de activita­
te prin antrenarea cadreloi la mun­ dus. Cele mai bune rezultate au Spectacolul de gală de la cinematograful
fost oblinute de secţiile tîmplă-
şi de perspectivă ca ştiinţifică şi prin extinderea unor rio, bandaje mina, cariera Gu­
filiale în centrele cu un număr mare
de profesori. ra Morii, cariera Valea Ar­ „Republica" din Capitală
sului 51 altele.
S-au evidenţiat
Dale fiind concluziile desprinse din Î11 mod deosebit tov. Adrian Ma-
Pornind de la necesitatea imperi­ controlul efectuai privind lipsurile în
oasa de a ridica nivelul calitativ al legătură cu predarea unor discipline ciu, mecanic, NicoJae Boloţ, loan Cu prilejul sărbătorii naţionale a periori dfn Ministerul Afacerilor Ex­
Benea, Nicolae Ştefan, loan Litra,
învătămintului, secţia de invălăinînt importante ca: matematică, fizică $» timplari. Dumitru Başa şi alţii. Republicii Socialiste Federative Iugo­ terne, oameni de artă şi cultură, un
reqională, secţiile de învătămînt ra­ limba romană, ne-am propus să or­ slavia, Comitetul de Stat pentru Cul­ numeros public.
NICOLAE ZÂHUŢ
ionale şi orăşeneşti şi-au propus ur­ ganizăm cîteva consfătuiri ale profe­ directorul întreprinderii tură şi Artă a organizat marţi seara Au luat parte, de asemenea, lakşa
mărirea şi înfăptuirea citorva obiecti­ sorilor care predau aceste obiecte, PETRU ROŞCA la cinematograful „Republica" un Petrici, ambasadorul R.SF. Iugoslavia,
ve atît pentru anul şcolar în curs. cit care să constituie schimburi de ex­ spectacol de gală cu filmul „Saşa* — membri ai ambasadei s» alţi diplo­
Si pentru perioada următoare, pînă in perienţă si cu care prilej să dezbatem secretar al organizaţiei o producţie a studiourilor din R.S.F. maţi străini.
de bază P.C.R. de la
Cu acest prilej, au luat cuvintul
1970. şi anumite aspecte negative reieşite I. R. I. L. Brad Iugoslavia. regizorul Mircea Mureşan, care a vor­
La spectacol au participat Mihnea
In prezent, la raioane şi oraşele din desfăşurarea olimpiadelor şcola­ Gheorghiu, vicepreşedinte al Comite­ bit despre succesele R.SF. Iugoslavia
reqionale se lucrează la stabilirea re şi a concursurilor literare Strungarul Aurel Crustea de la tului de Stat pentru Cultură si Artă, şi ale cineaştilor din această Iară si
planului de şcolarizare si reţea pen­ Pregătirea elevilor, ridicarea cali­ atelierul mecanic al minei Uri- Octav Livezeanu, vicepreşedinte al regizorul filmului „Saşn", Radenco
tru ano) viitor si la alcătuirea unor tăţii cunoştinţelor lor, presupune $i câni, evidenţiat în întrecere. Institutului român pentru relaţii cul­ Ostojîci.
planuri privind dezvoltarea reţelei mohilizarca acestora la o activitate Foto : N. MOLDOVEANU turale cu străinătatea, funcţionari su- (Agerpres)
şcolare pînă în 1970. Aceste lu c ră ri continuă si judicios organizală. De
ne vor da posibiliratea să vedem în aceea frecventa a stat si stă în a-
perspectivă dezvoltarea învăţământu­ lorilîa tuturor secţlhbr de învătăminl.
