Page 82 - 1965-11
P. 82
PA G IN A A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3392
T E Z Ă Ş A N T I T E Z A
(Urmare din pag. î J. de&pre ele se vor beşte la sta ti a de
SINT FOLOSITE radloflcare a minei. Calitatea a cons
trierea nu se mal face i du se res tituit obiectul discuţiilor în organi
zaţiile de partid şl în plenarele co
pectă Indicaţiile tehnice cu privire mitetului de partid. Secretarul comi
CU ACEEAŞI EFICIENTĂ ? la profilud de săpare. „Găsim în va- tetului de partid, tov. Mililon Botici
gonete mult steril —' ne spunea in
ginerul Cornel Arsin, şeful serviciu afirmă că la Barza lupta pentru ca
litate este pe primul plan, că s-au
lui de control tehnic al calităţii —
Oraşul Cugir este cunoscut ca un poate afirma despre folul cum co nu avea nimic comun cu dansul mo Iar în vetre găsim minereu. Ba mai luat măsuri. Atunci de ce creşte nu
oraş al tinereţii. Mu de tineri, cres mitetul orăşenesc U.T.C. a îndrumai dern, îndrăgit de tineri. Ţinuta Ipr mult, unii rambleează cu minereu". mărul rebuturilor? Se lucrează doar
cuţi şi educaţi rle partid, făuresc a- si conlrolat organizaţiile d e. tineret necorespunzăloare, dansul acela des- Comentariile sînt de prisos. în aceleaşi condiţii de zăcămînt, cu
luturi de tovarăşii lor mai vîrstnici, din cadrul oraşului în ceea ce pri mă|ai trebuiau combătute pe loc. In aceeaşi oameni. Dar de ce nu 6e
diferite tipuri de maşini-unelte, ma veşte munca politică ce trebuie s-o blocurile de tineret, - pe stradă sau Pentru a justifica slaba calitate a urmăreşte si eficnenin muncii politi
şini de spălat rufe şi aMe bunuri de desfăşoare în rîndul tineretului cei tn tren, unii tineTJ au o comportare minereului, conducerile sectoarelor ce? De ce organizaţiile de partid,
larg consum. Pe pieptul multora din mai buni utecişti, activitatea cultu- ce nu încadrează cu vîrsta Jor. Fată fac apel la condiţiile de zăpămînt. comitetul de par-t i<î, nu manifestă
tre ci strălucesc stelulele purpurii de ral-etlucalivă şi organizarea timpu de astfel de -apucături trebuie luată Normal ar (i ca in condiţiile invocaie exigenţă cuvenită fată de factorii
fruniaşi în întrecorca socialistă — lui liber. o poziţie categorică de către cel pre — filoane subţiri — să se puşte se- care concură la calitate? Răspunde
leotiv, să se calculeze
cu alentie
semn a! preţuirii muncii lor entu In ce priveşte activitatea cultural- zenţi. Nu se poate şi nu trebuie aş cantitatea de exploziv ce trebuie rea pentru calitate revine în primul T â M E 0E CĂLĂTORI
ziaste. Dragostea şi pasiunea celor rducativă şi organizarea timpului teptată neapărat, adunarea generală, folosită. Dar la Barza se pare că rînd şefului de echipă. Dor maistrul?
