Page 79 - 1965-11

PAGINA A 3-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3391

■

N f’ .Vl
M p
»*•- I
. 1 f i Vv j TEHUC # s E f
ţ f e a l ţi
P y |
n i \ 1111
1 E J f t 1
■

b Ha ti a EX J I

Aşa duoâ cum se arată in Directivele celui de-al iX-lea Congres ol P.C.R-, în viitorul cln- Cadrele didactice dtn cadrul Insti­ trolul rapid al cablurilor etc. Exem­
tutului nostru desfăşoară, pe Jîngă Cîteva teme mai P.C.R., In fata Industriei noastre mi­
cinol, industria noastră extractivă va cu-ioaşte o largă dezvoltare. Extracţia de cărbune, de mi- munca didactică de zi cu zi, şi o ac­ ple se pot da destule. niere stau în anii care vin sarcini
o
deosebite. îndeplinirea lor cerc
ale Mecanismul
nere u ri fer o ase şi neferoase vo creşte simţitor. „Q roqra importanţa jn acest sens — se arată tivitate susţinuta de cercetare in ve­ suslinulă muncă de ccrccţare în ve­
derea rezolvării unor probleme importante
în Raportul prezentat la Congres — ore extinderea metodelor moderne de deschidere, pre- tehnicii miniere. In acest scop, in derea creşterii continue a nivelului
fiecare an se încheie contracte cu sîabilirii tematicii Nu de mult, au fosl stabilite te­ tehnic al producţiei. Cadrele noaslro
gătiro şi exploatare a minelor. Se va ridica gradul de mecanizare o lucrărilor miniere, mai tehnico-inginereşli vor tfebul să re­
diferitele trusturi şl îqlrep.rjpderi mele de cercetare ştiinţifică pe peri­ zolve o scrie de probleme, fundamen­
ales a celor dîn subteran, se vor îmbunătăţi organizarea, protecţia şi securitatea muncii"... miniere, cu Combinatul carbonifer oada 1066-1970. Prinlre acestea sint tale le-aş pntea spune, prin prisma
Valea Jiului, prin care cadrele di­ Aş vrea să mă refer în cîteva cu­ unele destul de importante Aş amin­
Anchetei noastre cu privire la ce trebuie făcut pentru înde plinirea cu succes a acestor mg- dactice se obligă a găsi soluţii pro­ vinte la mecanismul stabilirii tema­ ti cîteva: „Cercetări privind posibi­ celor mal goi cuceriri ale ştiinţei şl
refe obiective, la a căror înfăptuire sint chemate să-şi aducă contribuţia in primul rînd co- blemelor ce acestea le ridică. In ticii activităţii de cercetare a cadre­ litatea realizării în tară a unui trans­ Iclmicji. Printre acestea nş enumera
mecanizarea complexă a extracţiei
plus, se -întreprind o serie de cerce­ lor didactice care, după părerea mea, formator pentru alimentarea cu ener­
drote tohnico-inginercşti, cercetătorii şi oamenii de ştiinţă din dome-nul mirtipr. ii răspund tări pe linia activităţii de cercetare ar putea fi îmbunătălit. In primul gie electrică a consumatorilor din a- snbslanlclor minerale utile, atît în
ştiinţifică a fiecărei catedre. rînd temele penlru care se încheie cărbune cil si in minereuri, mecaniza­
tovarăşii ing. Nicolcte Caioianu, directorul Institutului de cercetări miniere filiala Petroşani, conlrorie cu unităţile miniere, cu bat-aje, protejat contra exploziilor de rea încărcării, in abataje îndeosebi,
Prîu problemele soluţionate ii\ ul­ îmhuiiăfălireo şi raţionalizarea meto­
conf. ing. Ilic Constontinescg, prorectorul Institutului de mine din Petroşani, ing. Emil Stoica. timii ani sc poate spune Că lucrătorii Minislerul Minelor, sint cerule de grizu, prin cufundarea în nisip de delor de exploatare, posibilitatea
didactici din institut au adus o con­ călro noi. Şi, adesec le primim după cuart indigen*. „Cercetări asupra po­
inginer şef adjunct cu probleme electromecanice la E. M. Petrilo, ing. Gheorghc Giugleo, ing. niiloinalizării anumitor procese teh­
tribuim prolioasâ la creşterea nive­ destulă Insistentă. sibilităţii de realizare a reoslatelor nologice şi altele. In aceslc direcţii
şef adjunct la E. M. Lupem. Redăm mai jos relatările lor, lului tehnic al unor exploatări, la M M M consider că nr (robiţi îndreptată şi
pildă, prinlre temele contractate cu CnTWHi ftjgtimhmr activilateo cadrelor didactice.
