Page 84 - 1965-11
P. 84
PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3392
O HOTARIRE ILEGALA
Şl ANTIDEMOCRATICĂ
KIJARTUM 24 (Aqerprcs). — şită şi de deputaţii national-unioniştl
In urma unei şedinţe care a durat Muhammed Tofik, Hassan Babikeri
9 ore, Adunarea' Conslituanlă a Su Saleh Ismail şi alţii. Deputata comu
danului a aprobat la cea de-a treia nistă Falima Ibrahim a declarat r<l
citire amendamentul la constituţie, adoptarea amendamentului în Aduna-*
care permite guvernului să interzică rea Constituantă nu reprezintă voim
Dezbaterile din Un fenomen nou in fizica nucleară Declaraţia M.A.E. Partidul comunist din această tară şi qeri numai un sfert din numărul per-*
ta poporului, înlrucit la ultimele ale-*
alte organizaţii democratice. Referm-
du-se la surse din Kharlum, agenţia soanelor înscrise pe listele electorala
Descoperire a unui grup de fizicieni romani şi sovietici Reuter menţionează că, pe baza aces au volat ceea ce a Influenţat asupra
comitetele O . N . U . MOSCOVA 24 (Aqerprcs). — în laboratorul penlru probleme nu- al R.P.D. Coreene nează să prezinte săptămîna viitoare componentei acestei Adunări. Ea «
tui amendament, quvermil intenţio
amintit că. de fapt, încercările de *
Agenţia TASS anunţă că un grup de clearc al Institutului unificai. Adunării Constituante holărîrea de interzice Partidul Comunist din Su-*
dan nu sint noi. Si autorităţile colo-*
interzicere a partidului.
NEW YORK 24. — Trimisul special tima şedinţă, ale cărei lucrări au fost fizicieni români şi sovietici, care lu După părerea oamenilor de şliintă, Deşi proiectul de amendament a fost niale mi recurs la astfel de încer-*
Aqerprcs. Nicolac lonescu, transmite : conduse de reprezentantul român Con crează la Institutul unificat de cerce in prezent există posibilitatea ca să PHENIAN 24 (Aqerpres). — aprobat de Adunarea Constituantă, cări. „Nu recunoaştem leqea cu pri-*
Miercuri, lucrările sesiunii O.N.U stantin Pli-tan, vicepreşedinte al co tări nucleare de la Dubna au desco ia naştere o nouă orientare în cer In legătură cu publicarea „raportu datorită majorităţii pe care o deţin vire la adoptarea acestui amendament,
au continuat să se desfăşoare numai mitetului, au luat cuvîntul deleqatii perit pe cale experimentală un feno cetări, de natură să aducă rezultate lui anual al Comisiei Naţiunilor Unite partidele de dreapta Umma şi Natio- care duce la interzicerea activităţii
in comitete. Astfel, in Comitetul pen Braziliei. Angliei, Austriei, Nepalului men nou în fizica nucleară. valoroase pe linia rezolvării proble penlru unificarea şi refacerea Co nal-Unionist, o serie de deputaţi, P.C. din Sudan — a declarat la rin-
tru problemele sociale, umanitare şi şi Italici. Ei au constatat că, sub acţiunea u- melor folosirii energiei nucleare în reei", in ajunul discutării problemei chiar din partea Partidului Nalional- dul său deputatul comunist Omar
culturali' discuţiile au lost concentra Ambasadorul Gilberto Amado, re nor particule denumite mezoni niiu scopuri paşnice. coreene, înscrisă in mod ilegal pe or Unionisl, au votat împotrivă In inter Mustafa. şi o considerăm anticonsti
te asupra proiectului de convenţie in prezentantul Braziliei, a insistat în minus, se modifică sim|itor mecanis Succesul experienţelor a fost asi dinea de zi a celei de-a 20-a sesiuni venţia sa din cadrul dezbaterilor, de tuţională Vom duce o luptă deschi
ternaţională privind eliminarea tutu ruvinlul său asupra interesului pe mul de fisiune a nucleelor grele gurat datorită folosirii unei apară- a Adunării Generale a ON U., Mi putatul national-uniomst, Musa-Af- să penlru apărarea drepturilor demo
ror formelor de discriminare rasială. care il prezintă problema luală in dis Acest fenomen, care fusese prezis an luri cioc Ironice foarte precise cu nisterul Afacerilor Externe al U.P.D. Mubarak a arătat că „amendamentul cratice".
