Page 81 - 1965-11

Biblioteca Ce

f R O L U A R I D IN TOATE
Ş e d in ţ a C o rc siM u lu l
PASINA 3 d e S f a t

In ziua de 24 Tioiejnbrie a.c„ s-a tofor Siniionessu, Gheorghe Stoi­
H Spre un avînt ţinut Ja Palatul Republicai, şedinţa ca, Ludovic Taica cs, Iaoob Teclu
şi Vasile Vîlou, membri.
Consiliului de Stat.
Au luat parte tovarăşii: Chivu Consiliul a adoptat decrete şl
continuu Stoica, preşedintele Consiliului de hotărâri privind diverse domenii
Stat, Constanta Crăciun,
Mihai
ale activităţii de stat si obşteşti.
Gere, vicepreşedinţi ai Consiliului A fost examinat modul de solu­
al agriculturii dc Stat, Grigore Geamănu, secre­ ţionare a cererilor şi sesizărilor
oamenilor muncii, primite la Con­
tarul Consiliului de Stat, Petre Bo-
rllă, Anton Breitenhofer, Ion Cos- siliu1! de Stat, luindu-.se măsurile
ma. Constantin Daicoviciu, Vasile corespunzătoare.
P CD: SI' AL SUTIMII noastre Daju, Constantin Drăgan, Atha- Consiliul a rezolvat apoi lucră­
nase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Gris- rile curente.
socialiste
XVII. NR. 3392 301 25 NOIEMBRIE 1965 A PAGINI — 25 BANI
T E L E G R A M E

PE URMELE UNEI ANCHETE
Tovarăşului A . 7. M IK O IA N ,
Preşedintele P re z id iu lu i S ovietului Suprem al U R S.S
JIG I UN VA60NET DE MINEREU MOSCOVA
Stimate tovarăşe Ânastas Ivanovici Milcoian,
(CĂRBUNE) REBUTAT" Comitetul Central ai Partidului Comunist Român şi Consiliul do Stat al
Cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere,
Republicii Socialiste România, vă transmit dumneavoastră, unul clin con­
ducătorii încercaţi ai Uniunii Sovietice, militant de seamă al P.C.U.S. şi
al statului sovietic, cele mai călduroase felicitări.
Vă urăm din ţoală inima viată îndelungată, multă sănătate si noi suc­
cese în activitatea dumneavoastră, consacrată construirii comunismului in
T E Z A Uniunea Sovietică, cauzei socialismului şi păcii în lume.
COMITETUL CENTRAL
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
ANTITEZA CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII
SOCIALISTE ROMÂNIA

® Rebuturile au valoare ?
® O infirmare logică Excelentei Sale
® ,,Sperietoarea" şi.., familiarismul D o m n u lu i CHARLES DE CAUt.LE,
© Exigenţa este o haină de lucru Preşedintele R ep ub licii Eranceze
P AR I S
In primele 10 luni alo anului, mi­ gonetu) cu minereu controlului si-l
nerii de la Barza au rămas defici­ ameninţă pe controlor. Tot el afir­ Cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a Excelentei Voastre, îmi face
tari fală de plan la melalu! prevăzut mă : .am în revire echipe care nu o deosebită plăcere să vă adresez cele mai bune urări dc sănătate, viaţă
a se realiza din minereul comun. mă mai ascultă". Maistrul Bocănici Muncitoarea Lctiţia Păcurar, din secţia lenjerie a Fabricii ,Sebeşul' din Sebeş, îşi depăşeşte lungă şi fericire personală.
Procentul de realizare — 9<J,2 — osie Constantin de la sectorul 1P0 Musa- Permiteti-mi să-mi exprim cu acest prilej încrederea în dezvoltarea
concludent. Dar comparat cu înde­ riu, care trebuia să însoţească echi­ lunar norma cu 20-25 la sută. continuă a relaţiilor dc prietenie dintre România şl Franţa.
