Page 78 - 1965-11

A 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 3391

areoateSe IHTREPRIMDEREA PUJTE HALE
1
jfV OR Ă ST IE
£1
■L 9 B ANGAJEAZA DE URGENŢA REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL.
a
|
Rocent a avui lor adunarea gene­ ruperile procesului de laminare au a- CONDIŢII DE STUDII ŞI STAGIU, SE COMUNICA CELOR IN­
rală pcnlru dare do seama si nleqeii vut ca efect nefolosirea electivă a TERESAŢI LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII DIN ORAŞTJE, STRADA
n organizaţiei de bază nr. 3 a l’ CR. cajci şi că aceslea se daloresc pc PLANTELOR NR. 50-52, TELEFON NR. 252.
de la laminorul bluming din C. S. de-o parle muncii defectuoase Ja cup­
Hunedoara. Cu acensia oca7ic s-o loare. Şeful schimbului, Inq Gheor-
(Acul o amplâ analiză a artivilăţii co­ qhe Slelian, şeful dc echipă îosif
muniştilor pentru îndeplinirea sarci­ iola au losl crilicali pcnlru faptul că
nilor de produclic s> a sarcinilor re­ n-au urmărit fazele de lucru la În­
ieşite din documentele şi holnririle cărcarea liixioutilor in cuploare, în­
orqunHor de partid şi a propriilor călzirea lor la tcmpcialura proscrisă
liolăriri Prmlre altele a losl scoasă coca cc a dus la o aprovizionare I. L S. „ARDELEANA”
în reliel preocuparea biroului orga­ nenimică a cajci. Tovarăşul Nicolae
nizaţiei de boy.fi pcnlru mobilizarea Toimş urăla că rczullalele in produc­
înlreqnlui co!°riiv la aplicarea unor ţie ar li lost mai bune dacă organi­ FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE ALBA lULIft
măsuri do îndeplinire 51 depăşire a zaţia de partid ar li analizai opriri­
sarcinilor de producţie, de îmbună­ le procesului de laminare, din cauza strada Morii nr. 8, lelclon nr. 435-43G
tăţire a calUâlii blumurilor şi redu­ faptului că după ce c scos din cup­
cere a prclulm de cost. S-»a apreciat tor ultimul lingou are loc o „pau­ ANGAJEAZA PRIN CONCURS:
că o activitate intensă a losl desfăşu­ ză", un timp mort. piuă cc se scoale
rată pe linia îmbunătăţirii muncii de primul tinqon cald dinlr-un alt cup­ ^ 2 MAIŞTRI CALIFICAŢI PENTRU ATELIERUL PREGĂTIT
educaţie comunistă, a perlectionăni tor. „Dovadă că putem munci mai CUSUT;
stilului do muncă. bine sini laptele noastre — spunea K l i l i l i i
l.'n Ioc important in cadrul dezba- maistrul Nicolae Mărqincann. Cînd O 1 MAISTRU CALIFICAT PENTRU ATELIERUL DE TRAS TER­
U'iilnr a losl acordat activităţii de­ ne-am preocupat mai mult, munca a PRIMA ZAPADA Foto: TCREK I, MINAT ;
puse de comunişti pentru folosirea losl organizată mai bine, iar rezul­
<K|r'‘f|nlolO( si utilajelor. la capacita­ tatele s-au văzul: au fost laminate in <• 1 MAISTRU CALIFICAT PENTRU ATELIERUL DE CROIT.
tea lor, anub/ind totodată şi lelul U ore 350-360 lingouri şi uneori mai
24 N O IEM E 1985 Concursul va avea Ioc Ia sediul Întreprinderii in ziua dc 30.XI
Problema nr. 1 I9G5. Informaţii suplimentare se p/iuicsc Ja întreprindere.