lui in reqiunea noastră, să putem a directorilor de scoli si a cadrelor Consfătuire coloctivului de muucă,de.la..,Frabrica
qîndi astfel la posibilităţile de asigu­ didactice. Pe această linie, la îndru­ „Ştefan ’ Plavăţ*"' dîn Timişoara.' Cu
rare a condiţiilor materiale, a pregă­ marea organelor de partid, s-a des- cu consumatorii acest prilej ei au luat cunoştinţă
tirii si folosirii cadrelor necesare. lăşurat — în preajma deschiderii a- despre realizările obţinute, despre
Apreciind că ridicarea nivelului ca- milui şcolar şî după aceasta o metodele înaintate de muncă folo­
litaliv al învătămintului depinde în activitate susţinută reuşindu-se să se sire în unitatea amintilă şi posibi­
lulia. Vizita făcui A a constituit un P r i m a
rea mai marc măsură de aelivitatoa asigure o frecventă bună a elevilor La Sebeş a fost organizată o reu­ lităţile de aplicare a acestora în
cadrelor didactice, de qradul lor de cu excepţia cîlorva localităţi ca : $n- şită consfătuire ou consumatorii Ja cadrul Fabricii „Ardeleana" din Alba l e c ţ i e
pregătire, ne-am propus să luăm r> gag. Lunca Cernii si altele unde s-au care au luat parte 800 cetăţeni din
oraş. In faţa participanţilor la con­
serie de măsuri în această direcţie. înlîmpinat anumite greutăţi sfătuire a fost prezentată, de că­ valoros schimb de experienţă.
Aslfe’ om acorda în continuare qri- Vorhind despre creşterea nivelului tre conducerea Cooperativei de Intr-una din zilele trecute am făcut — „Avem o bună parte din tere­ concluzia că este necesar ca aproape
îâ d, bilă cadrelor de conducere, calitativ al învătămintului trebuie să consum a oraşului Sebeş, o infor­ o vizită la cooperativa agricolă de nul arabil situat in Lunca Mureşului. toţi cei care lucrează la grădina de
inlrucit de munca lor. de control $1 pornim însă de la activitatea desfă­ mare privind măsurile luate si rezul­ Acţiuni de munGă producţie din Lcşnic, raionul llia. Aici va trebui să producem legume în legume să frecventeze aceste cursuri.
îndrumare, ce o fac în scoală, de e- şurată de cele cîlcva mii de învăţă­ tatele obtinu'te pe linia dezvoltării Muncind cu hărnicie cooperatorii de cantităţi mult mai sporite la hectar Ca urmare, au fost înscrişi 25 coope­
xiqenta fată de rezolvarea sarcinilor tori si profesori care. inteleqînd im­ reţelei de desfacere si aproviziona­ patriotică aici reuşiseră să termine lucrările a- fată de anul acesta. De aceea, este ratori. Pentru buna desfăşurare a lec­
atîrnâ şi rczultalele — nivelul de portanta sarcinilor stabilite de partid, re a populaţiei, cu mărfuri indus­ gricole in cîrnp. In dorinţa de a-s» necesar ca de pe acum. să preqălim ţiilor am stabilit ca şedinţele de cerc
pregătire al elevilor. Cunoscînd ne­ depun y.i de zi eforturi sporite pentru triale şi alimentare perfecţiona în continuare nivelul de inventarul grădinâresc necesar, să să se tină o dată pe săptămină In
cesităţile de învăţători în următorii a ridica eficienta lecţiilor, pentru a Un număr însemnat de partici­ Comitetul executiv al Sfatului cunoştinţe profesionale, pentru a procurăm seminţe valoroase". total am prevăzut Id lecţii. In sco­
ani ne-am întocmit un plan judicios da elevilor cunoştinţe cit mai temei­ panţi care au luat cuvintii-l au fă­ popular orăşenesc Alba lulia a ma­ smulge pămînlului roade tot mai bo­ pul acumulJni unui volum bogat de
de formare a acestor cadre. în a$a nice Ei au dezbătut cu prilejul con­ cut unele aprecieri bune asupra ac­ nifestat multă iniţiativă i=n antrena­ gate, cooperatorii şi-au dat din nou ...Si firul expunerii î$i continua cunoştinţe toii membrii cercului şi-au
fel ca pînă în 1970 să acoperim toa­ sfătuirilor dm 7-8 septembrie sarci­ tivităţii comerciale din Sebeş şi au rea cetăţenilor Ja diferite acţiuni de înlîlnire, de data aceasta la cursuri­ drumul. In sală domnea o linişte de­ procurat manualele necesare, îşi iau