plinirea sarcinilor la minereu extras, pa de control în rcvirul său se as­ CHIVU STOICA
96,4 la 6U'lă, apare un minus care cunde pur şi simplu pentru a nu lua Preşedintele Consiliului de Stat
se cere explicai. De unde provine paTte la verificarea calităţii minere­ torul Silvestru Marian, oare se al Republicii Socialiste România
acest minus la metal ? Răspunsul este ului. La sesizarea echipei de con­ străduiesc să asigure un mers nor­
unic: din slaba călii ale a minereu­ trol. că în abatajul lui Petruş Miron Cu angajamentele mal furnalului, situîndu-se între
lui trimis uzinei spre prelucrare. se puşcă pe sul) coame (consecinţele primii în acţiunea patriotică de
Cauzele pentru care nu se reali­ asupra dilutiei slut nccunoscU'te), economisire a cocsului. D o m n u lu i C H IV U S TO IC A ,
zează indicelo de calitate planificat maistrul principat Oprişa toan din Mulţi evidenţiaţi sînt şi Ja cup­ Preşedintele C o n siliu lu i de Stat
6e înşiră ca mărgelele pe ală in sectorul —180 Musariu nu ia nici o H « B toarele Martin, în halele de tur­ al R ep ub licii Socialiste Rom ânia
lungul Întregului flux tehnologic. măsură şi pentru a nu-şi asuma răs­ a n u a l ® r u d e " m i e nare şi de pregătire a ansamble- BUCUREŞTI
Pentru exemplificare se cuvine să punderea, cerc controlorului de cali­ lor pentru descărcarea şarjelor.
cităm citeva cifre si fapte: In ace- tate să i sancţioneze pe şeful de e- La olelâria Martin nr. 2 brigada Amabilul mesaj ce mi-a fost adresat de Excelenta Voastră cu pri­
eosi perioadă au fost icbulale a- chipă. Din nou o paranteză (maistrul A devenit o tradilic pentru si- la secţia a doua, în cele 10 luni în care lucrează prim-iopilortil lejul aniversării mele, mi-a făcut o deosebită plăcere şi mulţumesc Ex­
proape 5.000 vagonete cu minereu. este din aceeaşi localitate cu şeful derurgiştii Hunedoarei să rapor­ au realizat un spor do 0.47 tone Ilie Bleolu şi-a realizat şi depă­ celentei Voastre pentru urările transmise. Împărtăşesc speranţa exprimată
Cifra nu pare prea mare comparată de echipă) Exemple de acest fel teze an de an îndeplinirea înain­ fonlă pe m.c. de furnal fată de şit angajamentul pentru anul de către Excelenta Voastră că legăturile dc prietenie care unesc în mod
cu cantitatea totală de minereu ex­ pot fi citate multe. In asemenea con­ te de vreme a angajamentelor cit fusese planificat, cei de la 1965. fericit Franţa şi România se vor întări.
tras, dar dacă se 6pune că aceste diţii eclrpa de control ia măsurile luate în întrecerea socialistă. Por secţia a Ul-a cu 0,075 tone mai Un aport deosebii în întrece­ CHARLES DE GAULI.E
rebuturi provin din verificarea a impuse de e.xiqenlâ pentru a împie­ nind cu însufleţire la îndeplini­ mul1d fontă pe metru cub de rea desfăşurată de olelari au adus
numai 0,006 la sută din această can­ dica producerea minereului dc proas­ rea sarcinilor asumate ei au ob­ lumal. Asemănător, la oletăria macaragiii. Tovarăşul Gheorghe
titate se poale trage o concluzie c- tă calitate. ţinui şi în acest an încă din pri­ Martin 1, laminoruil de 650 mm., Angheloiu de pe maşina de şar-
dificaloare : dacă s-ar fi verificat 10 Fuga maiştrilor de răspundere, în mele zile rezultate remarcabile. liniile de profile mijlocii şi benzi, jare are grijă ca încărcarea cup­
la sută din minereul extras numărul condiţiile unei exigente sporite, i-au Acest lucru a fost posibil dato­ laminorul de 800 mm. a existat toarelor să se facă după prevede­
rebuturilor ar fi fost incomparabil adus corpului de control numele de rită creării cond^iilor materiale o preocupare intensă pentru creş­ rile graficului. El ajută pe l o pi - Plenara C. C.