Au fost examinate cu acest prilej cuţie pcnlru ţările in curs de dezvol terior de teoreticianul sovietic David funcţionare rapidă, precum şi a unor Coreene a dat publicităţii la 23 no
măsurile ce se impun o fi luate pen tare şi cele care şi-au cucerii recenl Zarelki, dar nu a fost observat de dispozitive sensibile, realizate Io iembrie o declaraţie prin care res discutat poate fi folosit împotriva tu In capitala Sudanului au avut loc
tru a se asigura respectarea prevede independenta. nimeni, a fost identificat pe cale ex Dubna şi la Institutul de fizică ato pinge arest raport şi cere dizolvarea turor celor care cred în democraţie" mari manifestaţii împotriva acestei
rilor proiectatei convenţii. Dezbate Reprezenlanlul Nepalului a subli perimentală la Dubna in cursul stu mică dm Bucureşti. Construirea apa Comisiei. Forţele armale agresive ale Părerea lui Mubarak a fost împărtă hotăriri.
rile din Comitetul pentru leriloriile niat. printre altele, că tara sa se pro dierii fisiunii nucleelor de plutoniu. raturii şi montarea experimenlelor au S.U.A., se spune in declaraţie, ocupă
sub tutelă şi neautonome s-au referit nunţă pentru reglementarea cu pre Ţinta cu conţinut de plutoniu a lost fost conduse de cercetătorii ştiinţifici
la situaţia din Africa de snd-vesl, te cădere a principiului egalităţii suve bombardată cu mezoni mm mmns, principali Marins Pălraşcu (România) astăzi Coreea de sud, contravenind
ritoriu care, după cum se ştie, se află rane a statelor. Ceilalţi delegaţi au obţinuţi la sinorociclolronnl instalat şi Analoli Iqnatenko fUR S S ). principiilor Cartei O.N.U. Atrăqind
sub controlul (tuvcrnului rasist al cerul Comitetului juridic să propună din nou militarismul japonez in Co
Republicii Sud-Africane. Adunării Generale crearea unui comi rcea de sud şi trimilînd trupe mario împotriva regimului lui lan Strath
Comitetul juridic al Adunării Gene tet specia 1 care să continue exami
rale a început dezbaterile asupra „Marşul asupra Washingtonului netă siid-coreenc în războiul agresiv
punctului de pe ordinea de zi intitu narea acestor principii şi sa rapor din Vietnamul dc sud, Statele Unite
lat : „Principiile care trebuie să stea teze la viitoarea sesiune despre re aqraveaz.â astăzi situaţia din Coreea
pentru pace în Vietnamu şi ridică noi piedici în calea soluţio In lot cursul nopţii de mart) spre nează că numai in acest oraş politie
la baza relaţiilor dintre stole". In ul zultatele la care va ajunge. SALJSBURY 24 (Agerpres). — De altfel, agenţia Reuter menţio
nării paşnice a problemei unificării miercuri, în oraşul industrial Bula- a arestat 54 de persoane. 30 dintre,
Coreei wayo, unde de cileva zile se desfă aceştia au apărut marţi în fata unui
WASHINGTON 24 (Ager,preş). — Ziarul .New York Times" publică Declaraţia subliniază că „astăzi, şoară acţiuni de protest ale popu tribuna), acuzali dc participare la ac-
U.R.S.S. au fost lor, aprox'i-maliv 20.000 do persoane pe o paqmă întreagă un apel la cheia soluţionării problemei unifică au circulat patrule ale politiei. După I iu ni lo de protest.