perfecţionarea unor aparate şi proce­
dee tehnologice. In anul 19H5
de
lr-o perioadă relativ scurtă (de cca. In punctele dc formare a prafului Problemele, rcşpeclivc nu sini a-
mecanizarea 3 ani) se vor putea analiza toate zo­ osie recomandabilă folosirea pulveri- bordalc însă. dtnlr-o seric de molive.
unităţile miniore se află ...Studierea
nele din tară ce credem că sint pre­ zatoarclor obişnuite în combinaţie cu diametrului optim al găurilor de mi­ ţnai mult sau mai puţin întemeiate.
si modernizarea dispuse acestor fenomene şt in ace­ masca. nă", ,,Studierea capacităţii de extrac­ In 'primul riud, pentru că rezolvarea
laşi timp să stabilim măsurile de dc-
Posibilităţi de aplicare a acestor
* gazare corespunzătoare. procedee există la fiecare exploatare. ţie « puţurilor de la Exploatarea mi­ lor necesită mult timp şi o oarecaro
baza materială, pcniru a fi duse pin<1
aerajului Ceea ce împiedică însă, este rutina nieră Pelrila pină la finalul exploa- la capăt. In acest sens, socotesc că
lării“, „Stabilirea talazurilor şi a q-
cadrelor tehnico-inginereşli şi insu­
fi necesar crearea unui
sector
ar
lunccărilor de Icrcn la exploatările
Institutul de cercetări miniere fill- Puscarea în medii ficienta muncă cu omul. de lignit la zi", „Determinarea randa­ p minier (mă gîiulesc Ia un sctlor sub­
Dc asemenea în sfera «preocupări­
nla Petroşani s-a dezvoltat mult in V lor noastre intră şl problemele de mentului mecapie al maşinilor (le E teran), ţjc pe lînqă inslilulţU nostru,
ultimii uni. Cu urmare a înzestrării periculoase salvare minieră. In cadrui institu­ fie pe lingă Institutul dp cercetări
lui cu utilaje şi aparate modeme, cu tului nostru sint instruiţi salvatorii sfarmare folosile la prepararea mi­
laboratoare şi cadre de cercetători minieri şi oadrcle de conducere ale nereurilor" şi altele. miniere, sau C.C.V.J., unde să so
bine pregătite, corespunzătoare mun­ Găsirea unei metode de puşcare în statiblor de salvare Bineînţeles, pa­ In cadrul cercetării ştiinţifice este Or, consider că nu esle normal popim motoarele asincrone onligri- poală vietlua o sorîo de cercetări.
cii înlr-o asemenea instituţie. în sec­ medii periculoase constituie o altă ralel se studiază şi se perfectează me­ Ca noi să insistăm pe lingă fiecare zuloasc tu prolcclic anlic.xpiozivă cu Apoi, institutului nostru să t se cre­
ţiile institutului se pot efectua cer­ preocupare a cercetătorilor «noştri. todele de salvare «precum şi mijloa­ prevăzut, printre altele studiul pa­ întreprindere, trust, sau exploatare, nisip de cuarl indigen", „Studiul apli- eze posibilitatea procurării aparata-
cetări într-o seric de probleme încă Căutările noastre sint îndreptate în cele folosite Jn acest scop. O aten­ rametrilor hidraulici la concentrarea pentru a primi leme dc studiu. Ccării unui sistem dc comandă auto­
neelucidate în tehnica minieră din primul rind spre elaborarea celei mal ţi© deosebiiă 6e dă folosirii celei mai cărbunilor mărunţi prin pat artifici­ In primul rînd datorită faptului cA mată optimală în funcţionarea unui jului şi utilajelor necesare studiilor
tara noastră şi chiar pe plan mondial. sigure şi mai practice metode de puş- avantajoase măşti din toate punctele al, la maşinile dc zeţaj. Aceasta, în circuit dc n\«ăcli\are monoradială la (o ar urma să fie întreprinse. Cadre­
Ia sec(ia do tehnica securităţii de carc în medii qrizutoase. F\naotic, me­ de vedere. In acest sens 6-a între­ scopul găsirii posibilităţii de automa­ un asemenea procedeu duce la pri­ uzina de preparare a IM. Moldova lor didactico dc specialitate să ti so
peală. De cele mai mullc ori sc sta­
pildă, şi laboratorul de acraj sc slu- todele l>e care le încercăm, constau prins un 6tudiu minuţios asupra ti­ tizare a o.peraliei de evacuare a ste­ bilesc teme minore, caro ar puica li Nouă", „Studiul îmbunătăţirii perfo­ dea spre studiere un număr restrinr.