peste 3.000 de tineri din Cugir pen liber al tineretului, nu se pot spune ca totul să fie rezolvat aici. s-a uitat de puscarea selectivă. De ce permite abateri flagrante de
tru muncă este şi rodul activităţii pe prea multe lucruri. In darea de sca Este de datoria organizaţiilor U.T.C, .Practic nu se face" — declară şe la tehnologia de extracţie, de la şa IIP *§9$S
rare o desfăşoară — sub conducerea mă se amintea că peste 200 de ti cn să cultive la fiecare membru al ful serviciului de control tehnic al disciplina de producţie ? In prezent
organizatii-lor de partid — organiza neri participă la formaţiile artistice. său răspunderea pentru ceea ce face calLtătti. Cît despre felul în care s-a generalizat aproape la toate a-
ţiile U. T. C. Lăslnd la o parte faptul că şi aceş tovarăşul său de muncă, să-l înveţe este calculat explozivul, să cităm batajele puşcarea pe sub coame, nu
La conferinţa orăşenească U.T.C., tia desfăşoară o activitate sporodică, să ia o atitudine hotărîlâ fată de doar un singur exemplu. Artificierul . respecta profilul stabilit de să ■ ■ —- 6088SI6LA “^0818
un însemnat număr de tineri, care numărul lor e foarle mic in compa- cei indisciplinaţl. Munca entuziastă Bîc loan solicită 16 amorse pentru pare, timpul de triere este arbitrar
au vorbit pe marginea dării de sea a tinerilor din Cugir, rezultatele lor puşcare, foloseşte doar 9, pe cele redus pentru a se putea extrage cît
mă, au relatat d^snre modul in care frumoase în producţie si în ridicarea lalte 7 le distruge, pentru că Încăr mai mult minereu. Dar cui foloseşte — VÂOQANE o / o w
organizaţiile U.T.C. din întreprin Conferinţa organizaţiei nivelului de cunoştinţe, ne întăresc cătura de exploziv a folosit-o da cele acest minereu înjumătăţit cu steril ?
deri şi uzine se ocupă de formarea convingerea că, dacă organizaţiile 9 găuri. Consecinţa ? Minereul s-a Peste toate aceste aspecte maiştrii
constiinlH Tineretului, a atitudinii U.T.C. îl vor atrage la o activitate fărîmitat fără să mal poară fi ales. trec, deşi le văd, pentru că nu 6Înt
noi, socialiste fată de muncă si fată orăşeneşti U. T. C, Cugir cu'ltural-educalivă mai susţinută şl De altfel, lipsa de control asupra traşi la răspundere mei de conduce ■ VAGOMIE < S M M
rile tehnice şi nici de organizaţiile
de semenii lor. S-nu spus lucruri se vor apropia mai mult de năzuin necesarului de exploziv se concreti de partid Exigenta nu este o haină
frumoase despre organizaţiile U.T.C. ţele şi preocupările lor, îl vor putea zează in depăşirea sistematică, lună ocazională, ci o tinută cotidiană, de
mecanică T. forjă — de Ja uzina me raţie cu cei peste 3.000 de tineri din mobiliza pe toii la o muncă creatoa de lună, a consumurilor specifice.
canică. din secţia lanţ şi maşina de oraşul Cugir. Deşi aici există un re pentru înfăptuirea cu succes a elită in munca fiecărui miner, mais
'Tăiat rnf<» — de la uzina 30 Decem club spaţios, bine dotat, activitatea sarcinilor trasate de partid, vor Aceste aspecte ale problemei ca tru sau inginer. Ea trebuie să fie
purtata cn răspunderea pe care o
creşte cetăţeni
brie, unde, organizaţiile U.T.C, au cuillurai-eduoaiUvă nu 6e ridică ia noastră socialistă. demni de pjtria lităţii au fost discutate de nenumă Implică obiectivul principal al în
reuşii ca din fiecare adunare gene nivelul cerinţelor. Aceasta şi pen rate ori în adunările grupelor sindi
rală să facă o şcoala de educaţie tru faptul că organizaţiile U.T.C. — S. CERBU cale, în consfătuirile de producţie, trecerii socialiste — calitatea.