Potrivit previziunilor organizatori-
laţiei impolriva regimului lui Smith,
participarea la marş. In apel se spu
★
din Inale statele S.U.A. vor participa ne înt-:c altele: „Sinlem foşti com rii Coreei consta in primul rind în ce marii peste 60 la sulă din munci LONDRA 24 (Agerpres). —
efectuate noi lansări de simhălă la „Marşul asupra Washing batanţi ai armatei americane, ai ma retragerea trupelor americane şi a tu torii întreprinderilor din oraş nu s-au stată că declaraţia primului ministru
Observatorii politici din Londra con
rinei, marinari, ai armatei aeriene
tonului pent.ni pace in Vietnam" ini
prezentat la lucru, coiitinuind greva
turor celorlalte trupe străine din Co
ţial de „Comitetul naţional dc luplă
grăniceri dc coastă şi ai marinei
rachete în Oceanul Pacific penlru o politică nucleară rezona comerciale. Propria noastră experienţă reea dc sud. Problema coreeană tre de protest împotriva acţiunii Ini englez Wilson in Camera Comune
Smilh, şi după ce politia a deschid
lor referitoare la faptul că Anglia
bilă" din S.U.A.
buie rezolvată de către însuşi poporul
privind ororile războiului ne lace
focul asupra unui grup de alricani ce
nu intenţionează să optice Rhodesiei
Sanfo-rd CoM.lleb, unul din princi
palii organizatori ai arrxiui marş. a să luptam penlru pace, ne inspiră coreean, lără nici un amesicc străin, demonstrau în suburbia Mpopoma, de sud un „embargo comercial qlo-
observatorii de la Salisbtiry aprecia
MOSCOVA 24 (Agerpres) — re înlr-o regiune din parlea centrală anunţat marii seara că manifestanţii responsabilitatea şi nccesilatca de-a in conformitate cu principiul autode ză că silualia continuă să sc agra bal", constituie l» dare înapoi fată de
In conformitate cu planu<l lucrări a Oceanului Pacific, delimilată de un sc vor aduna în fala Casei Albe şi nc-o exprima. terminării naţiunilor”. veze Proprietarii întreprinderilor in poziţia anterioară a guvernului Ea
lor penlru c«rcel<>rea spaţiului cos cerc cu rază de 40 mile martine, cu pe străzile învecinate simbă-lă dimi dustriale şi comerciale din Bulawayn este, după cum precizează aqentiî
mic. în Uniunea Sovietică au (ost centrul nvînd coordonatele He 0 gra neaţa penlru a pmlesla împolnva au declarat că vor aplica sancţiuni
efectuate noi lansări de racheln pur de 5’ latitudine sudică şî 163 grade politicii duse de administraţia John Reuter, „un pas calculat menit a men
Si-au anunţai pai Iici.pa.rea lideri Rezultatele primei părţi
tătoare intr-o regiune delimitată in 45’ longitudine vestică. son în Vietnam. foarle severe, momind pină la con ţine unitatea alît de precar realizată
Oceanul Pacific. Agenţia TASS esle impulernicită cedieri impolriva acelora care nu se inlre laburişti şi conservatori asupra
Funcţionarea tuturor sistemelor şi să declare că in vederea asigurării ai organizaţiilor intogrationisle din prezintă la lucru şi participă la ac crizei rhodesiene”.
S.U.A . inlre c a re <i James Formar,
zborul rachetelor in condiţiile lansă securităţii, guvernul Uniunii Sovie liderul organizaţiei penlru propăşi a conferinţei O. S. A. ţiuni de protest.
rilor s-au desfăşurat normal, mache tice roagă guvernele celorlalte ţări.