Adunări de dări de seamă şi alegeri

în organizaţiile de partid G î ' H S I I

cum acestea au fost întreţinute. mullc. Ay$m greutăţi în privinţa ma­ Calitatea cunoştinţelor DEVA: Onorabilul Slanislas — L 'toecpuioiiK* perna eomaenm wmntMUZ4&& umiM-
Din darea de seamă si din discu­ caralelor pentru că aceste utilaje şi agent socret — cinematograful
ţii a reieşit că organizalia de bază în special cele de la cuploare nu se .Patria**; Furtună deasupra Asiei ftftO&OKX paouone i tcrPTT, n y m m
a îndrumat mai îndeaproape condu­ exploatează raţional. Ele se bruschea­ — cinematograful „Alia" ; PE­
cere,! schimbului. Membri de partid ză, ceea ce duce la multe reparaţii, la TROŞANI: A trecut o femeie —
ca Vasile Zăbălaş, Nicolae Tomiş, Iii'.1 depăşirea timpului aleclat acestor (Urm are din pag. 1). — deşi sînt degrevat) complet sau cinematograful „Uopubhcp*1; Eva-
Visirim, Ludovic Andrica, I011 Cure- lucrări". parţial — cunoscind că aceasta le da-tul - cinematograful „7 Noiem­ peooue ş / i m e m :
lea. Ilie Fusoi, Ştefan Locsci. Toader Din cnvînltil tuturor s-a desprins şi Gherbca Emilia de la Liceul din creează greutăţi în munca de conlrol brie"; LIJPENl. Runda 6 — cinc-
lanc-11. Roman Radovici şi mulţi alţii rlorinla de a-si înzeci eforturile pen­ Alba lulia, Sloican Elena rle la Li­ şi îndrumare ce trebuie s-o Iacă. mnlograful wCullajral“; S1MCRIA;
au muuril cu toata răspunderea. Prin tru ducerea la îndeplinire a hotări- ceul din Petroşani, Oprea Valentin — Directorii şcolilor au obligaţia S-a întimplal la miliţie — cinc- %BWKză T£ OM
exemplul personal ei au antrenat la rii adunării generale, transpunerii în de la Şcoala pedagogică din Deva, Dui- să urmărească cu grijă activitatea me­ malogralid „Mureşul”; ALDA 1U-
îndeplinirea sarcinilor dc producţie fapt a sarcinilor dc plan că Maria de la Liceul din Haţeg şi al­ lodică a cadrelor didactice pentru a LIA: Brăţara de granole — cine­ CAUTAT£4 I
şi pe muncitorii fără de partid, re­ De remarcat şi faptul că marca ma­ ţii, şi-au alcătuit o planificare judi­ înlătura orice urmă de formalism, de­ matograful „Vicloria"; Molluri
zult, 1U1I acestei munci concrelizin- joritate a celor cc au participat la cioasa a materiei, folosesc cu efici­ oarece asemenea aspecte mai există 1900 — cigcmalogralul .23 Au- I; Şa B e h ZAW4P/ST
du-se in depăşirea planii Iu i ce a re­ discuţii (şi trebuie spus că an discu­ entă materialul didactic, lac lecţii de în munca multor comisii melodice? giisl"; SEBEŞ: Samba — cinemato­
venit schimbului pe primele 9 luni tat o treime din numărul participan­ calitate. — conducătorilor de scoli şi sec­ grafii'! „Progresul"; Sărilură in în­ f& e e in zĂ ceASA o £ va o
cu 3 300 tone blumuri, în reducerea ţilor la adunare) s-au referit la fe­ ţiilor de învălămînt ie rovine sarcina tuneric — cinematograful „Sebe­ & âe//Y Z A
rebutului sub procentul admis, factor lul cum comuniştii constituie exem­ să desfăşoare mai mullă muncă rle şul"; ORAşTIE: Daţi -mi condica
ce a dus )a economisirea o 8G tone plu personal in mobilizarea colecti­ lămurire peniru înscrierea învăţăto­ de reclamaţii — cinamalograful |S C i SP/WzAFACAPAS
o|el. vului. Dm cuvînlul lor s-a desprins Să îndeplinim rilor şi profesorilor la examenele „Patria"; Eraiii — cincmnlogrulud
