Page 83 - 1965-11

PAOINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

i i Mi

L e fL /IF S H w U % J

• «

$E3R® ^ JTOT& y»-J
bj^Sivjf/
^
# # m w T*f • P$$$r fcCti
^C* Jy
# f a fw M t
V W J S
j t # i J f f l a m ^ W j ; îj "<** W T W V / V r â K M ] C .V , < 1 / i /Ir iJ jf f i i |W n w r
Wf îy
c? HI £ 7
fit,
M OI&S ,;c{*®îi' T a t& llS j Vă iii' v-k jty / J&SKV ■ 4 # ir J ilM ' Mv w ^ sS rjM rtB ^ ’fiwr' aJ7 JK Ml
HM Măsuriie adoptate de Plenara C.C. creat astfel condiţii corespunzătoare rolul pe care îl au Ingrăşăminlele
n r a m oi Evţji m b c*5\ m n §p * I cerinţelor agriculturii regiunii noa­
«J» EI <y t. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965 penlru ca rezultatele experimentale să chimice şi organice in producţia cul­ stre.
reflectă grija deosebită şi preocupa­
poată fi generalizate pe scară tot mai
turilor agricole. Experienţele făcute
Rezultatele oblinute în ultimii ant
K I C a I ? w £ s*3 c rea permanentă a conducerii parti­ largă. Pină acum, pe baza rezulta­ în staţiunea noastră au arălat că sc de cooperativele agricole din regiu­
m mfis» 1 » «
dului şi guvernului pentru ridicarea telor ştiinţifice s-au generalizat în pot obţine sporuri însemnate dc pro­ ne privind sporirea producţiei agri­
agriculturii la nivelul cerinţelor de- producţie o scrie de lucrări privind ducţie atunci cînd se aplică doze mo­ cole şi întărirea economică deşi sint
săvîrşirii construcţiei socialismului în cultura- cerealelor şi plantelor tehni­ derate de in(/răşâmij)lc. A/Ufel, la mai bune, totuşi ele nu refleelă po­
fîw n ^
aNT patria noastră. Pentru îmbunătăţirea ce, îmbunătăţirea păşunilor şi finelc- cultura porumbului cultivat în lunca sibilităţile reale. Regiunea noastră
lor, pomicultura, legumicultura, ame­
activităţii unităţilor cooperatiste, crea­
Mureşului, aplicarea a 48 kq azot şi
dispune de condiţii de sol şi climă
liorabile funciare şi protecţia plan­
rea organelor proprii de conducere
prezintă o mare însemnătate. Vor fi telor. 32 kg fosfor la ha a adus sporuri de care permit aplicarea cu bune rezul-
producţie cu 43 la sulă mai mari de-
tale n unei agriculturi intensive. Cu
astfel înlăturate o serie de deficienţe La cereale şi plonle lehnice s-au cî l cultura neîngiăşatd. La cultura ţoale acestea, în regiune, gradul de
care s-au manifestat în aplicarea stabilit soiurile şi hibrizii dc porumb, cartofului, aplicarea acestor doze a mecanizare esle încă necorespunzător,
B
ALIERE E» măsurilor corespunzătoare penlru dez­ grîu, cartofi potrivite condiţiilor de adus sporuri de 29 la sulă. In cazul alît cantitativ, cîl şi calitativ, iar în
M I I Li voltarea cooperativelor agricole şt climă şi dc sol alo regiunii. De ase­ aplicării unor doze mai mari dc în­ problema chimizării sint o serie de
cointeresarea tot mai largă a coope­ menea, s-au stabilit şi difuzat unele grăşăminte, spQrurile de producţii au rezerve nevalorificale.
ratorilor. măsuri privind fertilizarea principa­ ajuns pînă la 61 la sulă la porumb şi Regiunea noastră esle brăzdată da
In documentele elaborate la Plenara lelor culturi agricole şi combaterea 52 la sulă la cartofi. Sporuri însem­ rîuri ale căror ape stau nelolosite.
