Page 8 - 1965-11

PAGINA 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.3373 |

Negocierile de la SaSstwry
hotare nu au dat rezultatele aşteptate

Salisbury, nu poale fi acceptată de
KAMPALA 2 (Agerpres). —
La Kampala a fost dată publicităţii
Uganda, se subliniază in declaraţie,
o declaraţie guvernamentală în care
desia de sud ar urma să revină mino­
este exprimată nemulţumirea faţă dc
rităţii albe.
Nu poate fi acceptată
schimborea poziţiei Mani Britanii în înlrucît, potrivit ei, puterea în Rho-
problema Rhodcsiei dc sud. interve­ nici propunerea sud-rhodesiană de
nită cu prilejul negocierilor de la a se crea o comisie care să consta­
Salisbury. te in ce măsură actuala constituţie
In declaraţie se aminteşte că U- este acceptată dc populaţia acestui
teritoriu, inlrucît dc mai bine dc pa­
Vizita în R. P. D. D e z b a te ri în C o m ite tu l ganda a sprijinit eforturile britanice tru am majoritatea africanilor sud-
pentru rezolvarea acestei probleme,
pe baza propunerilor formulate lu rhodesîcni cer să fie abrogată şi să
Coreeană de tu te lă a l O. N. U. conferinţa primilor miniştri ai Co fie elaborata o altă constituţie care
să proclame independenta şi instau­
mmonwealtluilui, din luna iunie I-
deea unui tratat internaţional, apă­ rarea la pulere a unui guvern al ma­
a tovarăşului NEW YORK 2 (Agerpres). — nială şi un factor de primejdie la rută cu prilejul tratativelor de la jorităţii africane.
38 de ţări membre ale O.N.U,
adresa păcii şi securităţii în această
au prezentat Comitetului de tu­ parte a lumii. Proiectul de rezoluţie
Gheorghe Apostol telă al O. N. U. un proiect de prevede, printre altele, abolirea stă- Presa mexicană despre recentul
spune
că
rii excepţionale, înlăturarea tuturor
in
rezoluţie
se
care
„acţiunea militară britanică" împo­ legilor care reslring libertatea pu­
PHENIAN 2. Trimisul special I. triva poporului din Aden creează o blică, încetarea tuturor acliumlor re­
Cirje, transmile: situaţie periculoasă. Documentul a- presive împotriva poporului din A- „act instituţional" din Brazilia
Marii dimineaţa, tovarăşul Gheor­ trage atenţia Consiliului de Securi­ den şi, în special, a operaţiunilor
ghe Apostol, membru al Comitetului tate asupra faptului că Marea Bri- militare, precum şi eliberarea tutu­ CI UDA D DE MEXICO 2 (Agerpres). şată de unele cercuri extremiste din-
Executiv şi al Prezidiului Permanent tanie încearcă să „insti-luie un re­ ror deţinuţilor politici şi reprimirea Presa mexicană afirmă că cel de al Brazilia va duce, fără îndoială, la un
al Comitetului Central al Partidului gim neroprezenlaliv în acest terito­ în tară a exilaţilor politici. In pro­ doilea „act instituţional" din Brazilia dezechilibru politic pe tot continen­
Comunist Român, prim-vicepreşedinto riu". Proiectul de rezoluţie cheamă iect se reafirmă dreptul inalienabil provoacă largi acţiuni in înlreaga tul Americii de Sud „La Prensa" su­
al Consiliului de Miniştri al Republi­ la „retragerea imediată şi completă- al poporului din Aden la autodeter­ Americă Latină. Brazilia este una di-n bliniază că recervlul act insiluţional
cii Socialiste România, a făcut o vi­ a tuturor bazelor militare de pe te­ minare. In încheiere se cere secre­ ţările mari din America Lalină şi din Brazilia, ca şi înlăturarea de la
zită tovarăşului Kim Ir Sen, pre­ ritoriul Adenului. El consideră exis­ tarului general al O.N.U., U Thant, evenimentele care se petrec aici au pulere a lui Goularl, în aprilie 1064,
şedintele Comitetului Central al tenta acestor baze drept obstacolul să ia toate măsurile necesare pentru un puternic ecou în celelalte ţări s-au produs locmai în momentul cînd
Partidului Muncii din Coreea, pre­ major în calea eliberării poporului asigurarea aducerii Ia îndeplinire a lalino cvmericane. scriu ziarele mexi­ în ţară apăruseră condiţii favorabile
şedintele Cabinetului de Miniştri al acestui teritoriu de dominaţia colo­ acestui proiect de re2olulie. cane. Ele atrag atenţia asupra faptu­ pentru înfăptuirea unor reforme de­
Republicii Populare Democrate Co­ lui că o acţiune nesăbuită declan­ mocratice.