In dorinţa rle a contribui la con­ grija laţă rle om, datoria de a-şi a- peniru gradul II şi gradul 1. să cu­ „Flacăra"; HAŢEG: Ilanka — ci- ^ <£) UNT PefAMBALAT
tinua îmbunătăţire a activităţii, co­ jpla tovarăşii de muncă. Cu tovo&- noască şi să urmărească prezentarea nemaLogrolul „Popular"; BRAD:
muniştii au scos Ia iveală deficien­ şul Nirolae Miinlcanu au lost insă prompt şi operativ la examenul de definitivai al cadre­ Legea şi lorla — cinc-matogralul 3 %LAPT£LA B /O C N S JS r/C L Ă
tele ce încă mai există şi care îngreu­ exigenţi şi pe drept cuvint. N. Mun- lor didactice. „Steaua roşie"; LONEA. Tolba cu 8 %LAPf£ BÂWr
nează activitatea schimbului Tovară­ leanii. a creat multe greutăli schimbu­ măsurile — Ser li i le rle învălămînt au dato­ amintiri — cinematograful „Mine­
şii Nicolae Mărgineanu, V. Zăbălaş, lui LI a lipsit de umile ori nemoli- ria să înfăptuiască cu toată răspun­ rul"; 1LIA; Mă iubeşte, nu mă iu­ M o huer
Gheorqhc Răcanii. losif Lola, N. To­ vnl de )a lucru, a venit in stare de derea obiectivele ce şi le-au propus beşte — cinematograful „Lu­
miş, Vasile Gnş, Dumitru lîozdoc, se­ ebrietate la serviciu, iar la cuploare preconizate! in planurile de muncă — să organi­ mina". K ^ S M ÎN T/N A
cretarul comitetului de partid de la nu este totdeauna exemplu dc com­ zeze schimburi rle experienţă ale ca­ i : I r 1
laminorul bluming şi alin şi-au adus portate pentru cei mai Unerp Comu­ drelor didactice şi să valorifice ex­
contribuţia la analizarea unor defi­ niştii au combătut astfel de apucă­ perienţa bună a unor cadre cu boga­ R A D Ş\ & fJ? r S C A
ciente si greutăţi şi an făcut propu­ turi ca indolenta, nepăsarea în mun­ In legătură cu cele arătate piuă a- tă activitate la catedră;
neri concrete pentru înlăturarea lor. că. încercările de a profila de slăbi­ cum e necesar să subliniez că la ri­ -— să se organizeze temeinic cer­
PROGRAMUL I: 5.06 Cînlccc şi
Li au apreciat că planul rle producţie ciunile unor medici, care i,-nu elibe­ dicarea calitativă a nivelului invălă- curile pedagogice şi să se asiqure Jocuri; 5,40 „In zori” — muzică
putea fi îndeplinit şi depăşit lună de rat ulterior certificate medicale pen­ mînlului vor contribui şi celolalie narlicipqrea tuturor cadrelor la aces­
lună. dacă erau prevenite o seamă tru a-şi ..acoperi" lipsurile n.einoli- n\ăsuri şî acţiuni preconizate a se lua te forme ale muncii melodice. Cunos- de estradă; 6,10 Granada rle Isar FABRICA CHIMICA MARGINEA
de defecţiuni la agregat-a. dacă mun­ vale, Nicolae M.unleomi este tinăr şi în cursul acestui trimeslm şi in pri­ cînd deficientele existenţe în ce pri- Alhoniz; 6.22 Moment muzical de
ca la cuploare şi la linie ar li fost organizaţia rle bază n\ai arc o dato­ ma parle a trimestrului II. vcşic frecvenţa cadrelor şi calilatea Nicolae Kirculescii; 6,45 Salut vo­
totdeauna bine organizată încălcări­ rie, rle a analiza 5i factorii care l-au Dc aceea, este bine ca in atenţia unor materiale, este necesar să se ios rle pionier? 7,10 Orchestre dc
coarde; 7,30 Cinlece ciobăneşti şi
le disciplinei lehnolqice, slaba între­ influenţat in râu. Afordiiiri asemenea cadrelor didactice, a directorilor rle lucreze cu mai multă grijă şi răspun­ raionul Făget, regiunea Banat