produolive, caze prinitr-o hrănire
Documentele Congresului el IX- MIHAJ DRAGHICÎ raţională, o reproducţie dirijată şi C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie chimică a buruienilor. In ccca cc pri­ nate de recollă s-au obţinui şi prin deşi utilizarea lor se poale face în
lea al P.C.R. subliniază faptul cfl prlm-secrolar al Comitetului se conturează înlr-o lumină nouă ro­ veşte îmbunătăţirea păşunilor s-au aplicarea îngrăşămintelor chimice pe multe cazuri numai printr-o simplă şi
Inlr-o agricultură avansată creşte­ raional de parlid — Sebeş o «erecţie atentă să Ite uniformi­ lul şi sarcinile consiliilor agricole şi generalizat rezultatele oblinute de păşuni. Astfel, prin folosirea unei ieftină măsură gospodărească
rea animalelor trebuie să ocupe zate. O altă problemă a cărei re­ ale uniunilor cooperativelor agricole. staliune prin folosirea îngrăşăminte­ doze dc 90 kg azotat la ha s-a obţi­ Avînd în vedere sarcinile ce no
un loc precumpănitor. Urmărind zolvare o urmăjim este permanen­ Alături de acestea se precizează şi lor. In pomicultură s-au stabilit şi ge- nui un spor de masă verde cu 74 la stau în fală, sc impune tot mai mult
realizarea acestui obiectiv. Comi­ tizarea îngrijitorilor de animale, importanta cercetării ştiinţifice în do­ necesitatea ridicării nivelului mun­
tetul raional de partid Sebeş a- le să fie superioare celor obţi­ începînd cu anul 1966 fiecare în­ meniul agricol. cii ştiinţifice în slrînsâ leqâturâ cu
oordă sprijin $i îndrumare con­ nute de alte unilăli. In cooperati­ grijitor va primi sarcina de pro­ Practica unităţilor agricole frunta­ nevoile producţiei din unităţile agri­
cretă cooperativelor agricole de vele amintite s-a realizat un pro­ ducţie pentru lotul de animale pe şe a demonslrat că penlru obţinerea cole de slat şi coopcraliste. Această
producţie pentru continua întărire cent de natalitate dc 79-87 Ia oare 51 îngrijeşte. Aplicînd acea­ de producţii mari, de calitate superi­ muncă ştiinţifică împletită cu cea
stă măsură se va putea extinde
şi dezvoltare a sectorului zooteh­ sută. retribuţia suplimentară şl în ce- oară şi la un prel de cost redus, esle practică va ajuta la ridicarea trep­
nic. In raionul nostru condiţiile In scopul creşterii efectivelor de necesar să se aplice cele mai noi tată a contribuţiei specialiştilor, la
pedoclimatice sînt favorabile creş­ animale, mai ales a bovinelor, ne lolaile unităţi agricole. O preocu­ cuceriri ale ştiinţei si tehnicii agrico­ creşterea continuă a producţiei a-
tem unui număr însemnat de n- vom îngriji ca în fiecare unii a le, pare de 6eamă o va constitui con­ le, alături de folosirea chibzuită a qrîcole.
nimale $i obţinerii unor can+ttiţi in funcţie dc condiţiile specifice, tinua perfecţionare şi îmbogăţire bazei tehnico-maleriale, valorificând la Cunoaşterea cuceririlor şliinlci şi
sporite de produse animaliere. să se crească rasa cea mai potji- a cunoştinţelor profesionale a în­ maximum posibilităţile create dc me­ tehnicii agricole este o sarcină de
grijitorilor mulgători. La noi a de­
Sub îndrumarea organizaţiilor de vitâ. Astfel, în cooperativele a- venit o practică şcolarizarea în fle­ canizarea proceselor dc producţie, de marc răspundere a tuturor specialiş­
partid, ai sprijinul specialiştilor gricole din zona de deal se va car© iarnă a îngrijitorilor de ani­ chimizare, irigaţii ele. tilor din agricultură. Rutina manifes­
din agricultură, cooperativele a- creşte rasa Pinrtzqau, iar în zona male la una din cooperativele a- In dezvoltarea continuă a produc­ tată în activitatea unor cadre de spe­
cialişti din agricultură nu face dccit
gricole de producţie din raionul de şes rasa Bălţa lă românească grloolo din raion care a obţinut ţiei agricole din regiune, un rol im- să menţină la un nive) scăzut pro­
nostru au obţinui în cursul aces­ Paralel cu aceasta va exista o pre­ cele mai bune rezultate în zooteh­ porlan-l îi revine şi Staţiunii experi­
tui an rezultate frumoase in creş­ ocupare susţinută pentru îmbună­ nie. In afară de aceasta un mare mentale Geoagiu. Avem ca sarcină ducţia agricolă în unităţile în care
terea efectivelor de animale si a tăţirea structurii efectivelor de bo­ număr de îngrijitori sini încadrai! principală elaborarea şi difuzarea în neralizal o serie de rezultate privind sută mai mare fată de păşunea noîn- lucrează. Penlru aplicarea în mod cu­
productivităţii lor. în unităţi ca vine, acordlndu-se o aitcnţie deo­ la învălăniînlul agrozootehnic dc producţia unităţilor a metodelor îna­ sortimentul pomoloqic. amenajarea qrăşală, in cazul păşunii dc la Nă- rent a cuceririlor ştiinţei esle nece­