reene. ARGENTINA. — In foto: Peronişti preqătmdu-se să manifesteze cu
La Intîlnire au fost de fală tova­ ocazia aniversării a 20 de ani de la venirea lui Peron la pulere.
răşii Kim lr, vicepreşedinte al Co­ Vietnamul de sud
mitetului Central al Partidului Mun­ Criză politică în Sudan
cii din Coreea, prim-vicepreşedinle al
Du. membru supleant al Biroului Po­ Un nou atac asupra bazei de la Da Rang O răpire misterioasă... KHARTUM 2 (Agerpres). — demisiona. Dacă pînă acum mai exis­
de Miniştri,
Han San
Cabinetului
intre Saddik
Neînţelegerile ivite
litic al CC. al Partidului Muncii din A)-Mahdi şi Ismail Al Azhary, con­ tau anumite îndoieli în legătură cu
accaslă holărire, marţi grupul parla­
Coreea, ministrul finanţelor, Pak Cen SAIGON 2 (Agerpres). — considera că ar exista concentrări PARIS 2 (Agerpres). — moarte sub acuzaţia de a fi partici­ ducători ai celor două partide suda­ mentar al Partidului National Unio­
Cer, membru supleant al Biroului Po­ Palriolii sud-vielnamezi au lansai ale forţelor patriotice. Agenţia France Presse anunţă că pat la un complot. neze, „Al Oumina" şi Partidul Natio­ nist a decis definitiv sa părăsească
litic al CC. al Partidului Muncii din in noaptea zilei de luni spre marţi un Totodată, agenţiile de presă a- la Paris a fost răpii de pe bulevar­ Semnalmentele lui Mehdi Ben Bar­ nal Unionist, in legătură cu persoana guvernul, dispărînd asIfel toate spe­
Coreea, ministrul afacerilor externe, nou atac asupra bazei mili-lare ame­ nunlă că avioanele americane au dul Saint Gennain. Mehdi Ben Barca, ca au fost comunicate tuturor postu­ care să reprezinte Sudanul la rcccn- ranţele puse in legătură cu posibili­
Giăn Du Hoan, ambasadorul extraor­ ricane de la Da Nang, cea mai marc continuat marţi raidurile lor asupra condamnai la moarle in contumacie rilor dc politie şi jandarmerie din la conferinţă a O.U.A. dc la Acera, tatea reconcilierii. Inlrucît, insă,
dinar şi plenipotenţiar al R. P. D. bază din Vietnamul de Sud. pădurii de la Boi Lio din aşa-numila de un tribunal militar din Rabat. Franţa, au fost anunţate foaie punc­ au provocat la Khartum o adevărată în Sudan demisia unui ministru nu
Coreene la Ducureşli. zonă „D“ situată la 55 km nord-esl Membrii Ambasadei marocane din
Potrivit relatărilor agenţiilor de tele de frontieră şi aerodromurile ca criză politică. După cum se ştie. iri­ atrage după sine căderea întregului
Au fost, de asemenea, prezenli presă, ciocniri de amploare au a- de Saiqon. precum şi în delta flu­ Paris declară că nu dispun dc nici în cazul in care răpitorii, neidontifi- tat dc faptul că guvernul l-a desem­
Eduard Mezincescu, adjunct al mi­ viului Mekong, în provincia Vinii un fel de informaţii în legătură cu caţi încă, ar încerca să părăsească nai pe primul ministru Ahmcd Mah- cabinet, retragerea celor şase miniş­
nistrului afacerilor externe, şi Ma- vut loc marţi şi în regiunea Piei Binh, situată la 120 km sud de Sai această răpire. în med clandestin teritoriu) Frajtlei, qoub, membru al partidului „Al Ou- tri, membri ai Partidului Naţional U-
nole Bodnaras. ambasadorul Republi­ Mc, din zona plalourilor inaUe, pre­ gon. Obiectul urmărit de aceste rai­ Mehdi Ben Barca, luptător pentru împreună cu prizonierul lor, să fie mma*', 1. Azhari a cerut miniştrilor monist, nu a provocat o criză guver­
cii Socialiste România la Phenian cum şi in împrejurimile localităţii duri este bombardarea punctelor unde independenta Marocului şi fondator reţinuţi. din partidul său să anunţe că vor namentală.