ţinere a agregatelor, în unele peri­ ajutor tuturor acelrxra care greşesc, scoli şi a secţiilor de învăţăminl să dere peniru pregătirea şedinţelor cer­ jocuri populare.* 8,00 Sumarul pre­ produce şi livrează fără repartiţie pe bază de comenzi ferme :
oade an dus la opriri nojustificate a lirhirlind lipsurile cc caracterizează stea In continuare următoarele pro­ curilor pedagogice; sei; 0,30 La microfon, melodia pre­
procesului de laminare, la pierderi activitatea schimbului, acest colecliv bleme : — să se controleze şî să se îndru­ ferată; 9,30 Slalul medicului: Pre­
venirea bolilor la copii; 9,35 Mici
de produclic, la rebut rare a depăşit are toate posibilităţile să ocupo pri­ “ pregătirea temeinică pentru fie­ me desfăşurarea procesului inslrucliv- piese instrumentate; 9,49 Pagini ❖ OŢET DE VIN;
limitele admise. In rttvinUiî său. ina- mul loc în întrecere care lecţie, cunoaşterea a lot ce e educaliv cuprinzînd în conlrol un nu­
nevrautul llie Fusoi arăta că întie- I. CAKAIACU nou în specialitatea respectivă şi gă­ măr cîl mai mare rle şcoli şi cadre din operete în interpretarea or­ O ACETAT DE SODIU ;
chestrei Maulovani ; 10.05 Ciulă
sirea celor mai bune metode de co-. didactice. Secţiile dc învâţămînt tre­ Dumitru T>ă>lăşoiu si Alexandru Ţi- <$> ULEIURI DE FLOTAJIE ;
mumcare a cunoştinţelor in vederea buie să acorde in continuare alcnlia truş la vioară; 10,30 Emisiune pen­
însuşirii lor rle către elevi. Nu ne cuvenită şcolarizării elevilor, menţi­ tru şcolari; 11,30 Muzică din ope­ 0 LICHID DE FRINÂ;
wBBBBSm continuă să promoveze cu note mici nerii lor in şcoala, condiţie esenţia­ reta „Anny" do lrving Berlin,- ^ LICHID ANTIGEL.
poate mulţumi faptul că mulli elevi
lă peniru asimilarea temeinică a cu­
12,13 Muzica de estradă; 13,30 „Cit
ţf i*V» Si că nivelul lor de cunoştinţe nu este noştinţelor transmise. îi Banatul de mare" — emisiune
IKl mulţumitor. De aceea, este necesar să dc «muzică populară; 14,00 Lucrări
fie sprijiniţi mai mult elevii rămaşi în corale inspirate din viaţa de azi Comenzile se vor adresa direcî la serviciul livrări al fabricii.
urmă la învălălură — nnlrenînd în a- a şalelor noastre,- 15,00 Buchet de
% ^ t i cc.xl scop şi familiile lor şi solicit inrl a- Am abordat cîlcvn probleme care melodii; 15,40 Piese dtşlîaolive In­ Informaţii suplimentara la telefon nr. 2 Marginea.
jutorul organizaţiilor de tineret dm sînt de (apt sarcini şi preocupări ale terpretate de fanfară; 16,45 Val­
şcoli. Este necesar ca elevii şi fami­ colectivelor didactico, ale directorilor surile ccxlor l/ci Slrauss: Johann,
liile lor să primească sprijin în or­ rle şcoli, ale sediilor de învălămînt Josef şi Johaun-fiu); 17,15 Selec-
ganizarea timpului pentru învătnl, în si a căror rezolvare ajută la ridicarea luml din operele; 17.52 Doi in-ter- i •
folosirea lui. deoarece in accaslă pri­ nivelului calitativ al învâlămînlului. preli ai cinleculuî popular: Victor
vinţă se constată încă multe defici­ Problema pusa in disculic esle insă Ud rea la caval si Ion Conslanli- FABRICA DE PRODUSE REFRACTARE
ente ; mult mai amplă, dezbaterile puţind nescu la drimbă: 10.00 Iu jurul
— directorii şcolilor trebuie să-si fi largile şi ndincile. globului; 10.13 Momente din opc-
organizeze mai bine controlul intern, Ceea ce trebuie reţinut de către roln .Frumoasa mea doamnă" de
să cunoască conlimilul programelor fiecare slujitor al scolii osie însă fap­ Loewe. 10,30 Tribuna radio; 10,40