cele din Apoldu) de Sus. Miercu­ sebită creşterii numărului vaoMor masă. intate agricole, menite să contribuie terenurilor în pantă destinate plan- dăşlia, cu 110 l.i sulă la Orăşlioara sară cunoaşterea complexului dc fac­
rea, Cilnic, Pianul de Jos, au spo­ cu lapte, astfel îneît din totalul la ridicarea pc o Ircaplă superioară taliilor pomicole, sistemul aqropomi- şi cu 125 la sulă pc păşunea Bouria- tori tehnico-ceonomici din fiecare u-
rit simţitor electivele de animale efectivului ele să reprezinte cel Sporirea efeolîvelor de animale a producţiei agricole n regiunii. In a- col. complexele dc măsuri agroteh­ Sibişel. nilale. Aplicarea şablonată a metode­
şi producţie de lapte şi carne. pulin 50 la sulă. şi a producţiei acesl-ora depinde cest scop, planul noslru tematic de nice în livezile linerc şi pe rod clc. lor noi nu poate să ducă la rezul­
Realizările oblinute pînâ în pre­ O preocupare sporită ne propu­ şi de asigurarea unor condiţii cît cercetare ştiinţifică cuprinde proble­ In continuare vom lărqi sfera preo­ tatele scontate. Se impune, deci, apli­
zent nu pot însă să ne mulţumea­ nem să manifestăm fată de acţiu­ mai bune de adăpostire. în acest me din secloarctc : agricol, horticol In scopul difuzării, în produclie a cupărilor noastre în direcţia folosirii carea unei agrotehnici diferenliate,
scă. Sarcinile mari ce ne revin nea dc selecţie a animalelor. Mul­ scop ne propunem să acordăm o şi zootehnic. La întocmirea lui am rezultatelor ştiinţifice, slaliunca noa­ eficiente a îngrăşămintelor chimice tinindu-sc seama (le cerinţele «gro-
în noul plan cincinal în ceea ce te cooperative agricole dispun de deosebită atenţie construirii la stră în colaborare cu consiliile agri­ pentru principalele culturi agricole şi bioloqice ale planlel faţă de factorii
priveşte creşterea numărului de n- efeotive mari de animale de la timp a obiectivelor prevăzute, ut- tinut scama de documentele de parlid cole regional si raionale a organizat horticole. Cu ajutorul reţelei dc punc­ de climă şl sol. Sarcina aplicării a-
rnmale şi a productivităţii lor im­ oare se aşleaplă venituri din ce mărind ca toate construcţiile 6â şi de stat privind dezvoltarea agricul­ unele domonslralii şi instructaje la te dc sprijin vom stabili clementele grotohnicii diferenliate revine specia­
pun valorificarea tuturor rezerve­ în ce mai însemnate. La indicaţia fie terminate înainte de tre­ turii în regiune, precum şi de pro­ care au participat specialişti din pro­ necesare pe zone pedoclimalice ale listului agronom
lor de care dispunem pentru dez­ biroului raional de partid, penlru cerea animalelor în 6tabu.la- punerile specialiştilor din unilătile ducţie, brigadieri şi cooperatori De­ regiunii noastre. In problema iriga­ Buna organizare n muncii, exlinde-
voltarea sectorului zootehnic. ţie. Pentru a r i d i c a produc­ productive şi de la consiliile agricole. monstraţiile an determinat conduce­ ţiilor vom întregi planul noslru Ie­ rca largă a rezultatelor cercclării ştiin­
aplicarea întregului complex dc tivitatea muncii în zootehnie vom Pentru a cuprinde cît mai mult va­
După cum se ştie, realizarea o- măsuri privind selecţia, prin con­ urmări extinderea mecanizării rietatea condiţiilor de climă şi sol rile unor unităţi să introducă in pro­ rnatic cu noi experienţe, axîndu-ne ţifice şi a experienţei unilălilor agri­
bicctîvolor stabilite in sectorul zo­ siliul agricol şi reţeaua veterinară proceselor de producţie. Un accent ducţie metodele avansate de cultură aclivilatea la principalele culturi o- cole fruntaşe constituie chezăşia spo­
otehnic este condiţională în măsu­ s-n individualizat întregul efectiv deosebit vom pune pe alimentarea din regiune, am organizat in coope­ în domeniul agricol şi horticol. gricole, avind în vedere sursele de ririi producţiei agricole şi a înfăp­
ră holărîtoare de asigurarea unei de animaile. Considerăm continua­ cu apă a fermelor, mecanizarea lu­ rativele agricole de produclie un nu­ In rezoluţia plenarei se arată că apă şi terenurile destinate irigaţiilor. tuirii pc această calc n sarcinilor tra-
baze furajere corespunzătoare Iată rea organizării selecţiei pe baze crărilor de evacuare a gunoiului măr de 32 puncte de sprijin experi­ penlru dezvoltarea intensivă şi multi­ Problemele dc chimizare şi irigaţii le snle dc Congresul al IX-lea al parti­
de ce. începînd din anul viilor, va ştiintilice ca o sarcină de căpete­ de grajd, prepararea furajelor, mentale. Aclivilatea nccsloru se des­ laterală a agriculturii, trebuie folo­ vom sludia în cadru! complexelor a- dului.