întrevederea s-a desfăşurat înlr-o Qui Nhon. Agenţia France Presse men­ se presupune existenta unor grupări a) Uniunii Naţionale a Forţelor
atmosferă caldă, tovărăşească. întăTile ale forţelor patriotice sud- Populare (pattid de opoziţie al s»! 1 n-
ţionează că în împrejurimile taberei vielnameze. gii marocane), a fost condamnat la
După întrevedere tovarăşul Kim lr speciale americane de la Piei Me tru­ I
Seu a oferit un dejun în cinstea durile locuitorilor capitalei domini- I
oaspeţilor români. pele diviziei I aeropurtate america­ cane. I
ne au continuat marii operaţiunile
Seara, la Teatrul Mare din Phe­ do „curăţire'* în punctele unde se Critici la adresa guvernului portughez
nian, a avut Ioc un spectacol de gală. ATENA
Intr-o declaraţie făcută luni seara i
LISABONA 2 (Agerpres). - portugheze de pesle mări Operaţiu­ ziariştilor, primul ministru al Gre- D
La 2 noiembrie un grup de 101 re­ nile militare desfăşurate dc - armata WASHINGTON restărî în rîndul parlicipanlilor la ciei, Stephanopoulos. a subliniat că 2
prezentanţi ai vieţii publice din portugheză împotriva forţelor de e- La Washington a fost creată o miting. Parlamentul grec îşi va relua acii- V
Portugalia a dat publicităţii un iiberare naţională din aceste teritorii Un grup do parlamentari şi Aso­ vital ea la 13 noiembrie. Cu acest
manifest în care critică guvernul por­ sint calificate ca un război „care nu comisie comună pentru energia a- ciaţia generală a studenţilor din prilej, a precizai premierul grec. jj
tomică şi navigaţia maritimă în ve­
C o m u n ic a t c o m u n tughez pentru „atitudinea sa lolalita- poate fi cişligat". derea realizării unui program de Salvador au dai publicităţii decla­ guvernul va prezenla un proiect \
dc reformă electorală în baza că­
ristă". Manifestul sprijină revendică­
Semnatarii ma-nileslului subliniază
rile mai multor candidaţi ai opoziţiei că sint conştienţi de primejdiile ac­ «lezvollare a navigaţiei comerciale raţii ccrind, de asemenea, punerea ruia alegerile in Grecia să sc des­
in libertate a deţinuţilor politici.
deservită de vase acţionate cu e-
s o v id o « fra n c e z pentru alegerile din duminica vi- ţiunii lor şi arală că locuinţele mul­ nergic atomică. După cum sc ştie, »MO DE JANF.IRO făşoare după sistemul reprezentă­
Pină în
rii proporţionale simple.