diazâ problema me­ purilor mai irnpor- (oarte bine soluţionate de către in­ ratoarelor de mimă fabricate in tară. do probleme, dar majore, pe o perioa­
canizării şi moder­ tanle de măşti fa­ rilului si creşterea recuperării cărbu­ ginerii şi tehnicienii unităţilor res­ penlru obţinerea parametrilor tehnici
nizării aerajului ta bricate în lume şi nilor cocsificabili. O altă temă se pective. la nivelul celor mai perfecţionate dă mai îndelungată.
minele ncmelali- t e Bsatee 6M m : pe baza acestuia, referă la recuperarea integrală, pe perforatoare din străinătate*. De asemenea, consider că unele
ferc. prerii ni şi ne străduim să îm­ scară industrială, a micei şi loldspa- Eu sint de părere că asemenea Fiecare din temele cuprinse în pla­ leme din problemele dc mai sus nu
posibilitatea eva­ bunătăţim caracte­ teme, ce sînl dale spre rezolvare u- nul tematic respectiv are termen pre­ au fost abordate şi din cauză că nu
cuării metanului risticile celor de tului din zăcămintele pcgmatilice dm nor cadre didactico universitare, tre­
din lucrările in producţie indige­ Valea Jiului. Se efeoîucază apoi uu buie stabilite cu mult disccrnaniint, cis dc rezolvare. Dc altfel, peniiu au fost cerute, datorită sistemului de
fund de sac. cu nă. Si aici, aş a- studiu asupra modului cpm pot (i în timp îndelungat şi să ridice pro­ ele, sc încheie contracte dc colabo­ propunere şi alegere a lor, despre
mijloacele de tare dăugq că, in pre­ bleme majore. Cn ele (dacă, repet, rare tehnico-şliinţifică cu Minislerul care am amintit.
dispunem la minele zent, se pune la qoomelrizale zăcămintele de sub­ sint teme ce nu se pot rezolva cu Minelor. La institutul nostru sînl forte pu­
din Valea Jiului. punct construcţia stanţă minerală utilă. forţe proprii) unităţile să sc adrese­
Primul aspect al problemei se re­ în puşcarca de siguranţă cu ceata unei măş-ti mult mai awmtajoaso şi In cadrul cnledrci de electrotehni­ ze din proprie iniţiativă institutului. ternice, care ar putea aduce o con­
feră ia studierea condiţiilor concrete pudvcrizatoarc, buraj cu apă, sau, în mai eficientă deoît cele de pină acum. că este prevăzut un studiu privind Cu alte cuvinlc, este necesar mai Cerinţele acînale tribuţie preţioasă la rezolvarea mul­
nte unor exploatări miniere in funcţie unele cazuri, pungi cu apă. Paşii făcuţi pe acest drum pînă în mult interes pentru căldarea şi apli­ tora din problemele in care industria
de care sc fac recomandări pentru in­ De altfel toate aceste metode sint prezent si rezultatele obţinute în supratensiunea in reţele electrice mi­ carea noului. Aşa după cum se arată în Direc­ noastră minieră mai esle rămasă in
troducerea aerajului mecanizat şi, cunoscute cadrelor noastre tehnico- probele de labonator ne dau certi­ niere la punerea la pămint a unei In fine, temele propuse pentru
unde e cazul, pentru modernizarea mgineresli, din literatura de specia­ tudinea unei satisfacţii depline. faze printr-o induclanţă, un studiu cercetare endrefor didactice siivt tivele cobii dc-al IX-lea Congres al
instalaţiilor existente. litate. dar, din diferite motive, nu Pe viitor vom lua în studiu şi pro­ privind variaţia parametrilor electro­ supuse aprobării Consiliului ştiinţi­
Ceea ce cred însă că merită o a- sini folosite. Şi este foarte tău Ceea blema anlracosilicozeî (silicoza din fic al Ministerului nostru. Aici sint 1?