mai mare. Pentru că tot se vorbeşte „sperietoare". Cel „cu musca pe din trimestrul IV al anului tre­ terea indicilor intensivi de uti­ lori să Tespocte fazele dc lucru pe
despre rebutuTi, cităm un fapt sem­ căciulă" se ^vn1 speria întotdeauna că cut, aplicării unui complex de lizare a agregalelor. şarje, să folosească mai productiv
nificativ la mina Barza : In Joc să va Ti descoperit, iar unii maiştri, pen­ înăspri. tehnico-organizatorice, or­ Creşterea permanentă a indir.î- cuptoarele. In 2iua de 24 noiembrie ac, a La punctul doi al ordinei de zî,
l'sca^ă, de la o lună la alta, rebutu- tru a nu-şi strica familiulelc de care ganizării întrecerii pe baza unor Tor de utilizare a adus spofufi dc avut -106 ' Plenara C.C. al- U.T.C., Ple.nora a adoptat unele măsuri
|rile‘>(Ci'csc. Dacă In luna august au s-au înconjurat, .preferă să fugă sau obiective concrete. producţie, a scăzut preţul de co.st, E video Hat F şt puM^tor* ai' in-' la care au participat membrii şi organizatorice. A fost eliberat din
fost reliulatc doar 280 de vagonete, să tacă. realizîndu-se şi depă$indu-sc an­ s:gnci de fruntaş în întrecere sîivt membrii supleanţi ai C C. al U T.C. funcţia de membru al Biroului şi
numărul vagonetelor rcbutalc a cres­ Lipsa de răspundere a maiştrilor a Folosind înlreaga capacitate de gajamentele luate pe întregul an, şi în sectorul laminoare. La Blu- membrii Comisiei centrale ,(16 re­ secretar al C.C. al U.T.C. tovară­
cut 755 in septembrie, la 916 In pătruns si la echipele din subordi­ producţie a furnalelor, a cuptoa­ în mai puţin de 10 luni. Astfel au ming, inginerul lanls Vlah os vor­ vizie, primii secretari ai comite­ şul Ştefan Bîrlon, în legătură cu
octombrie, înregislrînd si In această ne. Au devenit frecvente pierderile relor de la otelării. a liniilor de beşte cu mîndric despre mane- telor regionale ale U.T.C, şefii şi trecerea sa in muncă de pariIH.
lună o linie ascendentă. dc minereu î;i vetrele abatajelor ; laminoare şi punînd în aplicare fost date patriei peste angaja­ vranlul Viorel Neag. cuplorarul Plenara a ales pe tovarăşul Ion
Mai trebuie făcute citeva preci­ în goană după cit mai multe tone, toate cunoşlinleje profesionale. mente 10.900 tone otel, 12.200 Dumitru Tirziu, sudorul Mihai adjuncţii şefilor de secţii de la Popescu oa membru al Biroului şi
zări, care scot în evidentă pierde- • t S. POP colectiveJe din secţiile combina­ tone fontă, peste 7,200 tone B51an şi despre a 1 li oameni care C.C, al U.T.C., activişti oi C C. al secretar al C.C. al U.T.C.
U.T.C., redactorii şefi ai publica­
laminare finite, 1.581 tone cocs
ri-le provocate de rebuturi. Pentru tului au reuşit sa obţină indici metalurgic de bună calitate. sînt în fruntea întrecerii. El a- ţiilor de tineret şi copii. Plenara a hotărît convocarea
producerea acestui minereu rebutat (Continuare in pag. a 2-a) înalţi dc producţie. Furna’işlii de precia ca schimbul său şi-a de­ La Plenară au luat parte tovară­ la data de 21 martie 1966 a Con­
s-au cheltuit timp, forţă de muncă, e- Urmarea firească a unor ase­ păşit angajamentul luat cu 1.700 gresului Uniunii Tineretului Co­
nergie ; numai pentru transportul u- mene,i rezullatc se concretizează tone laminate. La laminorul de şii Alexandru Drăghiei, membru munist cu următoarea ordine de
nei tone de minereu pină la supra­ în depăşirea angajamentului la 650 mm., s-a remarcai schimbul al Comitetului Executiv şi al Pre­ zi :
faţă se cheltuiesc aproximativ 9 lei, producţia globală, cu peste în care lucrează laminatorul Au- zidiului Permanent al Comitetului 1. Raportul Comitetului Cenlral
1n plus sint imobilizaţi oameni, u- 17.600.000 Iei, iar la producţia guslin Hărăguş, echipa de la e- Central al Partidului Comunist al U.T.C. cu privire la activitatea
tilaje; rebuturile înseamnă, în ulti­ marfă cu 20.664 000 lei. vacuarea laminatelor condusă de Român, secretar al C.C. al P.C.R.