loare. privitoare la acordarea dreptu­
tora dintre ei au şi losl percheziţio­
lui de autodeterminare coloniilor na* e de poliţie. primul vas comercial american, ac­ Ziarul „Tribuna dc Imprensa" a- prezent alegerile în Grecia se des­
ţionat cu energic atomică, „Sava- nunlă că I05U1I preşedinte al Bra­ făşurau după sistemul proporţional
nnalr a fost «lat circulaţiei mariti­ ziliei, Juscelino Kubilschek, va pă­ aşa-mimil „întărit", care avantaja
MOSCOVA 2 (Agerpres). — tru cauza păcii. Guvernele U.R.S.S. me în august 1965, pe traseele care
La încheierea vizitei oficiale în­ si Franţei continuă să considere că leagă S U.A. de porturile din Ma­ răsi în curinfl taro pentru a pleca principalele partide politice in de­
treprinse în Uniunea Sovietică înlre rezolvarea acestei probleme poale li rea Medilerană şi ţările Europei dc la Paris din molive dc sănătate. trimentul celor mici.
28 octombrie şi 2 noiembrie de Couve găsită numai pe baza aplicării cu „Nemulţumiri spaniole nord. După cum se ştie, Kubilschek. care BAGDAD
de Murville, ministrul afacerilor ex­ stricteţe a acordurilor de la Geneva de la înapoierea sa în (ară (în ur­
terne a| Franţei, la Moscova a fost din anul 1954. Cele două părţi au e- BANGKOK mă cu o lună) eslc anchetat în per­ La 31 oclombrie, dr. Abdel Rah-
{lat publicităţii un comunicat comun xaminat problemele legate de men­ PARIS 2 (Agerpres) — coli sezonieri sint numeroase. Mun­ Intre 17 noiembrie şi 10 decem­ manentă de o comisie militară, a tnan Al Haz za?, prim-minislru şi mi­
^ovietofrancez, ţinerea păcii în înlreaga lume şi au „La Tribune des Nalions" publică citorii de la şantierele navale din brie se va desfăşura în capitala suferit o criză cardiacă. Ancheta a nistrul afacerilor externe al Iraku­
lui, l-a primit pe Marin ’Tfljjijei.
In comunicat se subliniază că în căzut de acord asupra continuării o corespondenţă din Madrid intitu­ Bilbao participă, de asemenea, la ac­ Tailandei, din iniţiativa Organiza­ fost suspendată pc timp do 15 zile, membru ăl Vccei Executive Fede­
«Iar, după cum se anunţă la R10 dc
cursul acestor convorbiri a avut loc schimbului de păreri în problemele lată „Nemulţumiri spaniole-, în caro ţiuni revendicative. Iii majoritatea ţiei Naţiunilor Unite, primul lirg rale a R S.F Iugoslavia, care con­
un schimb de păreri în timpul căruia referitoare la dezarmare. se spune că actualitatea spaniolă se cazurilor muncitorii şi comitetele lor comercial internaţional de pe con­ .lănciro, el ar urma să apară din duce delegaţia iugoslavă ce se altă
au fost dezbătute relaţiile sovieto- Analizind problemele relaţiilor bi­ caracterizează prin acţiuni sociale, e- prezintă şi revendicări politice. tinentul asiatic. Pînă acum si au a- nou în laţa membrilor comisiei. în vizită în Irak In cadrul convor­
franceze, precum şi problemele prin­ laterale sovieto-franceze, se subli­ conomice şi politice. Potrivit ziaru­ In sfirşit, ziarul se referă şi la ne­ nunlat participarea aproximativ CARACAS birii au fast examinate probleme
cipale ale politicii Internationale care niază în continuare, miniştrii şi-au lui, agitaţia socială ia o nouă am­ 2.500 de companii din peste 10 de In cadrul dezbaterilor celei do-a
interesează cele două părţi. exprimat satisfacţia faţă de dezvolta­ ploare. In localitatea Sarnma dc mulţumirea creolă in cercurile uni­ ţări din înlreaga lume. patra conferinţe naţionale a organi­ referitoare )a situaţia internaţiona­
versitare de politica guvernului fron-
lă actuală şi la relaţiile dintre Iu­
O alentie deosebită a fost acor­ rea acestor relaţii in diferite dome­ Langreo reizbucnirea grevelor a chist. In acest sens. este amintită Ţările participante la lîrg vor zaţiei dc linoret a Partidului social- goslavia şi Irak. la posibilităţile lăr­
dată problemelor europene. Părţile nii. In comunicat sini enumerate rea­ coincis cu o mare manifestaţie scrisoarea de protest a celor 42 de organiza in această perioadă con­ creşlin. vorbitorii au condamnai girii colaborării între întreprinde­
au subliniat cu satisfacţie că in ul­ lizările obţinute de cele doua ţări în populară, prilejuită de înmormînla- profesori universitari, care îşi expri­ ferinţe pe ramură în problemele a- noua intervenţie străină Î11 Republi­ rile iugoslave şi întreprinderile din
timul timp se observă o tendinţă spre domeniul colaborării economice, cui- rea muncitoarei comuniste Tina Pe- mă solidaritatea cu confraţii lor scoşi griculluri). comerţului şi transpor­ ca Dominicană. Participanţii la con­ Irak.