lentie deosebită esle studiul efectuat ce trebuie reţinut este faptul ca, cărbune!, a cărei rezolvare încă nu magnetici ai cablurilor de otel folo­ iarăşi, aprobate cn destulă uşurinţă, I
cu privire la posibilitatea evacuării după cercetările noastre de piuă a- s-a găsii. Sperăm că, prinlr-o muncă site Ia instalaţiile de extracţie şi geluîiulu-se în scamă, probabd. de- |
metanului din lucrările in (tind de cum, fiecare dintre ele, aplicată con­ suslmulă, vom ajunge la rezultate funiculare; sc preconizează elabora­ cit provenienţa lor (adică (aptul că ii
sac la minele din Valea Jiului. Si form prescriptiuuilor, dă rezultate sa­ satisfăcătoare rea unui aparat electric penlru con­ sini de la o unitate minieră|. Ir adualeie aproape că nu putem vorbi de moca-
aici, mă voi referi alît la evacuarea tisfăcătoare. Prin urmare se pot folo­ mzare. Cc-i dc făcut? Părerea mea
cu mijloacele de care dispunem, cit si cu încredere. ■ v m i este că noi, colectivul de Ja E. M,
şi la posibilitatea modernizării lor. Cum in ţara noastră se dezvoltă abalaje froRfaîe Lu.peni, cît şi conducerea C.C.V.J. şi
Pentru elucidarea acestei probleme extracţia minereurilor complexe si căderea liberă a cărbunelui, dar in momentul când abatajul a inUat în MuiiMcfuUii Minelor, va trebui să
cuprifere, bogate în sulfuri, se ridică Realizări Sa
au fost analizate nu mai puţin de straiele groase, circa 80 la sulă din presiune a trebuit să o scoatem prin luăm măsuri concrete, cît mai ur-
537 locuri de muncă, dini re care s-a problema găsirii unor explozivi cu cărhgnclc depilat sc încarcă prin )o- alt abalaj. Asemănător s-a îalîmpla: Producţia de cărbune de la exploa­ qeqlc, pcnlrg extinderea mecanizării.
consiolat că în 37 metanul persistă siguranţă la sulf. exploatarea pălare, restul de 2Q la sută cade pe $i cp transportoorelc blipdalc pentru tarea noastră a crescut an de an. Dar, tăierea mecanizată în slratele cu
mai mult de 5 zile. Studiul amănun­ După socotelile noastre prelimina­ era Ier. Or, oeest lei dc a mu nci mi. front lung. Din cauză că nu ave.au o Acest Ic>pl a impus să acordăm in­ intercalaţii dc steril, nu e rezolvată.
ţit s-a întreprins la 32 locuri do re. în cel mult 3 ani, vom reuşi să asigură o productivitate corespunză­ rezistenţă corespunzătoare irepidau şi troducerii şi extinderii mecanizării De ce? Mai înlîi penlru că la noi
lucrărilor, cit şi aplicării unor me­
muncă din această cateqorie Punin- elaborăm reţelele producerii acestor i noastră toare ecrinlclor şi o creştere intr-un după mai multe puşcă ri s-au defectat. tode superioare de exploatare, o sus­ in tară nu există o uzină profilată
du-sc la punct sub toate aspectele explozivi. ritm mai susţinut a producţiei. Dc a- Revenind fol la utilaje se impune ţinută atenţie. Ca urmare, îi\ ultima peiHfu construirea de maşini migiere
Instalaţiile existente şi lucrindu-se La acest capitol, mecanizarea lucră­ ceea şe impun a se lua mai multe perioadă dc timp s-au obţinui unele de tăiat. Dju această cauză, probabil,
cu ele, s-a constatat că. după cca. rilor miniere, Iată de cele ce trebuiau măsuri. Cpndncerea exploatării noa­ ca recepţia lor să se facă numai şi rezultate frumoase jn ceea ce priveşte nu a existat nici suficientă preocu­
o l"nf\. metanul a mai persistat abia Proiecţia împotriva sa exis le pînă acum. puitem spune că stre şi-a îndreptat atenlia spre cîte­ numai de călrc specialişti compe­ mecanizarea unor operaţii. Astfel, in pare penlru concepţia unor astfel de
probţema,
maşini. Aşadar se pune
Ia 5 din cele 32 locuri de muncă. sînlein defici-tari. Dar, succint, iotă va. Astfel, preconizăm să introducem tenţi. care cunosc bine leldnnica stra­ abatajele front Ale şi la lucrările de (Ipcă e posibilă conceperea unei ase­
Do aici concln/.ia. că instalaţiile toluşi cîteva realizări. în subteran o instalaţie dc puşcare ielor. condiţiile de presiuni şi de ză- pregătire, s-au introdus transportoa­
existente penlru aerajul parţial co­ electrocutării La exploatarea noastră transportul cu aer comprimat de lip Aipslrong, cămin!, unde utilajul va trebui in­ menea maşini şi profilarea unei uzţoc
re blindate de marc capacitate.