ma instanţă, pierderea unei însem­ Ca urmare a creşterii nivelu­ Ion Crăciun, macaragiu! Doinei şi Petre Lupu. membru supleant Uniunii Tineretului Comunist in
nate cantităli de metal, pentru că lui profesional al oamenilor, a Moraru, Ion Bălan, Ion Stacu şi al Comitetului Executiv al Comi­ perioada dintre Congresul al
vagonotete sînt trimise la haldă. preocupării pentru mai mult şl alţii. tetului Central al Partidului Co­ lll-lea şi al IV-lea al U.T.C. şi
Acestea sînt ennsecmle despre Aspect din sera mai bun, numărul evidenţiaţilor în Acum cînd mai sînt puţine zile munist Român. sarcinile ce revin Uniunii Tinere­
care cîlra dc 94,2 la sulă nu spune Parcului dendrolo- întrecere este tot mai mare. In pînă la sfîrşilu! anului, cînd an­ La primul punct al ordinei de tului Comunist pe baza hotărîri-
gic din Simeria.
lor celui de al IX-lca Congres al
nimic, dar în fapt, ele înseamnă pier­ cele 10 luni s-au evidenţia! 2 536 gajamentele luale sînt depăşite, zi au fost dezbătute problemele Partidului Comunist Român.
deri. Foto I. TFREK muncitori. In rîndul lor găsim siderurgiştii continuă întrecerea privind munca organelor sî orga­ Raportor : Iov. Pelru Enache,
In această conjunctură, tovarăşul multe nume cunoscute. La furna­ cu acelaşi ritm pentru o pune ba­ nizaţiilor U.T.C. penlru creşterea prim-secrefar al C.C. al U.T.C.
Avram Piesa, vicepreşedintele comi­ lul nr. 5 brigada tovarăşului Ion zele producţiei anului viilor. rindurtlor Uniunii Tineretului Co­ 2. Raportul Comisiei Central©
tetului sindcalului. afirmă : „Iniţia­ Arleanu si-a întrecut propriul an­ TON DÂRAMUŞ munist şi măsurile ce trebuiesc de Revizie a Uniunii Tineretului
tiva .Nici un vagoncl dc minereu gajament cu 5 000 tone fontă. In activist al comitetului de luate penlru preschimbarea docu­ Comunist.
rebutat" se aplică la toate abataje­ această brigadă lucrează prim- partid din C.S. Hunedoara, mentelor U.T.C. Raportor : Iov. Măria Aposlol,
le'. La Intrarea in incinta minei te furnali6tul Nicolae Covaliu, cau- In încheierea dezbaterilor a
înlîmpmă un panou .Nn uitalit Ca­ perisluj Gheorghe Şina si doza­ resp. subredacliei noaslre luat cuvinlul tovarăşul Alexandru preşedinte a) Comisiei centrale de
litatea minereului este obiectivul voluntare Drăghiei. revizie a U.T.C.
principal al întrecerii socialiste". Ci­ 3. Raportul cu privire la mo­
frele însă arată că )a Barza calitatea dificările aduse Statutului Uniunii
Tinerelului Comunist.
minereului nu este în centrul aten­ Raportor : tov, Gheorghe Stoica,
ţiei fiecărui miner, maistru sau in­
giner. ŞTIRI f INFORMAŢII ■ ŞTIRI ■ INFORMAŢII secretar al C.C. al U.T.C.
4. Alegerea Comitetului Central
Poale se va pune întrebarea : ce al Uniunii Tineretului Comunist
fac controlorii calităţii ? Ce pot face si a Comisiei Centrale de Revizie
9 oameni pentru a verifica producţia mineri care lucrează la ex­ brigăzii care a oglindit as­ a Uniunii Tineretului Comunist.
a aproape 706 fronturi productive de ploatarea noastră. Asemenea pecte din munca şi viata In vederea alegerii delegaţilor
minereu. Crmstilmli în echipe, care S eară de poezie spectacole au fost prezentate minerilor, pe soliştii de muzi­ pentru Congres, Plenara a stabi­
verifică prin sondaj minereul in de curînd la Vălişoara şi la că populară şi uşoară, pe toii lit norma do reprezentare de 1
galeTii, ei Irrc prin abataje, pentru Ieri după-amiază, la clubul Sleia Ilea şi recitatorii Livîu Şeuleşli. Spectatorii au apla­ artiştii amatori. (CONSTAN­ delegat la 1.100 membri ai U.T.C.,
ca să poată preveni producerea umil melalurqişlilor din Cugir a Maritea. Gheorghe Simon şi udat cu căldură programul TIN AOANEI, corespondent). luîndu-se ca bază efectivul Uni­
minereu cu dilntie mare, dau indi­ avut loc o reuşită seară de Alexandru Perian. unii Tinerelului Comunist la data
caţii si... cer sancţionări, iar oînd poezie pentru tineret. Despre de 1 ianuarie 1966.