normalizarea relaţiilor dintre statele turale şi lehnico-şlii-nlifice. Miniştrii icz. Greviştii cer reprimirea la lucru din învătăminlul superior pen­ ferinţă şi-au manifestat solidarita­
rlin Estul şi Veslul continentului eu­ an exprimat dorinţa guvernelor lor a unor tovarăşi de muncă conce­ tru faptul că au sprijinit acţiunile tului şi comunicaţiilor. tea cu palriolii dominicani, chemînd ROMA
ropean. Cele două părţi şi-au expus de a încheia un acord corespunză­ diaţi, precum şi anularea numeroase­ cu caracter progresist ale studenţi­ SAN SALVADOR popoarele din ţările lalmo-ameri- Reprezentanţi ai Confederaţiei e-
părerile în problemele securităţii eu­ tor cu privire )a colaborarea in do­ lor sancţiuni la care sint supuşi din lor. Studenţii şi-au propus să boico­ In capitala Salvadorului a avut cane să se unească in lupta împo­ qricole italiene au intervenit la
ropene şi ale siluatiei din Asia de meniul cercetărilor cosmice. partea patronatului. Grevă au decla­ triva imperialismului.
sud-esl. Ele au constatat că eveni­ ★ rat şi muncitorii de la alte numeroase teze alegerile pentru SEU (sindicate­ loc un miting de masă in sprijinul Ministerul agriculturii şi pe lingă
le oficiale) fixate pentru săptăinîna
organele Pielei comune, manifcstîn-
eliberării deţinuţilor politici şi în
mentele din Vietnam stîrnesc o ne­ In aceeaşi zi, Couve de MuTville mine, inclusiv ,.El Fondon", care cer aceasta. „Pe scurt, scrie ziarul, mai semn de protest împotriva represiu­ MELBOURNE du-şi nemulţumirea fală dc ştirile
linişte mereu cresc-indă şi au subli­
şi persoanele care l-au însoţii in că­ îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. multe necunoscute continuă să ape­ nilor poliţieneşti. Mitingul a fost Politia australiană continuă cam­ sosite dc la Bruxelles cu privire la
niat «lin nou primejdia pe care a- lătoria sa in Uniunea Sovietică au Ziarul menţionează că în sudul a- se asupra vieţii spaniole dominînd organizat de Partidul „Abrily Ma- pania declanşată în luna septem­ o nouă aminare o stabilirii preturi­
ceste evenimente o reprezintă pen­ plecat spre patrie. qricol al Spaniei .şi în special în pro­ impresia că totul trebuie să reîncea- yo". Politia a intervenit operind a- brie, împotriva organizaţiilor se­ lor citricelor în ţările comunitare. ■
vinciile Cordoba şi Sevilla mişcările pă\ crete dc lipul Maliei din Australia Aceştia au cerut Ministerului agri- I
t compuse mai ales din imigranţi i-
revendicative ale muncitorilor agri­ culturii să ia o holărjrc şi să acţio­
talieni La 1 noiembrie au fost e- neze în vederea găsirii unei solu- J
lecluate descinderi la domiciliul a Iii echitabile urgente, care să tină
U-R-s-s- Lansarea stafiei 26 dc persoane bănuite de a face scama de interesele cultivatorilor
parte din asemenea organizaţii. Avi
de citrice din Italia.