trebui să punem un accent mai nie în dezvoltarea zootehniei in m\it.$ul electric etc. In această di- făşoară sul) îndrumarea cercel <11 ori lor site mijloace moderne dc muncă cum qrotehnice ale culturilor care figu­ Ing. EMANOIL MANUGH0VICI
enare pe ridicarea producţiei de raionul nostru. Penlru perioada de reclie, unele cooperative agricole noştri, in strînsâ colaborare cu ingi­ sint t mecanizarea, chimizarea ş» iri­ rează in planul noslru tematic secare directorul Staţiunii
furaje la ha. In această direcţie vară, consiliul agricol este îndru­ de producţie printre care cele din nerii din unităţile respective. S-ou gaţiile. Practica agricolă a demonstrat astfel întregit va răspunde mai bine experimentale Geoagiu
esle necesar să se asigure un sor- mat să ia.măsuri ca în toarte uni- Gîrbova. Deal, Sebeş, Miercurea,
,tlmenrt tle* seminţe din cele mai tătite să organizeze tabere de vară,
valoroase plante de nulret, care asîgurînd in cadrul lor reproducă­ Oaia şa. au acumulat o bună ex­
«sigură producerea unor canlilăli tori corespunzători. In următorii perienţă. De aceea, în viitor vom
sporite de proteină la ha. O a- 2-3 ani acţiunea de însămînlări ar­ urmări extinderea pe scară tot mal
tenhe deosebită se va acorda ex­ tificiale va ti extinsă în toate uni- largă a mecanizării lucrărilor tn
tinderii culturilor de lucerna, tri­ lătvle agricole. Acest lucru presu­ zootehnie. ^ F W Î Î B I î !
foi, sparcetă, mazăre, ovăz, cu-ltu- pune însă pregătirea de noi cadre. Faptul că în prezent unele uni­
th de sfecvlâ pentru nutrel, care In acest scop. cu sprijinul Con­ tăţi realizează producţii constante ESENŢIAL DE CADE
au condiţii bune de dezvoltare în siliului agricol regional se vor
raionul nostru. Pentru obţinerea lua măsuri ca pc lingă unul din do 2.000-3000 litri lapte anual pe €0
unor cantităţi sporite de furaje, pe centrele de insămînlări să se orga­ cap de vacă furajată, iar altele DEPINDE VALORIFI­ £
lingă îmbunătăţirea păşunilor şi nizeze un curs cu o durată de 1-2 oblin abia cile 1.000-1.500 litri ne
flnelclor existente, vom lua măsuri luni pentru şcolarizarea cadrelor dovedeşte că există încă numeroa­ CAREA ÎNSEMNATE­ e r u e i E U
ca prin planurile de produclie ale necesare.