respund în foarte mare măsţiră, dar este mecanizat complet. PenUru tran­ care este productivă şi asigură secu­ trodus. Abatajul unde utilajul va fi lingă faptul că ele Pe pcniru construirea ci. Aceasta însă
nu este singura su­
numai atunci cind sini utilizate in Protecţia instalaţiilor eleclro-meca- sport ul pe galerii folosion locomotive sînl monile să a- gestie. Dacă «nu
condiţii do securitate tuumale, aşa nice. fn multe domenii, pu este co­ cu Irolcy L M.7 şi locomotive cu a- ritatea muncii. experimentat să nu intre în planul «nqure ui\ transport vom pu-tca, din a-
cum prevăd inslrucţiunile. respunzător făcută. Up aparat conce­ cumulalori L.A.M.4 dc construcţie Pentru umeclarea zăcămîntului vom pe exploatare. ponjr,u la un mo­ corespunzător î,n a- nanule cauze, va
Sint necesare lotuşi şi o serie de put de unul dintre cercetătorii nos- antig.rizuloasă. In ment dai, cînd din hntajo, «reduc des­ trebui 6ă aducem
Îmbunătăţiri tehnice. Ne gîndini. în­ Iri vine în ajutorul soluţionării aces­ abataje există ; imuni le cauze. tul de mult opera­ din import. După
deosebi la minele noi şi la sistema­ tui neajuns. Cu ajutorul aparatului transportoare do ■ui-$i vn reahza ţia de încărcare r § & S i j I r îL cile cunosc, fn An­
tip S.K.R. 11
şj
tizarea celor existente in perioadele respectiv se poale determina precis transportoare cn Sffig. Etnii * p r o d u elivi-tatea, prin lopăta re. de­ glia şi In alte ţări
ce urmează. Si anume va Irobui să pericolul de electroculare ce-l pre­ raclele T.P1 Tran­ tînnei'lorii vor oarece, în ungă există puse i!a
ne orientăm spre dotarea exploată­ zintă o anumită instalalie, sau o ma­ sportul pe vertica­ _ lîerdc încrederea puşcării o par-le din
rilor cu ventilatoare cu debile şi de­ şină electrică Inlr-unul din labora­ lă este asigurai îr\ el, vor li ne- punct asemenea
presiuni mari folosind conducle de toarele noastre sc studiază deja po­ prin maşini de ex­ nnUumiţi (Io sala- cărbunele depilat maşini. Dar, Înain­
aeraj mai groase. Sint recomandabile sibilitatea de îmbunătăţire a aclua- tracţie. -izorc. $i aşa, fă- cade direct pe te de a Je aduce tzc-
veni i lai oarele ' cu dublă acţionare : ţclor măsuri de protecţie. Si, iu cu- ă un studiu lo- transportor, Apoi, buie să ohibzuim
pneumatica şi electrică, pentru n se rînd, vom putea elabora normalive Mina la începu­ noinic. deşi loar-le in ceea ce privos-
bine, pentru că «aJt-
puica lucra şi in condiţiile emanaţi­ precise de funcţionare a instalaţiilor tul celui de al ll-loa 'min, utilajul poate le lăierea, incepiigl dm toamna n- lel Ic putem importa în zadar, fără a
ilor de metan La tipuri, corespund electrice în morţii gr izul oase. De a- semestru, Ja ori­ li scos din produc­ nu ni 1963 la stratul Kt, s-a lucrat le putea folosi. De accca eu consi­
foarte bine ventilatoarele de lip ..Corf- semenea, se vor putea da indicaţiile zontul 14. om îu- ţie nejustihcal. cu un plug de marc productivitate. der, că înainte de a importa maşina
m<»n\ ce întrunesc toate condiţiile de necesare fabricilor constructoare de tîmpinat unele gre­ Aş mai relata Un an mai lîrziu mu introdus pen­ respectivă, specialiştii de la noi, care
mai sus. maşini şi instalaţii electrice. tru exploatarea cărbunelui din stra­ cunosc bipe condiţiile dc zăcămiut,
In
citcva păreri.