- Greva celor fost confiscate arme de loc, muni­
cosmice ştiinţifice „Profon-2 17.000 de mineri a DE PRETUTINDENI ţii şî diferite documente compromi­ LONDRA
Potrivit dalelor statistice, în Iu
ţătoare. Orqanizatiilc se ocupau în
special dc şanlajarca comercianţi­ na scplembrie Franţa a fost cel mai
utilă care a fost plasată pînă în pre­ intrat în a doua lor de Irucle $1 legume italieni, ca­ mare importator «le aur din Morea
MOSCOVA 2 (Agerpres). — re s-au stabilit în Australia. Brilanie. In această lună valoarea
Cu ajutorul unei puternice rache­ zent pc orbită circurutercstră. exportului britanic de aur s-a ridi­
te purtătoare, în U.R.S.S. a fost lan­ Stajia cosmică „Prolon-2*' a fost săptămînă ACROPOLE ESTE parcurge distanţa de 515 kilom e­ WASHINGTON cat Ia 67,1 milioane lire sterline,
sată cu succes stafia cosmică ştiin­ plasată pe o orbită cu apogeul de „BOLNAVA" Conform aşteptărilor, în cursvil dintre care 33,4 milioane lire ster­
ţifică „Prolon-2" cu un aparataj com­ 637 km. şi perigeul de 191 km. în­ SANTIAGO DE CHILE 2 (Ager­ tri, între T okio şi Osalia, in 3.10 lunii septembrie, importurile ame­ line au revenit Franţei. In primele
plex de măsurat şi control. Greutatea clinaţia orbitei este de 63 grade şi pres), — ore. dezvoîtind o viteză m edie de ricane au crescut şi exporturile au nouă luni ale anului 1965 valoarea
totală a sarcinii utile (fără ultima La 1 noiembrie greva celor 17000 Acropole, sim bolul G reciei an­ 163 km pe oră. în timp ce viteza scăzut, confirmînd astfel o tendin­ aurului exportat în Franţa s-a ri­
treaptă a rachetei purtătoare) este 30 minute, iar perioada de rotaţie de de muncitori de la minele dc cupru tice, este „bolnavă", declară ar­ maximă este de 210 km pe oră. ţă care îngrijorează cercurile ofi­ dicat la 399,8 milioane lire sterli­
de 12,2 tone, cea mai mare greutate 92,6 minute. chiliene a intrat în a doua săplămî- heologii. Paithenonul - templul Pină in prezent, cel mai rapid ciale americane însărcinate cu pro­ ne, reprezentind peste 60 la sulă
nă. Greva a /ost declarată în semn de pe Acropole, dă sem ne de tren din lume era expresul fran­ gramul menit să pună capăt defi­ din exportul total de aur al Marii
de protest împotriva acordului inter­ „m oarle clinică". A rheologi cez care circulă între Paris şi citului balanţei de plăti. După opt Britanii in valoare dc 652,4 milioa-
venit intre guvern şi societăţile nord- greci, am ericani şi germ ani au Lyon. El are o viteză m edie dc luni reiese destul de limpede că a- ne lire sterline. j
americane care exploatează minele descoperit că marmora Parthe- 132 kilom etri pe oră, in timp ce nul acesta ţările străine şi-au spo­
încheierea Conferinţei miniştrilor de cupru. tion-ului este aleclată dc gradul viteza maximă nu depăşeşte 160 rit vînză/ilc către Statele Unite mai BAGDAD
Marti s-a deschis la Bagdad pr;-
Pe de altă parte greva mecanicilor ridicat de poluare industrială a kilom etri pe oră. rapid decit şi-au intensificat S.U.A. ma conferinţă a economiştilor din ) '
de externe ai ţărilor Asiei şi Africii de la Societatea cluliană de naviga­ aerului din capitala Greciei. A- vinzările lor în străinătate. ţările arabe. In cadrul lucrărilor, j