fiecărei unilăli 6ă se prevadă a- O problemă de mare însemnă­ se rezerve care, valorificate din LOR REZERVE PE
plicarea întregului complex de lu­ tate care contribuie la dezvoltarea plin, pot contribui la creşterea Promovînd cu consecvenţă s-au tntărit continuu, dovedin- Paralel cu sporirea parcului zat mai pulin de 50 la sulă din
cruri agrotehnice şi folosirea chib­ zootehniei este îngrijirea rationa-lă ponderii producţiei şi a veniturilor SASE LE politica dc industrializare so­ du-se pirqhii active în spori­ de maşini şi tractoare, a cres­ suprafaţa arabilă. Există deci
n animalelor. Deşi s-au obţinui re­ înregistrate din zootehnie în an­ cialistă a tării, Partidul Comu­ rea producţiei agricole. cut productivitatea acestora şl
zuită a unor canlilăli sporire de rezerve importante Jn această
zultate frumoase în aceasta pri­ nist Român s-a preocupat în •Şi în raionul Alba baza ich- a scăzut simlitor prelul dc cost. privinţă penlru aplicarea îngră­
îngrăşăminte chimice şi naturale. samblul activităţii economice a co­
vinţă, mai avom încă unilăli agri­ permanentă si dc dezvoltarea nico-maierială a S.M.T. s-n în- In perioada planului de G nni, şămintelor pc suprafeţe mal
Un mijloc eficient penlru îmbu­ cole unde îngrijirea animalelor operativelor agricole de producţie. multilaterală şi intensivă a agri­ larlt de la un an la nilul Nu­ prelul de cost al unui hanlru mari.
nătăţirea electivelor de animale nu se face corespunzător. O plrghie importantă care va tre­ culturii. In această privinţă s-a mai în perioada planului de a scăzut dc In aproape 137 lei Sub dircol-a îndrumare a cn-
îl constituie organizarea temeinică La numeroase cooperative nqri- imi să fie folosită în mai mare ţinut scama dc faptul că valo­ -ase ani, accaslă unilnie a pri­ cîl era în 1959, la circa 82 lei. miictnlui raional de partid,
a reproducţiei şi selecţiei. De a- cole, în brigăzile zootehnice e- măsură în scopul realizării obiec­ rificarea luliiror rezervelor pc mii 147 de tractoare, 203 semă­ Sub îndrumarea organizaţiei consiliinl agriccvl raional s-a
xistă organizaţii de bază puterni­ tivelor stabilite cu privire la dez- care le are agricultura noastră, nători mecanice, 51 combine de do parlid din S.M.T., mecaniza­ preocupat continuu de crearea
ceea, comitetul raional do pa/lid ce. ca de exemplu la Cîlnic, A- depinde in cca mai marc mă­ oăionsc, precum şi alte maşini torii au muncit cu mai mulîă
unei puternice baze lehnico-
îndrumă organizaţiile de partid din poldnl de Sus. Pianul rle Jos, Mier­ volloirea si consolidarea sectoru­ gură dc eroarea uneî puternice Paralel cu înzestrarea lehnică răspundere penlru folosirea rn- mafcriale. Intruclt numeroase
cooperativele agricole penlru ca curea etc. Aici şi în alte unităţi lui zootehnic, este generalizarea baze lehnico-malcriale. S-a pu? a crescut şi gradul de mecani­ llonală a mijloacelor lehnice şi unităţi au condilli bune pentru
tn viitor să urmărească cu toată cei mai buni comunişti lucrează experienţei unităţilor fruntaşe şi deci accent deosebit pc progre­ zare a lucrărilor agricole. Ast­ pentru efectuarea tuturor lucră­ dezvoltarea viticulturii, a fost
tn sectarul zootehnic. Prin munca introducerea în toate cooperative­ sul tehnic caro asigură diminua­
atenţia realizarea In bune condi­ fel. se poate aprecia că în 1965 rilor agricole la timp şi la un stimulată extinderea acestor
lor fructuoasă, prin exemplul per­ rea dependentei agriculturii fată s-a executat un volum dc lu­ nivel agrotehnic ridicat Accsl
ţii a planurilor de montă şi fălăTi. sonal în respectarea regulilor zo­ le agricole a metodelor avansate CATE ESTE CREA­ de factorii naturali şi permite crări dc 0 ori mai marc dccit plantaţii. In perioada planului