comunisia a tineretului. Aceasta da cu toate că această problemă se wmmmm vi«> M* «■■■ a n w « m
torită faptului ca Ia fixarea temei ridică mereu in fata lor — nu se
sînt consultaţi majoritatea tinerilor, preocupă cu toată răspunderea de
Iar referatele ce se prezintă se pre buna desfăşurare a activităţii cultu- Cum a fost „sacrificat"
gătesc cu multă grijă, urmă>rinduce ral-educative. Joile de tineret — o
ca fiecare să aibă un bogat conţi formă eficace de educare — erau
nut, să constituie o bază reală pen apreciate în oraşul Cugir. in coloa produce;
tru discuţii. nele ziarului nostru a fost chiar un tractor
Creşterea conştiinţei tinerilor, a popularizată experienţa organizaţi
draqostel lor fală de partid şi patria ilor U.T.C. din acest oraş în pregă
noastră socialistă îşi are explicaţia tirea si desfăşurarea joilor de tine C I ÎI B M A
şi în buna desfăşurare a Jnvăţămîn- rel. Organizarea unor expuneri pe
tutui politic, Lucrările conferinţei au teme educative, a unor concursuri
reliefat preocuparea susţinută ce a pe teme ale meseriilor ce le prac DEVA: Cartierul veseJieii — cinematograful „Patria";
existat, din partea fiecărei organi tică tinerii, a unor jocuri distractive, Fecioara — cinematograful „AtrlaD PETROŞANI: A tre
zaţii U.T.C., pentru buna organizare de învălare a dansurilor moderne — cut o femeie — cinematografuţ „Republica"; Evadatul — rochii pentru femei şi ado
Si desfăşurare a Invătămînlului po în cadrul joilor de tineret — le-au cinematograful „7 Noiembrie-; LUPENI: Runda 6
litic. Predarea în cercuri şl cursuri făcut pe acestea să fie mult căutate cinematograful „Cu^ural- ; SIMER.IA: Procesul profeso lescente din mătase şi bum
la un nivel corespunzător, cunoaş de tineri. Iată însă ca această for rului Weir — cinematograful „Mureşul"; ALBA 1UL1A: bac;
terea temeinică a documentelor de mă bună de organizare a timpului Cînlînd in ploaie — cinematograful „Victoria-; O stea
partid, legarea conţinutului lor de liber nu se mai practică Ja Cugir. cade din cer — cinematograful „23 August”; SEBES In- — bluze pentru femei şi ado
sarcinile concrete de Ja locul de Cauza ? Neînţelegerile cu conduce tHnire la Ischia — cinematograful „Progresul"; Cum se
muncă nu făcut să crească eficienta rea clubului pentru sala şi slaba pre reuseşle In dragoste — cinemaiognaful „Sebeşul- ; ORA- lescente din fire fine;
Invătămînlului politic. ocupare din partea comitetului o- ST1E: Fiul căpitanului Blood — cinematograful „Patria";
In discuţiile purtate de Cheorghe răsenesc U.T.C. pentru rezolvarea Viată dificilă — cinematograful „Flacăra"; HAŢEG: Vii — capoade pentru femei, din
Voicu, Ion Visăroiu, Ana Banciu, lor. şl morii- — seriile I şi II — cinematograful „Popular"; mătase şi bumbac j
Cheorghe Iordan, Ion Mihu, Gheor- In lucrările conferinţei au fost BRAD: Samba — cinematograful „Steaua roşie"; LO-
qhe Dăian. Glieorqhe Goruk si alţii, reliefate şi unele exemple de indis NEA. Casa Riocordi — cinematograful „Minerul"; ILIA: — mantale de ploaie p.v.c, pen
precum şi în darea de seamă, s-a ciplină ale tinerilor, alîl în produc Mă iubeşte, nu mă iubeşte — cinematograful „Lumina". tru femei, bărbaţi şi copii.