tele penultimelor treple au atins punc care folosesc căile marilime şi aerie rea populaţiei dc culoare din S.U.A,
tul calculat de cădere cu o înullă ne din Oceanul Pacific, să dea dis- precum şi Arllnir Miilor şi alte per n IO DE JANEIRO 24 (Agerpres). sensul „dinamizării" organizaţiei. In
precizie. Astfel, a fost îndeplinit cu pozitiuni organelor corespunzătoare sonalităţi ale vieţii cuMuralc ameri „Aproape o unanimitale de păreri acelaşi limp, referitor la propunerile
succes programul experimentărilor, ca navele şi avioanele să nu l-reacă cane Organizatorii fac pregătiri le- asupra necesităţii unui proiect de legale de aşa-nuniita „securilate co AUSTRALIA: ţjai ^ © c e s B»UŞ8BîOS
stabilit pentru această etapă. prin această regiune delimilată şi gute de participarea la marş şi in reformă a Organizaţiei Siatelor A- lectivă". Columbia. Ciule, Uruguay
Agcntu TASS este împuternicită prin spaţiul aerian, zidnic în a doua specia] penlru asigurarea mijloace mericane, dar o ezitare evidcnlă în şi Mexic au insistat din nou penlru
să declare că regiunea delimiladă în jumătate a zilei i n-t re orele 12 si lor de transport al manifestanţilor ceea ce priveşte acţiunea colectivă rospec-tarea principiului neinterven
Oceanul Pacific dc un cerc cu raza 24 ora locală. spre capitala americană. a stalolur pe linie mililară şi asupra ţiei. Jar amili o Arrubla, miinistrul afa SYDNEY 24 (Aqerpres). — tot posibilul pentru a atenua carac
de 40 muie marine cu coordonai ele modului în care va fi codificată so cerilor externe al Columbiei, a con După nenumărate amînări, luni s-a terul politic al evenimentelor ce s-au
centrului de 35 grade 05' latitudine lidaritatea economică" aceasta este, damnai cu hotărîre proiectul „forţe deslăşnrat la Tribunalul din Sydney desfăşurat la Sydney in luna octom
nordică si 175 grade 43' longitudine după părerea agenţiei France Presse, lor interamericane" ca pe o acţiune procesul intentat participanţilor la de brie. Astfel, polrivit sentinţei pro
esbcă, anunţată la 31 octombrie a.c. in sprijinul poporului cambodgian impresia generală rare se desprinde ce conlravine însăşi principiilor monstraţia de prolesl împotriva răz nunţate de tribunal, toate persoanele
este absolut liberă penlru navigaţie la sfirşiluj primei parii a sesiunii ple O.S.A. Delegatul stalului Panama s-a boiului din Vietnam, care a avut loc arestate au fost condamnate ta amen
şi zborul avioanelor începind de la nare a celei de a doua conferinţe ex referit la problemele economice ale in acest oraş cu o lună în urmă dă pentru., „dezorganizarea circula
25 noiembrie 1065. PEKIN.24 (Agerpres). — de poporului cambodgian un sprijin traordinare inleramericonc de la Rio cont Midi! ului dcclarindu-se in fa Prinlre acuzaţi s-a aflat secretarul ge ţiei orăşeneşti", „penlru insultarea po-
In legătură cu lărqirca programului Ministrul Afacerilor Externe al neclinlil în lupta sa justă împotriva de Janeiro. S-a holărît studierea a- voarea unui „nou sistem de coope neral al Partidului Comunist din Aus lilişfilor". Se remarcă, de asemenea,
de cercetări ştiinţifice penlru ex R P Chineze a dat publicităţii la 23 agresiunii". mănunţilă a proiectelor propuse în rare economică" inlre tarile lalino- tralia, Lauric Aaron, redactorul-şef al că în timp ce în instanţă s-a evitat
plorarea pe mai departe a spa noiembrie o declaraţie in care con HANOI 24 (Aqerpres) — cadrul comisiilor, prezentarea unui americanr. Si ministrul afacerilor ziarului „Tribune", Alee Roberlson. folosirea cuvintelor „Vietnam",^„de
ţiului cosmic. în perioada dintre damnă energic atacul prin surprindere Minislerul Afacerilor Externe al raport cnrespunzălor conferinţei care externe al Argentinei, Miguel Zavala precum şi alli militanţi de seamă ai monstraţie", chiar şi ziarul de exlrc-
25 noiembrie şi 25 decembrie intreprins recent de forţele armate R D. Vietnam a dat publicităţii o de îşi va relua lucrările peste cileva Orliz, s a pronunţai peiU.ru o cola mişcării muncitoreşti, prolesori, stu mâ-dreaptă, „Daily Teleqraph" a pu
1065, in Uniunea Sovietică vor fi c- lailandeze impolriva unui post de claraţie în care denunţa acţiunile a- zile.
fecluate lansări de rachete purlă>toa- frontieră cambodqian din provincia qresive ale autorităţilor lailandeze La sfirşi-tul primei părţi a lucrări borare mai strînsă între state, dar. rionii, funcţionari, muncitori blicat holărîrea tribunalului sub tit
Koh Konq. „Guvernul chinez — sc împotriva Regalului Cambodqiei şi lor conferinţei — marţi — reprezen „fără constituirea unui organism su- Observatorii politici relevă faplul lul : „Amendă pentru acţiunile împo
spune în declaraţie — reafirmă că exprimă sprijinul deplin al guvernu tanţii Columbiei. Hondurasului, Pa pranalionar. că autorităţile australiene au făcut triva războiului în Vietnam".