esle cazul, rebulează minereul. Ex- viata şi opera podului Participanţii la seara de D in econom ii, b u c u rii
cluzînd faptul că electivul redus al Demoslenc Botez a vorbit poezie au petrecut apoi clipe
corpului de control nu poate acoperi profesoara Maria Adam. La plăcute in cadrul unei seri de
mei pe departe necesităţile produc­ buna reuşită a acţiunii şi au odihnă pentru tineret. (RODI- Tot mai mulţi salariaţi ai tru cocsar, au depus bani
ţiei, li se pun multe piedici în des­ Combinatului siderurgic Hu­ penlru a-şi cumpăra autotu­
făşurarea normală n atribuţiilor pe mai adus contribuţia prof. CA ROŞU, corespondentă). nedoara depun la CEC. su­ risme, Constantin Filip, şef de
care le an. (In paranteză <ie spus. mele de bani economisite. echipă, din banii economisiţi
loate sini atribuţii ale maistrului). Drept rezultat, aproape 50 la şi-a cumpărat mobilă, aparat
Să cităm din nou exemple; mais­ Spectacole p e n tru m in e ri sulă din salarialii marelui de radio şi televizor, loan
tru) Benea Aron stă pasiv lată dc combinat hunedorean sînt Bogdan, macaragiu, şi-a cum
atitudinea şefului de echipă losu Brigada artistică dc agitaţie început să prezinte spectaco­ depunători la C.E.C Cons­ părat mobilă etc (CONSTAN­
de la E.M. Deva, îndrumată le şi in satele din împrejuri­
( >stache, care reluză să supună va- tantin Mililaru, şef de echipă TIN VLÂŞCEANU — cores­
de comitetul sindicatului, u mi in care locuiesc muncitori şi Gheorghe Ciobanu, mais­ pondent).

I
P e r i f e r i a am găsit conducla de a- putem crede că ar ac­ frig. E drept că ardea fo­ Călan ar fi tentat să ne |
la ciliva
pă caldă doar
reproşeze că am „cules"
cul înlr-o sobă, dar
cepta gospodarii uzinei o
nu
metri de clădirea socia­
lului ! Deci. nimic mai asemenea situaţie. Ei ştiu se simţea prea mult. Cea­ aceste aspecte. Fapt ij-ie
că in uzină oamenii se
prea bine ce reprezintă
laltă sobă e stricată (Ic
simplu, chiar şi acum cocsul pentru economia multă vreme. Am cerut bucură do inultă aten­
cind iarna şi-a anunţai naţională! Nu ne-am pu­ explicaţii şefului de sec- ţie, au condiţii de lucru
Terenul pare sâ confir­
Căutăm me. Aleile principale sînt enţa dobinditâ dc colec­ lele. una din secţiile prezenta. tut da scama însă dacă lie. dintre cele mai hune. Din
curate In birouri şi la tivul Uzinei „Victoria* principale ale uzinei. Ne Mergem mai departe, ştiu cumva că oamenii — Aşteptăm — ne-a păcalc, există şi aspecte
dm Călan in această di­
apă caldă punctele de comandă o recţie e meritorie. oprim la banda de turna­ pe drumul periferici. Ne nu pot lucra in frig ! spus diusul — să se ter­ de genul celor relatate
re, undo vizilăm
socia­
cald, plăcut. Pesle lot, )n lul. O construcţie nouă, oprim la cintarui de 75 La turnătoria de lingo- mine montarea aerolcr- mai sus. Şi nu mimai la
Dar dincolo de contrac­
toruri vizibile, se găsesc tul colectiv, dincolo do frumoasă, care oferă con­ de tone. Şi aici înlilnim liore remarcăm încă o melor. Constructorii lu­ Călan, ci şi în alte uzine
dm regiune. Ele umbresc
dală tehnicitatea utilaje­
— cel puţin aşa ni se pa­
Deranjaţi tâblile rare îndeamnă la secţiile si aleik principa­ diţii mulţumitoare. Dar... re de departe — o clă­ lor, condiţiile bune dc crează... efortul general de a
E uşor să aştepţi, în­
respectarea normelor de
Căutăm apă caldă; în za­