vorbit pe larg şi despre eficienta ţie, cît şi în societate. S-a arătat că Maldărul de fier vechi „sacrificai". Maţ întîi l
muncii cnltural-educatlve, a ■Infor pcnlru combaterea lor s-au pus in din imaginea al&tuTată s>a demontai un deget (a Cereţi la magazinele de spe
mărilor politice şi a organizării lim- discuţia adunărilor generale anumite figurează in evidenţa În 6e cili piesă), apoi o
pnlni liber în activitatea de educaţie teme de educaţie şi tinerii care au treprinderii forestiere din mină, mai tîrziu un or R A D I O cialitate produsele Fabricii de
comunistă o tineretului. Aşa ■;n*n avut abateri, că brigăzile artistice Petroşani ca fiind un gan interior. Si uite aşa confecţii „BEGA" din Timişoara,
6-a arătat în discuţii, folosirea aces de agitaţie prin programele care le tractor K.D.-35, in bună a ajuns Lraotorul într-un
tor metode a dat rezultate bune în susţin combat unele apucături etc. stare. hal fără de hal. PROGRAMUL I: 5,06 Cinlece si jocuri populare din aspectuoase şi de calitate su
creşterea conştiinţei tinerilor, a Este foarte bine că se face acest lu Istoria acestui „trac Rău este însă că ni diferite regiuni ale tării; 5,40 Muzică interpretată de perioară,
răspunderii ce le revine in produc cru. Dar in darea de seamă si în tor- (sînAenv nevoiţi a meni nu se sinchiseşte fanfară; 6,10 „Carnaval- — Rondo buvlescă pentru două
ţie şi societaie Dar unit dintre ei discuţiile purtate s-a vorbit foarte pune cuvîntul în ghili de banii aruncaţi în vini. piane de Laurenliu Profeta; 6,22 „Fluieraş de fag, mult
şi-au pus, după cum era şi firesc, puţin despre munca politică pe care mele), pe cit este de Ne aşteptam ca zăpada
i ivire ba/oa : „Toate metodele edu trebuie s-o desfăşoare fiecare mem scurtă pe atit este de să oadă din abundentă zice cu drag- — melodii populare; 6,45 Salut voios de
cative sînt folosite cu aceeaşi efici bru al organizaţiei U.T.C. în rîndul zbuciumată... Cu un an şi să acopere ce a mai pionier,- 7,18 Cîntă surorile Kossak şi Călin Marian;
entă?" Răspunsul dat a fost: „Nul-. celorlalţi tineri. Aici, ca si in alte şi ceva in urmă, după rămas din traolor. Ea 7,30 Dansuri de estradă; 7,45 Muzică populară interpre
Să exemplificăm. locuri, nu se militează pentru com multe calcule de produc nu poale acoperi în nici tată de Rodica Bujor şi George Sîrbu,- 8.30 La micro
Deşi în ce priveşte pregătirea şi baterea unor acte de ‘indisciplină tivitate şi randament, un caz însă lipsa de răs fon, melodia preferată; 9,30 Sfatul medicului: Profi
laxia reumatismului cardiac; 10,30 Vreau să ştiu (re
desfăşurarea adunărilor generale, n chiar atunci, acolo, unde se produc conducerea 1. F. PelTO- pundere a conducerii I. luarea emisiunii din 22 noiembrie); 11,32 Muzică uşoară
organizării şi desfăşurării învătă- ele. şanl a găsit de cuviinţă F. Petroşani. Socotim că pe versuri de Mi.rcea Block, Eugen Mlrea, Aurel Felea, COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI
mînlului politic U.T.C. s-au făcut Cele mai multe lipsuri se manifes că este foarte necesar e timpul ca acest utilaj
mai puline referiri critico, credem tă în preajma unor tineri buni. apre dotarea sectorului Jigo- să-şi capete destinaţia Constantin Ckjan, Angel Crigorîu şi Romeo lorgu-