LEOPOLDVILLE poporul chinez va continua să acor- lui R.f) Vietnam şi al poporului viet nama. Argentinei şi Republicii Do
Agenţia France Presse relatea namez pentru poziţia justa a quver- minicane s-au pronunţai penlru ne
ză din Leopolriville că în regiunea nului cambodqian cesitatea revizuirii Cariei O.S.A. in
localităţii Bukavo (Congo Orien CAIRO
tal) se semnalează o intensificare Şedinţa Prezidiului E. Ochab. preşedintele Consi
a aelivilălii palrioţilor congolezi. liului de Slat al R.P. Polone, care
La cincizeci de kilomeln de a- face o vizită oficială în R.A.U.,
coastă localitate, insurgenţii au Consiliului Mondial Campania electorală din a început convorbirile cu Ca
aruncat in aer un pod. mireni- rnal Abdel Nasser, preşedintele
pînd astfel circulaţia pe şoseaua R.A U. Cei doi oameni (le 6tat au
dintre Bukavu şi Kaliba. al Păcii M itin g în s p r ijin u l lu i M itte rra n d VARŞOVIA (ului de Stat a) S.U.A,, Dean Uusk discutat probleme in legătură cu
La 23 noiembrie, la Varşovia a şi va lua cuvîntul in Adunarea situaţia actuală internaţională şi
fost seminal acordul cu privire la Generală a O.N.U.
SOFIA 24 (Agerpres). — PARIS 24 — Corespondentul A- urmărită de pături largi ale opiniei schimburile de mărfuri şi plăti dezvoltarea relaţiilor dinlre cele
Iniţial, vizita cancelarului Aus
Şedinţa Prezidiului Consiliului Mon gerpres, Ceorges Da-scal, transmite: publice se prezintă drept candidatul inlre R.P. Polonă şi R.P. Ungază triei în S.U.A. a lost prevăzută două ţări.
Preşedintele R.A.U. a acceptat
„Ce se petrece în dial al Păcii, care şi a desfăşura! lu Campania oficială penlru alegerile daţi — după părerea lui — nccon- pe perioada 1966-1970, precum şi pentru începutul lunii noiembrie, invitaţia lui E. Ochab de a vi
opoziţiei adevărate, ceila.lti candi
crările la Sofia, a adoptat mai multe
documente în legătură cu problemele prezidenţiale de la 5 decembrie a in slilumd docil o opoziţie marginală protocolul la acordul pe anul dar a fost aminală din cauza iz zita R.P. Polonă.
trat în cea de-a şasea zi. Ea va lua
de
bucnirii c/i2ei guvernului
1966.
(Millcrrand a făcut o seric (le pro-
peninsula Osa?“ internaţionale actuale. In comunicatul sliirşit in ziua de 3 decembrie, la nhnerî. rare trebuie să constituie, Potrivit noului acord, în viito coali|ic austriac. ADDtS ABEBA.
final sc arată că au fost ilczbălule si
miezul nopţii. Pină acum, cu ex
tuaţia din Vietnam, Rhodesia, Aden, cepţia generalului de Cănile, lo(i cei după părerea lui chiar dacă nu va rul cincinal volumul schimburilor La Addis Abeba au luat sfîrşii
de morfuri dinlre cele două ţări
SAN JOSE 24 (Agcrpres). — din ţările latino-americane, problema laîti candidaţi an luai ced puţin de li ales. o platformă pentru colabo va spori de aproape două ori. NEW YORK convorbirile dintre Todor Jivkov,
Sub titJul „Ce se petrece in pe luptei împotriva colonialismului, pen două ori cuvinlul la radio sau la te rarea in viilor a forţelor democratice comparativ cu prevederile acor Marii a avut loc la New York preşedintele Consiliului de Miniş
ninsula Osa?" (in sudul republi tru independentă naţională, precum leviziune pentru a aduce la cunoş- din Franţa care îl spuijină in pre dului in vigoare pe perioada ac un miting organizai de Partidul tri al R.P. Bu.lgaria, si împăratul
cii Costa Rica) — ziarul „Liber- şi problema dezarmării, lichidării pac linla celor 211 de milioane de alegă zent). tualului cincinal. Comunist din S U A., în legătură c j Etiopiei. Haile Selassie I, anunţă