tehnica securitălii mun­ le. dincolo de „centrul" dar. Cerem amănunte. dire potrivită scopului. lucru. Surprindem însă să depinde unde! In Irig ;r.;mci i.W bine, de o 'răi
la un nivel cîl mai ridi­
păianjenii! cii. Agilalia vizuală c uzinei ? Şi la aşa zisa Oamenii care lucrează Intrăm Pereţii sînt mur­ un amănunt; muncitorii in nici un ca2 nu se poa­ cat. De aceea, organiza­
periferie a uzinei lucrea­
au căşti de protecţie, în
proaspătă, atrăgătoare, aici isi aduc aminte că dari. La colturi — pinze te aştepta. Pină termină
militanta. In secţii — or­ ză oameni, care-si aduc socialul a fost dat în fo- de păianjen. Podeaua e vreme ce elevii practi­ constructorii aerolerme- ţiile partid, c ;ndu.:o-
rile întreprinderilor, co­
canţi, nu. Ca şi cînd ar
dine, curăţenie. Oamenii o preţioasă contribuţie Ia losinlă acum 4-5 ani; a- stricată; pe ea — res­ ti supusi pericolului de le, hala se putea încălzi, mitetele sindicalelor au
realizarea sarcinilor
de
Depinde spuneau că au primit la producţie. In ce condi­ pă caldă însă n-au avut turi de ţigară strivite. accidentare numai cei cîl de cit, cu cele două datoria să facă lot ce Ic
limp haine de proiecţie niciodată. Se zice că n-au Două mese vechi şi ci- sobe. E drept că nu se
şi materiale Igienico-sa- ţii lucrează ci ? fost condiţii. Răsfoim cî- leva scaune la fel, alcă­ dintîi. Maistrul Cosma făcea prea cald, dar ori­ s\î în putinţă penlru a
unde nitare. Graficele de pro­ Cu puţin timp în ur­ tuiesc tot mobilierul. Vasile ne spunea că si­ cum, nu era frig ca a- şterge linia de demarca­
Cantaragiul
Lcontin
ducţie vorbesc despre mă am organizat, cu spri­ teva procese-verbale dc Neamtu face haz pe sea­ tuaţia e de moment, pi­ fară. ţie între „centrul" şi „pe­
la consfătuirile ele pro­
nă cînd va veni in maga­
riferia" uzinei, între sec­
Şi încă ceva. La data
— Am 7 ani, mii cheamă La-
aştepţi... succesele obli nule* in În­ jinul corespondenţilor ducţie. Intîlniin aceeaşi ma unor insecte care zie un nou lot de căşti. cînd am vizitat U2ina, li­ ţiile principale şi cele a- vima Podea şi sînt în ctosa înliî.
deplinirea sarcinilor de noştri voluntari, un raid propunere: să fie intro­ s-au cuibărit în mese E Am socotit totuşi util să nele qeamun de la hală uxiliare! Tuturor şi peste Vreau să spun ceva : r tare, tare
plan. la Uzina din Călan. O dusă apa caldă, lată o cald; soba — deşi o stri­ atragem atenţia asupra a- erau sparte. Praful de pe tot să li se creeze cele bine şi frumos la şcoala. In car­
Prin urmare, contractul parte din constatările fă­ dovadă că se poate — cată — încălzeşte. Aflăm ceslui lucru; nu de alta. rame aducea a vara tre­ mai bune condiţii de neţelul meu sînt trecute, pină a-
doar oamenii nu cer im­
Dincolo colectiv se respectă în cute Ic redăm in artico­ posibilul. Vrem totuşi să însă că lemne nu s-au dar „momentul" s-ar pu­ cută. ceea ce înseamnă muncă. cum, şase note de 10. Şi va mai
tea prelungi...
dat aici de trei am! A-
mare măsură de ambele lul de faţă. ne convingem. 3i nu mi­ lunci, ce se arde în so­ Alături, la curăţăloria că pregătirile de iarnă spun ceva : mă străduiesc să nu
s-au făcut superficial.
de fapte părţi semnatare. Experi­ Lăsăm in urmă furna­ că nc-a fost mirarea cînd bă? Cocs? Imposibili Nu de lingotiere, am găsit Poate că cineva de la N ANDRONACHE rămină numai ele.
Foto : LUCIA LÎCIU