te posturile cu învăţători calificat» nile ce revin scolii în lumina Direc­ criticat deficienţele care s-au ma- gospodărire si înfrumuseţare. Drep! le invălămintului agrozootehnic cu plină. Virqinia Belea, Felicia Lndviq. notiţe şi în general sînt atonii la
Cit priveşte cadrele do profesori pen­ tivelor Congresului ni IX-lca al nilesta't. Tot cu acest prilej au fost durata de trei ani. Valica Tâmaş. Rcqhina Toma, Euge­ leclie. In ceea ce mă priveşte, mă
tru şcoala generală — clasele V-Vlll P C.R. In cele mai multe scoli acea­ prezentate o şerie de confecţii si urmare, de la începutu'l anului si Sosise ziua mult aşteptată. Primo nia Blăjan, Victor Bu$tca şi alU străduiesc ca lecţiile predate să fie
— urmează să primim în anii urmă­ stă problemă a fost reluată in discu­ tricotaje pentru femei, oopit şi băr­ pînă la 1 noiembrie a. c. au partici­ leclio şi prima intîlnire a cooperato­ cursanţi notau ideile principale pe înţelesul tuturor, in care scop mă
tori un însemnat număr de absolvenţi ţiile şi în consiliile pedagogice Sn baţi. pat Ia acţiuni patriotice 4 200 cetă­ rilor din brigada legumicolă cu tai­ ale lecţiei. După ce s-a terminat ex­ pregătesc temeinic de fiecare dată"...
al Institutelor de invătăinînt superior, care s-au prezentai planurile generale ROMAN ILISOIU ţeni, care au prestat 343.000 ore nele ştiinţei aqrotehnice. Cei 21 de punerea. s-au purtat discuţii intere­ La Lesuic s-a făcut un început
să-i ajutăm şi să-i folosim cit mal dc muncă ale şcolilor, iar prin invă- corespondent muncă patriotică Ja amenajarea stră­ sante despre ceea cc trebuie făcut la bun. Trebuie ca el să fie continuat
bine Nevoia marc de cadre însă, la tămmlul de partid sc va adînci stu­ zilor Progresuilui, Iaşilor, Munteniei, cursanţi prezenţi urmăreau cu aten­ I.eşnic pentru ca în legumicultura să cu perseverentă. în sensul ca toii co­
ţie prima lecţie expusă de lector pe
aceste clase, ne face să folosim în diul tuturor documentelor elaborate Traian, Morii, Vişinilor, Anipoiului intclesnl lor. Este vorba despre „Dez­ se obţină rezultate mai bune operatorii înscrişi să frecventeze cu
continuare, cîliva ani, un anumit nu­ de Congres. ele., desfundări de rigole şi şanţuri, voltarea intensivă şi multilaterală a Am rugat pe tovarăşa îng. Nicotină regularitate cursurile cercului legu­
măr de absolvenli de liceu, de a că­ Ca urmare a muncii cadrelor di­ Locuinţe amenajări de trotuare şi altele. Pe aqriculturii în perioada 1966-1970". Trandafir, lectorul cercului, să ne micol. Fiecare cooperator să se stră­
ror pregătire pedagogică ne-am ocu­ dactice, a mobilizării elevilor la o străzile din oraş s-au plantat 3.200 Ţinînd seama că cercul legumicol o vorbească despre felul în care sînî duiască pentru a-ş» însuşi cu temei­
pat intr-o oarecare măsură anul a- activitate continuă, a unor măsuri pentru mineri bucăţi pomi ornamentali. preocupaţi membrii echipei legumico­ nicie cunoştinţele predate şi apoi sa
cesta (la nivelul secţiilor de învătă- luate de conducerile şcolilor si de La obţinerea acestor succese o fost înfiinţat cu scopul ca majoritatea le de ridicarea nivelului lor dc cu­ le aplice în practica de zi cu zi. în
cooperatorilor din brigada legumicolă
mînt raionale şi orăşeneşti s-au făcut către sediile de învătămînt, în multe contribuţie deosebită şi-au adus-o să-si ridice nivelul cunoştinţelor, cu noştinţe profesionale. vederea obţinerii unor rezultate lot
cursuri scurte de initierel in perioa­ licee ca cele din llia, Deva, Brad, Te- Penlru muncitorii mineri de la deputaţii Valeria Constantinescu, prilejul primei expuneri s-a accentuai — „Cercul legumicol l-am înfiinţat mai bune în legumicultura.