Consider că ar fi foarto bine dccu Pentru viitor ne propunem şi găsi­ utăţi in transport, folosi pompe Mausser, care pot fi u- fa|ă, la exploatările tul 15, blocul C, o combină de Up să facă up studiu amănunţit asupra
din cauza neconcenlrării producţiei.
s-ar încerca producerea acestor ven­ rea unor sisteme automate de proiec­ Dar, in urma unui studiu, s-au dimen­ tilizale în condiţiile minei noastre. momentul de 1 K53M, care nu a dat rezultatele cara( lerixţirilof ej tehnice, posibili-
tilatoare şi la noi in Iară. Mă qui- ţie împotriva electrocutării în mine­ sionat utilajele, ele puţind fi adaptabile De asemenea, preconizăm să introdu­ noastre, inginerul (|e mină se ocupă scontate. Si aceasta nu penlru că biţii adopţării maşinii la minele qoa-
desc la Uzina „Unio" din Satu Mare, rit la noua adîncimc de extracţie, şi s-a de toate problemele, al11 de produc­ utilajul mi <i fost corespunzător din slrc. Un inginer, fie el cit dc pregă­
care are deja o oarecare experienţă montat un motor pentru acţionarea cem instalaţii de dcguzelicarc a ţie, cit şi dc cercetări, experimentări punct de vedere tehnic, ci penlru tit, ar face o mare greşeala (şi ase­
tn construcţia ventilatoarelor. Ar fi grupului convcrtîzor de la pulul cen­ blocurilor în deschidere, si să în­ şi multe altele. Ca să le rezolve toate că stratul a lost supus unor dezanja- menea lucruri s-au înlimplal) dacă
lin lucru toarte util pentru indus­ Condiţiile de muncă tral. Acest lucru a creat posibilitatea locuim lămpile cu hei\z:ua pun incla- aşa cum trebuie nu e timp suficient. mente teolonicc şi noi nu am putut ar achiziţiona o maşină din import
nomolre si cu lămpi de cap.
Dc aceea, cred că ar ti bine ca în
tria noastră minieră. concentrării producţiei şi asigurării cadrul exploatărilor miniere, o parte asigura o susţinere corespunzătoare. pentru nunele noastre, fără ca el să
O perioadă lungă dc timp,
pentru
şi îmbolnăvirii: e unui transport ritmic. din ingineri să se ocupe numai de susţinere am I ol os i t sl îl pi cu fric­ cunoască condiţiile zăcămîntului.
Dar, prin aducerea maşinii, utila­
Rezultate bune s-au obţinui şi în
Prevenirea ceea ce priveşte alimentarea locuri­ Cîteva propuneri producţie, iar o parte, cei care sint ţiune. Or. idoal ar fi fosl ca dc la jului de mină, fio dc la noi din ţară,
maţ experimentaţi, de probleme dc
introducerea utilajului in exploata­
profesionale lor de muncă dm subteran cu aer ccrgctărl şi experimentări. Apoi, ar re să executăm susţinerea numai ptiu fie dm import, nu s a rezolvat com­
Desigur că problema mecanizării im­
erupţiilor de paze comprimat. In acest sens, in 19f>5 s-a pune şi luarea unor măsuri mai eli- fi util să se organizeze schimburi dc stîlpi hidrauJici, care, in acest timp, plet problema. O perioadă de timp
maşina trebuie experimentală. Felul
experienţă in străinătate, dar la ba­
Un colectiv de cercetători efectu­ montat un lurbocomprcsor cu debit cienle. In această direcţie aş dori zinele de cărbune care sc aseamănă ne-au lipsit. cum sc comportă in exploatare tre­
mare.