ţie aeriană „Lan" a paralizat întrea­
ga activitate externă şi internă a a- ceasta a provocat coroziunea OBSERVAŢII ASUPRA STELELOR SANTO DOMINGO care vor continua o săplămînă, vor {
cestei societăţi Guvernul a recurs m arm orei de culoarea m ierci. din ERUPTIVE Locotenentul Gravi2no Rivera Pe­ fi examinate o serie de probleme ' a
ALGER 2 Corespondentul Aqer- conferinţă afro-asialică la nivel inaU la măsuri represive. Aeroporturile au care vechii greci au construit na. membru al escortei personale a privind crearea unei federaţii eco- „
pres, C. Benga, transmite: să fie amînală şi să fie convocată lost ocupate de trupe şi 50 de con­ clădiri in urmă cu 2.500 de ani. La O bservatorul astrofizic din preşedintelui guvernului provizoriu nomice generale a ţărilor arabe, in- |
Luni noaptea au luat sfirşit lu­ la Alger la o dată care va fi fixată ducători ai grevei au fost concediaţi Potrivit unui studiu întocmit Crimeea. aparţinind Academ iei al Republicii Dominicane, Garcio fcqrarea economică şi crearea unei
crările Conferinţei miniştrilor aface­ ulterior; Comitetul permanent rămî- şi daţi în judecată. de arhiteâţi şi ingineri greci, un Godoy, a fost asasinat luni de doi pieţe comune arabe Conferinţa a
rilor externe ai ţărilor Asiei şi A- ne cu sarcina de a face pregătirile $i în rîndurile muncitorilor agri­ alt factor îl constituie vibraţiile de Ştiinţe a U R.S.S., a fost o b ­ necunoscuţi. Această crimă a pro­ fost organizată din iniţiativa Aso­
fricii, care s-au desfăşurat la Alger necesare în vederea ţinerii celei de-a coli dc pe marile latifundii din cen­ aerului provocate de avioanele ţinut spectrul unei stele eruptive vocat un val de indignare în rin- ciaţiei economiştilor «lin Irak.
înlre 28 oclombrie — 2 noiembrie. doua conferinţe afro-asiatice, consul- trul ţării se manifestă nemulţumiri, cu reacţie care zboară deasupra în cursul exploziei ei.
In rezoluţia adoptată la ultima şe­ lindu-se cu tara-gazdâ şi cu celelalte în provincia Curico un mare număr în puţine secunde stelele erup­
dinţă se arată că momentul actual state membre,- se apelează la toate dc muncitori agricoli au ocupat o Acropolei. Coroziunea m arm orei tive îşi sporesc strălucirea de
nu este propice tinerii celei de-a ţările afro-asialice să nu cruţe nici moşie. S-au produs ciocniri cu po­ se datoreşte şi brizei de mare, a cîlcva ori. iar apoi revin in ci-
doua conferinţe afro-asialice la ni­ liţia Asemenea cazuri s-au repetat declarat arheologul Ernst Lang- leva minute la starea iniţială. Ex­
vel înalt. un efort pentru crearea condiţiilor în ultimul timp, deoarece muncitorii lotz de la Universitatea din Bonn. ploziile acestor stele în dom eniul
In consecinţă, se spune în rezolu­ necesare succesului celei de-a doua agricoli sînt nemulţumiţi de tergi­ De briză sint afectate mai ales
ţie, se hotărăşle ca cea de-a doua conferinţe afro-asiatice. versarea aplicării reformei agrare. coloanele dinspre mare, care se optic al spectrului sînt însoţite de
puternice emisiuni de unde radio
află cam la 3 m ile depărtare. sub form ă de străfulgerări.