şcolare pentru a putea face aprecieri tul că în şcoala românească, care a O noua mlcrpretă de muzică u- ALBA 3IJLIA
privind munca personalului didactic ruprins ca urmare a grijii partidului şoară — Gloria Bordea; 10,20
şi neutru a putea rla îndrumări com­ şi guvernului pe toii copiii patriei, Sport. Cele patru milioane; 10,30
petente. Multă solicitudine trebuie a ridicarea continuă a nivelului calita­ Varietăţi muzicale; 20,00 Radioga- STRADA CLUJULUI NR. 23, TELEFON 608 — 609
â ratată cadrelor tinere, cu mai putină tiv a cunoştinţelor a devenit proble­ zcla rle seară; 20,30 Melodii de al­
experienţă, ca şi absolvenlilor de li­ ma numărul 1 — ca fiind o sarcină tădată; 20.55 Muzică populară in­
ceu — ce suplinesc la invălămînt — dc marc răspundere stabilită de cei terpretată de Măria Cotinlca si
şi care an nevoie de ajutor. In legă­ de al IX-|ea Congres. N'elu llupi; 23,10 Concert de mu­
tură cu intensificarea controlului in­ Ea trei) ii ie şi poale li înlăplgila cu zică uşoară. angajează urgent:
tern al directorilor, sediilor rle în efortul tuluror cadrelor didactice, cu PROGRAMUL II: 7,50 Fantezie
vălămînl le revine sarcina de a com­ îndrumarea şi sprijinul preţios acor ronuncncscu dc Lucio Vechi ; 0.00
bate cu holărire şi dc a lua măsuri dat dc organele şi organizaţiile de Dc la mici formalii, la orchestre INGINERI CHIMIŞTI - SPECIALITATEA MATERIALE CON­
în consecinţă împotriva unor tendin­ partid, sprijin pe care urmează să I de estradă: 0.36 Din rînlrcole şi STRUCŢII. INDUSTRII ANORGANICE, INGINERI MECANICI,
Ştanţatlomi Virgil Moangă de la întreprinderea „Ardeleana" din Alba ţe ale anumitor directori de a şi re­ solicităm mereu şi să-l folosim îr. dansurile popoarelor; 10,12 Muzică
Iulla îşi depăşeşte cu reqularilale planuI de producţie. zerva un număr mare dc orc la clasă îglreaqa activitate ce o desfăşurăm de compozitorii Sinron Chinui şi INGINERI ELECTRICIENI, CU VECHIME CORESPUNZĂTOARE
Ccr.J< Zadeia; 11.10 Muzică de es­ IN PRODUCJIE, PENTRU URMĂTOARELE FUNCŢII :
tradă; 12.15 Muzică populară;
12,45 „Cîtvtăm linerelra" — muzică — ŞEFI DE SERVICIU
uşoară; 13,00 „Pădure, pădure — ŞEFI DE SECŢII
o serie de lucrări neprevăzute dar cu
CE RAPORTAM DUPĂ 10 LUNI ? o valoare destul de mică. Ele nu au mîndră" — emisiune de muzică — DISPECERI DE PRODUCTE
populară; 15,13 Un scurt program
putut acoperi valorile necesare în­
orchestra
P-nurceL
de
suslmut
deplinim planului produrliei maria,
însă au avut un efect pozitiv. 15,30 M117ică; 15,40 Ansambluri — PROIECTANT!-
In vederea îndeplinirii sarcinilor corale de amatori,- 16,00 Din te­ ÎNTREPRINDEREA ASIGURĂ LOCUINŢĂ JN BLOCURI.
In această perioadă o surie rle sec- unde an lost create condiţii m<ii bu­ — Organizaţia de bază PCR., a o- fie plan la toii indicatorii organiza­ zaurul nostru lolrîoric. 17,30 Zer e
[ii, sectoare şi chiar întreprinderi a- ne de lucru, a losl terminal cubilou) rălat Iov. Nicolae l-arcaş, a interve­ lia de partid din întreprindere a dis­ inimile cu sextetul vocal feminin
iiunlă îndeplinirea sarcinilor rle plan pentru turnat fontă centrifugă, o se nit cu promptitudine pentru elimina cutat in mod organizat cu toii laclo- „Poriniln" ,- 17.45 Cinlece napolita­
pe întregul an. Colectivele majon- i ie dc imiiuţi au fnsl dotate tu ma­ rea unor deficienţe care s-au mani ru competenţi. Pc baza măsurilor lua ne de Rcn70 Ro.selini: 18,00 Sere­