Mai trebuie amintit faptul că în
şi materia! mărunt ează un studiu analitic asupra mo­ să-mi spun în continuare părerea. cu ale noastre. Coi care merg în straiele subţiri şi în straiele mari cu buie urmărit de ingineri care au cx-
dului şt cauzelor accidentelor minie­
porinlă în muncă, care cunosc bino
re Aceasta pentru a se putea sta­ Unde sîntem Personal, găsesc foarte nli-lâ infiinla- străinătate să fie ingineri cu expe­ tavan artificial susţinerea se face cu caracterislicile ei fchnico-cconomice.
rienţă. cu vechime în muncă, pe cit
rea in cadrul fiecărei exploatări mi­
grinzi mclalice in consolă. Ia:, do
Aşa după cum sc prevede şi în tuii cele mai chcienle măsuri de pre­ niere a unui serviciu tehnic, unde posibil din sectoarele direct produc­ cu rind, la seclorul V, am introdus, Din acest punct de vedere, noi in­
documentele celui de-al IX'-lea Con- venire a lor. In acelaşi timp u-rmează să lucreze un număr do ingineri, tive. De asemenea, se impune sa se cu bune rezultate, susţinerea cu stîlpi ginerii de la E. M. Lupcni, î n I im pi -
ares a) l’ C.R.. în anii următori in­ a sc determina noi măsuri de protec­ deficitari care să se ocupe numai de probleme ridice calificarea atit a inginerilor cîl leromalici. iwim greutăţi. Penlru că. ne preocu­
dustria evl racii vă va cunoaşte o lar­ ţie şi norme de tehnica securităţii privind documentarea, cercetarea şi şi o tehnicienilor, maiştrilor si mun­ păm mult de problemele producţiei,
gă dezvoltare. In această direcţie se muncii, corespunzătoare actualei si­ oxperimenlarea unor utilaje. Ingine­ citorilor. La şcoala de maiştri şi de $i ne răminc puţin timp pentru a ve­
vor descinde mutic zăcăminte noi. Dc tuaţii din industria noastră minieră. Despre mecanizarea celorlalte n- rii să aibă n experienţă bogată în tehnicieni să fie recrutaţi acei lucră­ rifica eficienţa folosirii maşinii, pen­
obirei ele ridică probleme foarte O atenlie deosebită se acordă îm­ peialiuni migierc nu putem vorbi eîmpul muncii. tori care au cel puţin 5 ani ( i u i 3 Ce avem nu-i tru a urmări rezultatul experimentă­
complicate din punct de vedere al bolnăvirilor profesionale. îndeosebi chiar aşa dc bine. Evacuarea apelor Legat de această idee consider ne nml vechime in muncă, caro au rii Drt qcera, cred că ar it necesar ca
gazelor. Pînă acum n-a lost perfec­ silicozei Prevenirea ei cere măsuri din subteran se face neralional. de­ coşar a se crea un abataj din stra- şcoala profesională şi chiar liceul iu cadrul aceleiaşi exploatări, o parte
oarece ne lipsesc utilajele adecvate
tai ă o metodă de determinare prea­ specifice fiecărei unilăli de produc­ tclc subţiri şi unul (ţin straiele groa­ terminat. deajutis din ingineri să se preocupe numai
labilă a vitezei şi puterii de erupţie ţie. In scopul slabilini celor mai ju­ condiţiilor noastre do exploatare. se. pentru experimentări, unde să iu Se observă, de asemenea, că mulh <le producţie, iar o parlc — dc proble­
Din 1963 am cxperiinenlat o pompă
a acestor gaze şi a erupţiilor do ma­ dicioase măsuri in acest sens noi co­ de înaltă presiune, dar nu a dat creze muncitori plătiţi în regie. Aba­ mineri nu ctăpinosc bine meseria, Ponlru anii ce urmează producţia me de cercetare, experimentare ş.a.