că eficienta acestora, ca metode de ciaţi. Dar ei nu iau o poziţie liolărî- reasa cu un asemenea pentru oare a fost creat, lescu; 12,13 Folclor orăşenesc; 12,30 Aici... Craiovali
educaţie comunistă a tinerelului, tă fală de tovarăşii lor sau fată de mecanism. In scurtă vre dacă se mai poale, dacă 12,50 Concert de prînz; 14,08 Parada melodiilor; 15.45 POfflLAB ĂL UESUIHII HUNEDOARA
oonte să crească mult. Ne referim aceia care manifestă diferite acte me intenţia a devenit nu să ia drumul I.C.M.- Muzică vocală şl instrumentală; 16,15 Cîntă Victoria
în special la mai buna pregătire a a- indisciplinare. Intr-una din zilele faptă. Tractorul a urcat ului. Darvai şi Gîigore Prican (vioară); 17.00 Muzică uşoară
dunărilor generale si urmărirea efi trecute, sub privirile ingăduiloare a povîrnlşul muntelui la Interpretată de Filomcla Călin şl Puiu Frătilă; 17,30 Ci ANGAJEAZA URGENT i
cientei invălăminlului politic în toa zeci de tineri de la U.M C. şi uzina locul hărăzit de „stăpî- Fotografie şl text de clul „Instrumente muzicale ale popoarelor lumii"; 18.03
te organizaţiile U.T.C. Dar dacă a- 30 Decembrie, trei tineri nou veniţi mi- săi. Dar, n-a apucat CONSTANTIN BADUTA In jurul globului ,■ 18,13 Varietăţi muzicale; 19.00 Seară
ceslora li se acordă totuşi n alentie pe şantierul de construcţii din Cu să dovedească ce poate, şi EMILIAN DOBOŞ pentru tineret: 20,00 Radîogazeta de seară; 20,30 Cîntă — Absolvenţi ai Institutului de Ştiinţe Economice caro au
mai susţinută, nu acelaşi lucru se gir se „produceau- cu un dans ce şi bietuJ tractor a fost corespondenţi Mina; 20.55 Vernisaj muzical; 21,25 Interpreţi oi mu
zicii populare; 21.45 Arii din opere; 22,15 „Primul meu o vechime de 3 ani în funcţii economice ;
secret" — muzică uşoară; 23,15 Interpreţi de muzică — Absolvenţi de şcoli medii cu o vechime de 3 ani în
funcţii economice ;
— Ingineri cu o vechime în muncă Intre 3-5 ani \
PROGRAMUL II; 7,50 Marşuri sportive,- 8,00 Folclor
Imagini de la meciul de fotba 5 muzical din Muntenia; 9,05 Muzică de balet de Leo rioare - juridice — sau ştiinţe administrative şi 3 ani în func
— Inspector administraţie locală de stat, cu ttudii supe
Delibes; 9,32 Meridiane — melodii; 10,00 Muzică popu-
I lară interpretată de Georqela Anghel; 10,30 Seleeliunl ţii administrative ;
din opereta „Farmecul unul vals" de Oscar SLrauss;
— Tehnicieni I ; Normator tehnolog I, conform prevede
Solişti si formalii de muzică popula/ră de la sate; 11,30
România - Portugalia y Muzică corală de Cheorghe Derieleanu; 13,27 Momente rilor anexei IV din H.C.M. 1053/1960 ;
Din ţările socialiste.- 12,25 Piese pentru fanfară; 12,45
— Fotograf artistic, absolvent al şcolii medii şt cu 3 ani
plăcute cu muzica uşoară; 14,30 Cîntece şi jocuri popu
lare; 16,00 Valsuri si tangourî; 17,15 Muzică uşoară vechime în specialitate.
Ide Ian.cy Korossy; 17,45 Piese de estradă; 18.15 Ziare, — Stenodactilograf — în condiţiile prevăzute de H.C.M.
ziarişti, opinii; 19.05 Doine şi jocuri populare, 19,30 nr. 1603/1958.
Melodiile anotimpurilor; 22,30 Moment poetic: „Cmt-.
Iată-i pe cei 11 jucători Ipoezii de Maqda lsanos; 23,10 Caleidoscop muzical; Doritorii se pot adresa secţiunii personal a Sfatului popu
Faimosul jucător din echipa
din echipa României (de la 23,50 Ecouri lirice. lar al regiunii Hunedoara, telefon 1750-1850, Interior 28—17.