da premergătoare deschiderii şcoli­ îuş, Şcoala pedagogică Deva şi altele, şantierul puţului Est de )a GheJar Vasile Turcu, Viorel Bimbe'a, loan asupra sarcinilor legumicultura în pe­ acum, în toamnă. Am chibzuit mult A. POTOPEA
lor si ne vom ocupa în continuare ca 51 în şcolile qenerale din Baia de s*a dat de curînd în folosinţă un Moldovan, Emil Com.şa şi alţii. asupra acestui lucru. împreună cu
orqanizînd asemenea cursuri si în pe­ Criş, Călan, Pelresti. Vinerea. Vin- nou bloc de «locuinţe. Acesta este al rioada planului cincinal si s-au făcut conducerea cooperativei si chiar cu
referiri la condiţiile concrete din u-
rioada vacantei de iarnă. O parte din tul de Jos şi multe altele, rezultatele doilea bloc construit în acest an MARIA BOLDURA membrii cooperatori şi am ajuns la
aceşti absolvenţi au fost îndrumaţi oblinufe pînă acum sînt la nivelul pentru muncitorii mineri de la şan­ corespondentă nitate.
să-şi completeze studiile în învălă- cerinţelor, numărul elevilor cu note tierul respeotiv (LAURENŢIU TU­ ! LA IINTĂ
mîntul superior fără frecventă. bune si foarte bune fiind mare, fapt TU — corespondent).
Ridicarea nivelului calitativ al în- ce dovedeşte o însuşire temeinică a
vătămînlului cere şi o continuă per­ cunoştinţelor predate. Profesorii: Clipi terizează pe ei şi, pot
fecţionare a cadrelor didactico. Co- Aurelia si Frunză Elena de Ia Liceul Sn schimb de experienţă Fapta celor doi şcolari spune, pe toţi copiii de Dumitru Dumitru, cusălor de
ledivelc secţiilor de învătămînt în­ „Decebal" din Deva, Lăncrănjan Ion la scoală noaslră, sint mingi la I. S. Căprioara se a-
drumă si urmăresc modul cum învă­ CORNEL CISMASU Insă cinstea şi corectitu­ flă in concediu medical „sufe­
ţătorii si prolesorii î$i ridică califi­ şeful secţiei de învătămînt In ziua de 20 noiembrie un grup dinea. rind" de sciatică. Dl nu respec­
carea prin sistemul de acordare a a Sfatului popular regional de muncitori, maiştri şi ingineri de — Fapta lor — ne spu­ tă tratamentul prescris de me­
aradelor didactice cit si prin pregă­ la Fabrica de încălţăminte ^Ardelea­ In dimineaţa aceea, Ro- ici, aşa cum le-am găsit. au găsit o servietă cu ne prof. diriginte, Valo- dicul specialist. Zilele trecute
tirea temeinică pentru lecţii, felul (Continuare in pag. a 2-a) na11 din Alba lulia au fost oaspeţii mică a plecat mai devre­ Noi nu mai putem rămi~ bani. Au predat-o şi., a- riu Popa. i 0 încadrez în organele si-ndioale, făcindu-i o
me spre scoală. Avea de ne. Intirzicm de la oro. tît. Fapta au considera­ rezultatele educaţiei co- vizită tovărăşească la domici­
făcut nişte cumpărături. Instructorul de partid t-o firească, necesară. O muniste. . liu, au fost surprinse aflind că
Opri bicicleta în fala ma­ y.îmbi. Le mulţumi, strîn- intîmplare oarecare Aici. la scoală, am a- boinavul nu stă acasă.