nade din opere? 10,10 Scriitori ai
ă|ii întreprinderilor care nu nu reu­ şini şi utilaje noi şi multe altele leslal. Astfel, am analizat în şedinţe te şi a posibilităţilor care există s a secolului XX: Jcan Cocleau. 19.05 IN T R E P R IH B DE CO NSTRUCŢII Ş l
şit acest lucru folosesc toate posibj Trebuie să arătăm insă — spunea de partid lelul cum conducerea în­ hotărîl ca piuă la data de 15 decem­ Am îndrăgit o melodic — muzică
lilăfilc pentru a raporta că si eF‘ iov. Liviu Gliga — că lucrurile pu­ treprinderii s a ocupat de asigurarea brie planul de produclic să lie înde­ uşoară românească; 19,30 Transmi­
ji-au lărut datoria Eforturi vizibile teau merge mai bine. Dar am înlino­ trhnico-malcrială a unităţilor de pro­ plinit la toii indicatorii tem peniru sale; 10.50 Ritm şi fan­
sc depun şi la Întreprinderea raiona­ pinat linele greutăţi destul dc serioa­ ducţie, activitatea serviciilor de a- -Ar tezie; 20.00 Appnlln Ciranlorlc şi M Q NTADE ENER G ETICE N r.5 S IB IU
lă rlel industrie locală din Sebeş In se în re privcşlc aprovizionarea cu provizionaro, mecanic şei şi piorlu- Dm discuita purtată, a reieşit că partenerii; 20,50 Mici piese in-
scopul de a cunoaşte mai îndeaproa­ materii prime şi materiale. Din cau­ tic. Discuţiile purtate şi mai ales mă s-au depus eforturi .şuslmiile pentru slrumentalr fie compozitori ro­ Str. Lector Nr. 12
pe lelul cum s-n muncit piuă acum. za unor nelivrări ritmice de către şurile întreprinse au avut un efect îndeplinirea planului la toii indica­ mân1; 2.1,15 Ciuta acorrleonişpil
realizările obţinute ca şi unele defi­ furnizori, producţia de mobilă, bina pozitiv in îndeplinirea indicatorilor de torii. Cauzele neindeplinirii unor in­ Ilie Uflilă; 21.30 Riimufi-melodii;
ciente. <im organizat o discuţie la plan aminlili. Merită n li evidenţiaţi dicatori au lost relatate do interlocu­ 23,55 Album liric.
care au luai parle Iov. Ioan Roman, pentru munca depusă mecanicii Sa torii noştri. Consideram însă că şi
rlirociorul întreprinderii. Liviu Gliqa, liin Timar şi losif Condărt, lîmplarii conducerea întreprinderii se lace vi­
inginer şei şi Nicolae Farcaş, secre­ Emil Pilarcă, Cornel Lăncrănjan şi novată de norealizarea planului pro TELEViZIDEB
tar ol organizaţiei de bază P.C.R La Convorbire alţii. chicliei marfă. Dară insista mai mult
prima întrebare a răspuns Iov. Ioan Ana)i7Înrl activitatea desfăşurată pe lingă beneficiari considerăm că
Roman. pînă acum se constată că planul pro­ planul la binale, care sînt alit de . 10.00 Jurnalul televiziunii (I);
— După 10 luni dc aclivilalc pu­ ducţiei marfă pe cele 10 luni alo a căutate, putea li realizat Este drept 10.15 Emisiune pcnlru pionieri şi
tem spune că am obţmut uncie re- le ele. nu a decurs în condiţii nor nului a fost îndeplinii doar în pro- că o parle din beneficiari s-au ab­ şcolari; 20.00 Transmisiune de la
zuliaie bune în ceea ce priveşte rea­ înnlc. Totuşi, conducerea întreprin­ porlic dc 05,6 la sută. Esle un lucru ţinui să solicite binale de la Sebeş în Opera română de stal dm Cluj :
lizarea sarcinilor de plan. Este vor­ derii. pentru a nu provoca perturba­ care atrage aprecieri negative asu­ Irucit in anii trecuţi ele au lost de Samson şi Pnlila; In pauze: şah.