Tolodalâ, cadrele tehnice vor tre­ otehnice ei mobilizează şi pe cei­ de creştere a animalelor. Tinînd obţinerea unor recolte bogat'* în 1959. Pînă acum accentul s-a lucru cslc oqlindit de faptul că dc 6 ani s-au plantat cu vii ti­
numeroase cooperative agrico­
nere 181 de hectare. O mare
bui să Introducă şi să tină corect lalţi lucrători din acest sector la seama de experienţa acumulată pi­ REA UNEI PUTER­ cu cheltuieli reduse. le dintre care colo din Cricău. atenlie s-a acordat şi folosirii
o activitate vie, creatoare uă în prezent, comitelui raioivot pus pe mecanizarea lucrărilor
evidenta producţiei şî a originii a- Dozvoliarea unei puternice dc arat, semănat. întreţinerea Calda de Jos, Alba. Tclus şi al­ superioare a terenurilor im­
Este de datoria noastră să insis­ de partid va acorda şi în viilor o industrii constructoare dc ma­
nimalelor. In privinţa creşterii va­ NICE BAZE TEHfih prăsitoarelor, de recoltare o ce­ toie, mi obţinui an do an pro- proprii culturilor cerealiere
tăm şi mai mult ca la ingrijiiroa şini a făcut posibilă dotarea ar
cilor cu lapte un accent deosebit animatelor să fie antrenali cei atenţie lot mai marc înfăptuirii în dc an a agriculturii cu mijloa­ realelor Duioase. In viilor, aşa ducţii sporite şi constante la prin plantarea lor cu pomi fruc­
se va pune pe scurtarea perioa­ mai buni ţărani cooperalori care mod exomplar a sarcinilor stabi­ CQ— ce de produclie moderne. Pen­ cum subliniază documentele majoritatea culturilor. Aici dc tiferi. Din 1959 şl pînă în toam­
Congresului al IX-lea al P.C.R.,
dei neproductive. Pînă acum, în să fie cointeresaţi în obţinerea u- lite de parlid cu privire la dezvol­ lru a reliefa succesele obţinute yi în raionul nostru se va a- fapt a existat o bună colabora­ na acestui an au fost înfiin­
ţate livezi noi pe 422 hectare
re între brigăzile de rimp din
oooperalivele agricole din Cîlnic, nor rezultate cît mai bune în tarea sectorului zootehnic, măsu­ (Din Raportul prezentat de în această direcţie amintim fap­ corda o mai mare alenlie ex- cooperative şi cele de trac­ terenuri sloi» productive. Şi în
Apoldul de Sus. Răhău, Pianul de muncă. Consiliul agricol raional rile întreprinse în această direc­ tovarăşul Nieokie Csov^escu tul că în 1938 reveneau 2.00(1 linderii gradului (le mecanizare toare. viilor atenţia consiliului agri­
Io Plenara C.C. al P.CR. db
Jos, Ohaba. Gîrbova şi altele s-a va lua măsuri pentru revizuirea ţie avind ca rezultat final conti­ lt-12 noiembrie 1V45). hectare la un tractor fizic, iar prin asigurarea unor sisteme Cooperativele agricole din col raional va fi îndreptată spra
adecvate (le maşini, penlru te­
Introdus şi se line o evidentă cla­ loturilor dc animale în aşa fel ca nua consolidare economico-ozga- in anul 1964 încărcătura a scă­ renurile în pantă, la culturile raionul nostru au oblinut pro­ trecerea unor cit mai mari su-
prafeţe de teren de la categorii
ră şi coreolă în zootehnie, fapt in licoare lot dc îngrijire să fie a- nizalorică a cooperativelor agri­ zut la 160 ha. In ultimii ani lehnice. în livezi, vii şi în gră­ ducţii sporite şi ca urmare a inferioare la altele superioare,
care face ca rezullateJe înregistra- nimale produolive şi mai pulin cole de producţie. staţiunile dc maşini şl tractoare dinile de legume. dezvoltării putorii lor econo­ îndeplinind prin aceasta una
mice. Toluşi, valoarea fondu­ din condiţiile de bază ale folo­
raxuzars «nuno fltra* es cucca> am-Mt: <ijn-m numi,» «..v-u». , rilor fixe ale cooperativelor (lin sirii intensive a pămînlului.