Potrivii unui proiect, Parlhe- O bservaţiile asupra stelelor e-
„Suddeutsche Zeitung“ despre situaţia din Piaţa comună non-ul ar urma să fie acoperit cu ruptive se efectuează in prezent
o casetă de sticlă sau plastic, iar
aerul ce va circula prin casetă cu noul spcclrograf construit la
BONN 2 (Agerpres). — ce condiţii — vom afla poate curînd. semenea, continuă să persiste rezer­ să fie filtrat. Guvernul nu se Observatorul din Crimeea. m on­
tat pe un reflector de 2.6 metri.
Referindu-se la criza din sinul Pie­ Dar in ce priveşle cealaltă premisă vele vest-germane fală de planurile gîndeşle însă pentru moment la In acest spectrograf este înglobat
ţei comune, ziarul „Suddeutsche Zei- (care trebuie să existe dacă se do­ de la Bruxelles în ce priveşte re­ o asem enea soluţie din cauza cos
tung" arată intr-un articol că accaslă reşte ca CEE să meargă înainte) şi glementarea preturilor Pielei la lapte tului ridicat al proiectului. O re un am plificator electronic de
criză nu conslă numai în divergen­ anume o înţelegere asupra proble­ şi 2ahăr. vistă ateniană a propus lansarea strălucire, ceea ce perm ite să sc
ţele dini re Fra nţa şi ceilalţi cinci dar melor concrete, situaţia nu este cituşi Şi nu este vorba nicidecum de lu­ unui apel pe scară m ondială pen­ reducă de mai multe ori tim pii
şi în divergenţele existente între de puţin rezolvată. cruri mărunte, ci de chestiuni dc tru colecţionarea fondurilor ne­ de expunere. Cu ajutorul noii a-
cei cinci înşişi. Dezbinarea exislâ din păcale şi politică economică care afectează în- narat uri au fost fotografiate spec­
„Repunerea navei Pieţei comune înlre ceilalţi cinci parteneri ai CEE. tr-o măsură considerabilă alîl agri­ cesare. trele unui număr de stele in tim ­
pe linia de plu-lire necesită reveni­ Oficial, s-a comunicat că asupra prin­ cultura cît şi finanţele noastre. De pul exploziilor şi evoluţiei lor.
rea Franţei la masa de negocieri de cipiilor dc bază. de pildă problema aceea, a vorbi despre un acord fun- CEL MAI RAPID TREN M aterialele culese cu ajutorul
la Bruxelles, dar necesiiă. de aseme­ finanţării agrare, s-a realizat un a- damenlal pare imposibil. Chiar în .ca­ DIN LUME FRANŢA. — Două echipe formate din patru tineri parizieni, vor
nea, şi un acord cu privire la pro­ cord. dar numai in ce priveşle prin­ zul cînd Franţa s-ar holă/î să revină noului spcclrograf sini în curs de lipsi timp de 16 luni din capitala Franlci pentru a întreprinde un
blemele concrele încă nerezolvale cipiile de bază. Căci ca şi înainte, la masa negocierilor, în stadiul ac­ Luni a fost dat in exploatare nreîucrare. Se speră că ele vor
din cadrul Pielei comune peste care Ronn-ul consideră modalităţile pro­ tual cei cinci parteneri ai CEE nu pe căile ferate ale Japoniei cel contribui la elucidarea multor ocol al lumii. O grupă se va dirija spre est, iar cealaltă spre vest.
Consiliul Ministerial «lin vara acea­ puse pentru fixarea contribuţiilor la mai rapid tren din lume ~ expre­ procese care decurg din stelele IN FOTO: Cei patru tineri Ironcezi împreună cu o indiană şi o
sta nu a reuşit s& treacă. finanţarea agrară drept o dezavanta­ îi pol face Încă nici o ofertă co­ sul „Uikari". (Lumina). Trenul eruptive. japoneză.
Dacă Franţa va reveni — şi In jare a Germaniei occidentale. De a- mună".
Redacţia |i adminUtraţla ilarului itr. Dr. Pelru Groia nr. 25. telefon 15 M, 12 75. 15 85, 1211. Taxa plătlti |n numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.TJL — nr. 263.328 din 6 noiembrie 1940. — Tiparul, întreprinderea poligrafica Hunedoara-Deva 40.065