ba de fapl111 că planul producţiei glo­ ţii serioase în procesul de produc­ pra (olului cum a muncii colectivul slabă calitate. O allă deficientă a fost poşta televiziunii; 22,45 Jurnalul
bale pe perioada respectivă a lost ţie, a făcut aprovizionarea necesară I R I L. Sebeş. Amănunte in legătură aceea că tovarăşii din comitetul sin televiziunii (11) buletin meteorolo­
îndeplinii în proporţie dc 101,35 la direct de la înt reprinderile cu ca­ cu această silualic ne-a rial Iov. Ioan dicaliilui au manifestat slabă preo­ gic-
sulă, planul productivităţii muncii în racter republican ruglemunlind oare­ Roman. cupare pentru buna organizare a în­
proporţie de 101,6 la sulă, am rea­ cum ar-easlă situaţie N-ar li rău ca — Dosi s-nu depus mari eforturi, trecerii socialiste, urmărirea şi popu­
lizat beneficii în valoare de I 532.000 pe viilor organul lulolar să manifes­ planul prortuclici marfă nu a fost rea­ larizarea rezultatelor din întrecere, TIMPUL PROBABIL
Iei e|c. Desigur că pentru buna des­ te mai multă preocupare in ce priveş­ lizat Aceasta pe motiv că nu au losl nu au luat măsuri prompte împotriva
făşurare a procesului de producţie te aprovizionarea cu materii prime şi asigurate comenzi de binale care n abaterilor de la disciplina muncii.
conducerea întreprinderii a Inal pe materiale. Esie vorba în special de voau o pondere mare în activitatea In ultima vreme se constată o si PENTRU 24 ORC
lol pamirsul anului uncie măsuri o- urmărirea felului cum O R A D. sc o- întreprinderii. In perioada respectivă mai mare frămlnlare din partea în­ Vreme inclusă şi umedă, cu
peralive şi eficiente. In olară rle fap­ cupă de această problemă. nu au fost acoperiţi 4 150 m p, bina­ tregului colecliv peniru îndeplinirea cciul mai mult noros. Vor rădea
tul că am acordat mai multă atente* — Conducerea inireprinderii a luat le De asemenea, în ramura extrac­ sarcinilor de plan anuale şi asigura­ precipit-aţii sub lormâ de plmne, j
apinvizionării cu materii prime şi şi alte măsuri, a arălai tov. Ioan Ro­ tivă, la sortimentul nisip (le carie­ rea tuturor condiţiilor în vederea apoi Japovilă şi ninsoare. Viului
materiale, am insistai mai mult pen­ man. I.a atelierul rle binale, munca ră din loialul de 6 500 m. c. nisip, pregătirii producţiei anului viilor. în­ va sulla moderat, cu intensificări
tru a traduce în viată planii! de mă­ iui se desfăşura în cnndilii bune. T.R.C.II. nu a solicilat nimic piuă in că de pe acum. au fost croite o par temporare din nord şi nord-est. jn t r e p r in d e r e # a rrq jje jz j
suri (ehmco-nrqnniy.aloricc. IV acea- Maistrul de atelier nu manifesta su­ prezent. te din camerele combinate tip 100 Temperatura aerului in uşoară m uncitori calificaţi - Bl /t c t c u c is m i s t ă t u - şi organ/ -
sia lime aş vrea să arăt că din cele ficientă preocupare peniru realizarea Peniru a realiza planul producţiei prevăzute pcnlru anul viilor, an losl scădere ,- ziua va li cuprinsă iu l-re
21 obiective prevăzute în plan au ritmică a sarcinilor rle plan. lăsa ca marfă, mai bmo-zis peivlru a recupera asigurate o scrie do comenzi, au losl 2 şi 5 grade, iar noaptea înlie cursurt de calificare^ cu fârJf sco a tere
fo<d înfăptuite 20. Printre altele am lucrurile să meargă de la sine, iar o parle din răminerou în urmă, con procurate materiale ele. Toate ares —3 şi -1-2 grade. Circulaţia tui» c lin p ro d u cţie. pun ir & nre se riile d e e le c tr ic ie n i
achiziţionat un concnsor necesar în disciplina nu era cea aşteptată. Con­ ducerea întreprinderii a asigurai li­ leo demonstrează că la I.R.M.. Sebeş, eră îngreunată din cauza vizibi m oniori dc* finii s i stafii Jn fo rm stn suolim enlare
ramura extractivă, caic a conţi ihuii ducerea întreprinderii a intervenit la nele comenzi la diverşi beneficiari “există dorinţa de a raporta succese lilălii reduse produse fie precipi I# telefo n Nr. 6$ OD s i 4057.
mult la creşterea producţiei, am mă­ timp. De atunci secţia şi-a realizat In plus, au losl inlroduse in produc­ din ce în ce mai hune. talii, care se vor Uansiorma Io Iu
rit spaţiile existente la secţia mobilă planul valoric lună de lună. ţie, Ia sectorul prelucrarea lemnului V. AL DU povilă şi ninsoare.