raionul noslru a ajuns anul Am amintit doar cîtiva fac­
n r Irccul la numai 170 189 ici la tori mai principali care au con­
Comiletul de partid din tuturor oamenilor muncii de suta de hectare fală drt 219 000
cadrul cooperativei agricole I ! I L RSONALE la sale în lupta pentru spo­ lei cit reprezintă media pe tribuit şi caro vor continua să
c o n t r i b u i e la dezvoltarea
de producţie de la Aurel II ■ QQc.r' fl « J t Lm rirea producţiei, de a pune tară. In viii lor, aşa cum se bazei tchnico-materiale şi la
Vlaicu. raionul Orăştie, s-a în centrul întregii noaslre arată în documentele recentei
preocupai în ultimii ani cu munci consolidarea econo- plenare o C.C. al PCR., prin sporirea producţiilor în unită­
multă grijă de creşterea răs­ mico-organizatorică a coo­ creşterea fondurilor dc acumu­ ţile agricole. Pornind de la a-
naliza amănunţită a acestora sl
punderii personale şi întă­ M E I M l H O perativelor. Comuniştii din lare care vor reprezenta IM dc la nivelul actual al agricul­
rirea rlisciplinei în muncă a <3 5L.fi cadrul cooperalivei noastre pînă la 25 fa sută din valoa­ turii din raionul Alba. nc vom
tuturor comuniştilor, a în­ au studiat cu multă alentie rea producţiei nete, există po­ orienta munca dc viitor spre
tregii mase de membri coo­ raportul prezentat de tova­ sibilitatea dezvoltării simţitoa­ valorificarea tuturor rezervelor
peratori Această preocupa­ răşul Nicolae Ccauşescu S* re a averii obşteşti. Aceasta va
re, subliniată şi de tovară­ registrale sînt o consecinţă s-au ivit cazuri de Indisci­ joritatea membrilor brigăzii învăţate la cursurile zoo­ rezoluţia adoptată de ple­ permite unităţilor să mărească în scopul organizării moderne
şul Nlcolae Ceauşoscn în directă a muncii politice şi plină, de neprczentarc la au primit drept retribuite tehnice. Pasiunea sa în mun­ nară. Din aceste importante fondurile dc investiţii proprii a ramurilor do producţie exis­
raportul prezentat )a Plena­ organizatorice desfăşurată de muncă a unor cooperatori, suplimentară însemnate can că l-a fost răsplătită din documente am desprins gri­ penlru întărirea bazei lor ma­ tente, Cooperativele agricole
ra Comitetului Central al comitetul de partid si rele au formal opinie de masă lilăli de cereale. plin. De la lotuî de vaci pc ja pc care conducerea parti­ teriale. din raionul nostru au toate con­
Partidului Comunist Român 4 organizaţii dc bază exis­ împotriva acestora. depn- Un alt exemplu privind care îl îngrijeşte n obţinui dului noslru o acordă oa­ Dezveli ind in permanentă diţiile penlru dezvoltarea con­
din II — 12 noiembrie a.o şi tente în brigăzile de cîmo nîiul o stăruitoare muncă de felul rum s-a achitai de sar­ în 10 luni de zile o produc­ menilor muncii de la sale baza tebnico-malerială, coope­ tinuă a bazei telmico-matcriale.
în documentele elaborate de şi zootehnică. Fiecărui co­ lămurire cu oamenii, făcin- cina încredinţată îl consti­ ţie de aproape 1.700 ] lapte De aceea, sîntem hotărîli să rativele agricole au avut posibili­ Esle necesar însă a sc asigură
Congresul al IX-)oa a avut munist i s-a repartizat o sar­ du-i să inloleaqă că absen­ tuie comunisla Maria lancu. pe cap de vacă furajată. nu ne precupeţim eforturile tatea să folosească de la un an la valorificarea la maximum a po-
ca principal tel consolida­ cină precisă. în strînsă le­ ţele lor intirziau lucrările Ea lucrează ca îngrijiloare- F.xcmple care relevă răs­ pentru a răspunde prin fap- altul canlilăli lot mai mari de sihiliiătilor ce se creează prin
rea economică şi organiza­ gătură cu activitatea econo­ agricole şi, în consecinţă, mulqătoare la ferma dc vaci. pundere, conştiinciozitate în le acestei griji părinteşti. In îngrăşăminte chimire. In acest dezvoltarea conlinuă a meca­
torică a cooperativei agri­ mică. Despre felul cum mem­ producţia putea fi diminuată In planul de produclie s-a muncă, sînt numeroase îr aclivilatea noastră viitoare an, spre exemplu, s-an aplica» nizării, chimizării şi prin extin­
cole de producţie. brii dc parlid s-au achilat Pentru creşterea răspun stabilit ca de la lotul dc n- cadrul cooperativei noastre nc vom strădui să ridicăm aproape 2 000 lono dc azolat derea irigaţiilor Consiliul a-