Portugaliei, Eusebio, nu a putut stingă la drea.pta) care au reali Buletine do şliri şi radiojurnale: 5,00: 6,00; 7,00; 10.00;
j
înscrie nici un gol datorită apără zat un joc excelent: Greavu, Pircă- 1 12,00; 14.00; 16,00; 18,00; 22,00; 23,50 (programul T);
rii lerme a românilor. El a de- Q lab, Sorin Avram, Gherqlieli, Ba 7,30; 9,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 23,00; 0,50
dea, D. Popescu, Dridea I, Dan B (programul II).
monslral lotuşi că este un jucător
Coe, Hălmăgeanu, M. loncseu şî I
de mare valoare. Popa. UZINA „VICTORIA” CĂLAN
TELiSTIZ IITO
întreprindere siderurgică de stat, cu sediul în oraşul Că-
lan, regiunea Hunedoara,
19.00 Jurnalul televiziunii (I); 19,15 Emisiune pentru
tinerelul şcolar; 20,00 Pentru noi femeile; 21,00 Mar1 angajează imediat muncitori calificaţi în meseriile;
poeţi ai lumii: Pablo Neruda,- 21.30 Gong: Emisiune dc
acluaiităti teatrale; 22.15 Antologie instrumentală: Mac ❖ STRUNGARI METALE
i Stri ai claviaturii şi arcuşului; 22,40 Jurnalul televiziuni 4» EXCAVATORIŞTI
(II); buletin meteorologic.
♦ ELECTRICIENI
TIMPUL PROBABIL’ Informaţii suplimentare se pot cere zilnic la serviciul orga-
• nizarea muncii; telefon nr. 4 interior 49.
PENTRU 24 ORE
Vremea se monline rece şl umedă, cu cerul mai mult
noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapovită şi
ninsoare. Vîntul va sufla moderat cu intensificări din
sectorul nord şi nord-est, Temperatura în scădere; ziua I. I. S. „A R D E L E A N A ”
va Ii cuprinsă intre —1 şi 3 grade iar noaptea intre
—3 şi —6 grade.
PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE FABRICA DE miŢĂMIMTE ALBA IUUA
Vreme schimbătoare cu temperatura in scădere trep
tată. strada Morii nr. 8, telefon nr. 435-436
ANGAJEAZA PRIN CONCURS:
^ 2 MAIŞTRI CALIFICAŢI PENTRU ATELIERUL PREGĂTIT
CUSUT;
Fotografia de fată reprezln- + 1 MAISTRU CALIFICAT PENTRU ATELIERUL DE TRAS TER
n tă momentul cînd Genmano, MINAT ;
căpitanul echipei portugheze,
♦ 1 MAISTRU CALIFICAT PENTRU ATELIERUL DE CROIT.
strînge mina arbitrilor elveţi
eni, avvnd la centru pe Got- Concursul va avea loc la sediul întreprinderii în ziua de 30.XI
frled Dienst, Înainte de începerea 1965. Informaţii suplimentare se primesc la întreprindere.
i meciului. De fată este şi căpitanul
J formaţiei române, Popa.
Echipa României a imprimat Jo
cului un ritm infernal. Portughezii fTKEPRNDESE* PLANTE MEDICINALE
au organizai şi ei cîteva contraa
tacuri dar ele au fost rezolvate
cu succes de apărarea echipei noa 0 8 A S T ÎE
stre reprezentative. In imaginea f
de fată se poate observa cum Dan
Coe Intervine cu succes la un ba ANGAJEAZA DE URGENŢA REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL.
lon pe oare vrea să-l recupereze , CONDIŢII DE STUDII Şt STAGIU. SE COMUNICA CELOR IN-
Augusto. In apropierea lor se a-
flâ Hălmăgeanu şi Eusebio. TERESAŢ1 LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII DIN ORÂŞTIE, STRADA
J PLANTELOR NR. 50-52, TELEFON NR. 252.
I
Foto: AUREL DULA