terial mărunt. l)e aici. şi neputinţa laborăm cu institutele de proiecţia rezultate şi a trebuit să o demon­ tajele experimentale să nu afecteze cunosc numai anumite lucrări, unii nunei Lupem este înlr-o continuă Bineînţeles că înlrc ei va Webui să
do prevenire a consecinţelor {adesea muncii dm Cluj şi Rucuresti, cu Sta- tăm. planul exploatării. Dacă nu se vor de la pregătire se descurcă greu la creştere. l>e ace^a. cotisidoţ, că in
foarte gravei ce te determină. Eluci­ lia de cercetări din Baia Mare şi alte putea crea asemenea abataje, va abatajele cameră. Cauza e aceea cA viitor, problemei mecanizaţii iucră- existe o slcinsă colaborare.
darea acestei probleme constituie o- institute de accxrt fel. In marea lor Operaţia de tăiere se execută. în trebui SĂ va îi foarle bine, cred, să ajutorii mineri devin duim o peri­ rilor miniere, metodelor dc exploa­ Problema mecanizării e vastă, ne-
hioclu! cercetărilor ce sc întreprind majoritate, soluţiile sînl stabilite abalajele straielor groase, prin pus- şe pună la dispoziţie, pentru diferite oadă relativ mică mineri, fără şa fi tare adecvate trebuie să Ie acordăm casită niv multe discuţii. In final, aş
în cadrul laboratorului metan. praf. La operaţia dc pcrţorarc — factorul care, iar la cele subţiri cu ajutorul experimentări o mină care să lic des­ trecut să execute mai multe lucrări mai multă atenţie. Este adevărat câ cublinia nccesilafea preocupării noa-
dega/are. Pentru efectuarea deloimi­ nr t al prăluirii — s-a precizat că, ciocanelor de abataj de lip C A. 14 tinată exclusiv acestui scop. M-am Penlru ridicarea calificării muncitori­ in ulliţna perioadă de timp s-ag obţi­
nărilor necesare, adică a proprietăţi­ din punct de vedere al eficienţei, per­ şi CA. 15. Deci. nu putem vorbi de qhvlit la această soluţie (jnînd sea­ lor, penlru că ei exploatează maşinile nut in această (hreeno unele realizări slre şi pentru introducerea si extin­
lor de desorMio şi erupţie a zonelor foratul umed lateral este cel mai in­ mecanizare. In plus, avem si upele mă de (aptul că la minele noastre si utilajele şi aplică in producţie di- frumoase, dar ele sint puţine. In a- derea mecanizării lucrărilor de la su­
predispuse fenomenelor amintite, a dicat (ne referim la ciocanele per­ greutăţi. Piesele do schimb pentru s-au adus utilaje care nu au cores­ ferile metode, ar fi bine să sc edi­ fară de transport, la celelalte ope­ prafaţă. Si aici se pol întreprinde
fost conceput un aparat original, in foratoarei Partea rea esle insă, că ciocanele de abataj se procură foar­ puns zăcâminluUii, au fost introduse teze cărţi, gen „călăuză" pe pro­ raţii ca tăierea, încărcarea şi altele. multe măsuri.
colaborare cu Institutul de fi/.»că a- nn-i pusă la punct de către construc­ te anevoios. în exploatare, şi au îngreunat aclivi- fesii.
tomiră din ftiiciirBV Au lost culese torii de maşini problema manşonului. Asemănător se prezintă situaţia şi lalea dc producţie. La mina noasirâ Colectivul «jxploalârii noastre va
probe din zăcăminte de la Lupcni Corespunde la fel de bine Şi perfo- la operalîa de încărcare. In straiele s-a adus o maşină de încărcat (ţe lip face lotul de acum înainte să extin­
(Valea Jiu Ini) si C.hohooni şi supuse rajul rotaliv cu injecţie centrală. G.NL. pentru abatajele din slralele dă mecanizarea lucrărilor miniere, Pagină realizată de ing. GII. COMŞIJŢA şt L. DPMFTER. coresp.
experienţelor. Primele rezultate silit Este vorba de perforatoarele ce se subţiri încărcarea vaqonelilor dc mi­ groase, dar iui a dai rezultatele pcniru dobindirea unor rezulf-ne lot ziarului „Drumul socialismului" pcniru Valea Jiului.
promiţătoare Am convingerea că în­ fabrică la „Independenţa** Sibiu. nă se asigură în mare măsură pnn scontate. Maşina era prea mare şi in mai frumoase.