Faptul că In anul 1905 noi de sarcinile încredinţate ne derii personale, biroul orga­ nimnle de care răspunde să agricole. F!o sînl o conse­ rolul adunărilor generale în de amoniu şi superfosfat. fală gricol raional va milila si p©
mai dcnarlc penlru
folosirea
nm reuşit să obţinem aproa­ putem da seama din urmă­ nizaţiei de bază din brigada realizeze 1.200 litri lapte de cinţă a muncii politice des­ întreaga activitate a coope­ de numai 56 tone folosite în mai chibzuită a fondurilor alo-
pe 1 409 kg grîu. 2.005 kg toarele exemple : a II-a a cerut deseori in­ la fiecare vacă furajată. To­ făşurată dc organizaţia de rativei. vom milila penlru 1959. Chimizarea agriculturii calo în vederea dotării tehnic©
orz. I 420 kg porumb boabe Comunistele Barbara He- formări dc la membrii de varăşa M. lancu a înţeles că partid, a ajutorului pp care creşlerea răspunderii per­ s-a dovedit a fi unu) din fac­ a procesului de produclie în
şi aproape 7.000 kg sfeclă ţermnn, Măria Pascu şi Ma­ parlid asupra felului cum munca în zootehnie trebuia comiterii) de partid şi bi­ sonale a fiecărui coopera­ torii importanţi care contribuie unităţile agricole, pentru rirll-
de pc licoare hectar, iar rin Sirian sînt şefe de e- aceştia se achitau de sar­ privită ca o importantă sar­ rourile organizaţiilor dc tor în îndeplinirea holărîri- în mod substanţial la obţine­ rarea agriculturii din raionul
producţia dc laple a ajuns chipă în brigada a II-a. Fie cinile încredinţate, informări cină de partid. De aceea, a bază s-au străduit să-l acor­ lor slăbirile, pentru întări­ rea unor producţii sporile. La
(pînă la I noiembrie), la au participat cn regularitate prezentate în adunările ge­ căutat *ă lucreze în nsa fel de consiliului dc conducere: rea disciplinei în muncă, cooperativele agricole din Ciu- Alba pe tropic superioare Nu
vom precupeţi nîci un
efort
1.548 I pe cap do vacă fu­ la toate muncile efectuate In nerale de partid şi (le către încîl să nu dezmintă încre­ brigadierilor şi şefilor de e- pentru apărarea si dezvol­ qnrl. Oarda, Vinlnl dc Jos. Cal­ penjru a traduce in viată unul
rajată — fala de 1200 I oîl cadrul cooperativei, consti­ şefele de echipă amintite. derea acordată atunci cînd chipă în aplicarea hotărîri- tarea avutului nbştcsc, vom da do Jos, Drîmbar. Miceşli şi din principalele obiective ale
prevedea planul dc produc­ tuind exemple dc disciplină Asemenea stil de muncă a fost trimisă să muncească lor adunărilor qenerole ale căuta să ridicăm munca de altele, unde nu fost adminis­
ţie — demonstrează că ac­ şi comportare. Ele nu s-an a influenţai în mod hotă- în acest important seclor. Ea membrilor cooperatori conducere a cooperativei pc nolilicii agrare a partidului şl
ţiunile întreprinse dc con­ mulţumit însă numai să facă rîtor rezultatele economice n respectai cu strictele pro­ o treaptă superioară. trate îngrăşăminte chimice s-nu statului noslru, întărirea cco-
ducerea cooperativei, sub mobilizarea cooperatorilor ale brigăzii care a reuşii să gramul stabilit de conduce­ Recenla plenară a Comi­ oblinut cîte 300 pină la 500 nomjco-erganivatorică a coope­
direcţii îndrumare a comite­ la muncă, cl nu executat, obţină 1.054 kg grîu, 2.127 rea cooperativei, a hrănii n- tetului Ceuîral al partidului OLIVIA VÂ10EAN »v*g de cereale mai mult la hec­ rativelor agricole de produclie.
tului de partid, au fost bine cot la cot cu ccilnlli mem­ kg orz. Î.53G Vq porumb nimalele fn mod şliinlif'r, a trasai sarcina de a îmbu­ .secretar al comitetului dc tar. Aminlim însă că deşi s-nu
gîndite. dovedindu-şi efica­ bri ai echipelor, un mare boabe si 9812 Vq sfeclă de Ic-a îngrijit ca pe propriile nătăţi continuu activitatea partid dc la cooperativa înregistrat rezultate importante Ing. AUREL PETROVICI
citatea. volum de lucrări la un înalt pe fiecare hectar. Pentru sale animale, strădnindu-se politico - organizatorică de agricolă din salul in cc priveşte utilizarea îngră­ preşedintele Consiliului
Rezultatele economice in- nivel calitativ. Atunci ciad depăşirile de producţie, ma­ să aplice în practică cele mobilizare a comuniştilor, a Aurel Vlaicu şămintelor chimice, e-a fertili­ agricol raional AJb«