gazinului metalo-chimic riîndu-lc cu căldură niî- Dar dincolo dc limita flat că a treia ora de
şi aşteaptă. Mai erau ci- na. întîmplării sînt sensuri dirigenlie la clasa a
teva minute pînă la ora — Aţi făcut un lucru ce au semnificaţii adînci VlII-a B a 1 avut ca fc-
deschiderii. Intoreînd frumos, băieţi. pe care azi, in societa­ mă: „Cum să ne purlăm
privirea, zări lingă zidul Romică Munleanu si tea noastră, le »ni!tniin în familie, scoală şi so­
căminului cultural o ser­ Dorn Morari au plecat. tot mai des. cietate", oră antrenanta
vietă. Se apropie. Era o In drum spre scoală se Puteau Romică sau Do­ în care s-a insistat mult
servieta tip diplomat. Cam întrebau: a cui o fi ser­ ru sâ-si însuşească un fisupra cinstei în toate
voluminoasă — îsi zise vieta, cum de a ajuns a- ohiect cu o asa valoare? îmnrcjurărilc.
Romică. Pentru o clipă NU. Romică şi Doru au Si tot aici, Ia şcoală,
nu ştiu ce să facă. Ridi­ 14 ani. S-au născut si au am aflat că următoarea
că privirea si îl zări pe crescut în familia noas­ oră de dirigenlie. deşi
Morari, trecind spre Atitudini tră nouă. caracterizată planificat avea cu totul
.îmbinarea teoriei scoală. printr-un umanism colec­ altă temă, — subiectul a
cu practica consti­ — Dorule. vino să-ţi tiv. un umanism socia­ fost fapta celor doi elevi.
tuie o preocupare arăt ceva. Doru se apro­ list. Au învătal şi înva­ S-a arătat atunci clasei
de seamă în Scoa­ pie. ţă în şcoala noastră de că ceea ce Munleanu $i
lă profesională din — Uite azi, în care firul roşu al Morari au făcut a fost
Petroşani. — S-o deschidem colo, ce sumă de bani o muncii educative e edu­ cel mai fidel exemplu de
In fotografie: 3 — O lanternă, bate­ fi fost...? caţia comunistă. cinste si corectitudine.
din viitorii rabo- rii... Dar în comparti­ Au ajuns Ia şcoală, au Să pătrundem în şcoa­ Despre servieta găsită
tori — la o lecţie mentul ăsta ce-o (i ? intrat la cursuri şi totul la în care învaţă Romică s-a discutat îi» ziua acera
practică. a intrat pe făgaşul nor­ Si Doru. şi apoî la ora de curiqen-
— Auleo. ce de bani...! mal. Spre seară au aflai — Sînt în clasa a VllI-a tie. Zilele au trecui si
— O închidem si mer­ că servieta cu acte si B — ne spune directorul totul s-a uitat. Dar meri­
gem la sfat. suma de 4.562 lei apar­ şcolii, profesorul Octa- tul rămîne Meritul îl
— Mergem. ţinea casierului comunal, vian Giurgiu. E o clasă vor purta mereu cu
La Sfatul popular din Avram Herci, de la Sfa­ hună. a§ putea spune cea cei doi elevi. Romulus
Dobra îi intlmpină in­ tul popular al comunei mai bună. E clasă frun­ Munleanu si Doru Mora­ - Dacă umbli pe străzi
structorul de partid. Bătrîna. care. Intorcin- taşă la disciplină. învă­ ri Fapta lor, demna de maică, n-ai să te vindeci nicio-
— Tovarăşe Petrescu, du-se de la Banca Naţio­ ţătură, curăţenie Notele laudă, demnă de anii în dată.
am găsit o servietă cu nală din llia s-a abătut băieţilor nu sînt foarte care cresc să le fie me­ - Serios ?... $i dacă mă
bani în spatele căminu­ pe la bufet şi.. bune, dar sînt bune. Au reu călăuză. vindec, nu s-a zis cu conce­
lui cultural Am adus-o. Doi elevi, Munleanu şi 9, au si 10, dar au şt diile medicale ?
Obiectele din ea sînt a- Romulus şi Morari Dorn 6 şi 7. Ceea ce-i carac­ LUCIA LICIU
Desen dc V. MIHAlLESCU