tad" care apare Ja San Jose | Cosi a telor militare şi a bazelor militare tori şi alegătoare programele şi po Trebuie arătat însă, că în cadrul holărîrea Curţii Supreme a S.U.A. agenţia BTA. In timpul convorbi
Rica) denunţă activităţile suspec străine. ziţiile lor lată de marile probleme propagandei sale, Francois MMier LISABONA care a recunoscui că urmărirea rilor, care s-au desfăşurat în spi
te ale unei 60cielăli nord-ameri- In legătură cu silualia din Vietnam, politice şi economice ale Franţei. rând s a pronunţai pentru o reformă Celăleanu-I portughez Eduardo membrilor partidului comunist, ritul înţelegerii reciproce, au fost
cane în această peninsulă indi- participanţii la reuniune an adoptat Dc la cuvînlarca rostită în laln te a N ATO şi s-a declarat ca parti Pires şi solia sa. Măria da Glo polrivit legii McCarran, conlr>a- abordate probleme de interes re
cînd faptul că aici se efectuează un apel, adresat luplălorilor penlru leviziunii franceze în ziua de 4 no zan al inşi îl uliilor vosi-pnropenc. ria. au fost condamnaţi la 3 ani vine constituţiei. La mi-ling au ciproc. precum şi unele probleme
lucrări cu caracter militar. Po pace din întreaga lume iembrie, rind a anunţai că este gala In seara zilei dc 23 noiembrie, la şi respectiv 2 ani şi jumătate în participat conducătorii Partidului inlcrnalionale. In încheierea tra
trivit ziarului, ţăranii din această Prezidiul Consiliului Mondial al să ■ anii nuc sarcina de preşedinte Paris, a avut loc un mare miting în chisoare. pentru aolivita-îe in spri Comunist din S.U.A., reprezentanţi tativelor o fost semnat un comu
regiune au fost alungaţi de pe Păcii cere să sc întreprindă acţiuni încă şaple oni. generalul dc Cănile sprijinul lui Francois Mitterrand. or jinul Partidului Comunist dm ai „Comitetului cetăţenilor care nicat comun.
pălmuiturile lor cu lorta, fără ca eficace penlru a determina guvernul nu a luat cuvinlul in fata radiolelc ganizat dc Partidul Comunist Fran Portugalia. Sentinţa a lost dală luptă penlru apărarea drepturilor fwi 24 noiembrie, Todor Jivkov
autor iţă | tie <să intervină, şi, cu american : 1. Să pună capăt aqresiu viziunii şi nici în fala alegător itor, cez. In prezidiu! inii bigului au luai de tribunalul din Lisabona, care constituţionale", reprezentanţi ai şi persoanele care i! însoţesc au
părăsit Etiopia. La plecare, oas
toarte că 60cielaiea nord-america- nii din Vietnamul de sud, să retragă dar numeroşi conducători ai U.N.R 'oc conducători partidului comunist, judecă procese politice. Cei doi .Organizaţiei muncitorilor cato
nâ prelinde că îşi propune exploa — miniştri şi alte personaFlali, care in frunte cu Walderk Roche!, secre sini lipsiţi de drepturi politice pe lici" şi ai altor organizaţii pro peţii bulgari au fost însoţiţi de
tarea bogăţiilor lemnoase, nimic trupele, armamentul şi cadrele mili sprijină candidatura sa. au ap>Vai tarul general al P.C. Francez. o perioadă de cinci ani. gresiste. împăratul Elîopiei, Hailc Selassie I.
nu pare să demonstreze urmări tare americane din Vietnamul de sud, in diverse ocazii politica celei de-a Walrleck Rochct a declarai că pari<- ANKARA
rea acestui obiectiv. „Libcrtad" să acorde poporului vietnamez posi- V-a Republici. du1 comunist salută iniţiativa tui Fran- VIENA ROMA Marti seara a avut loc la An
scrie că specialişti americani au bililatea de a-şi reglemenla singur In ce-l priveşte pe Frnncoîs Mil- ~ois Miiierrand care a prezentai la Cancelarul Auslnei, dr. Josel După cum anunţă agenţia kara o reuniune a Statului major
construit in peninsula Osa şosele Ireburile sale,- 2. Să inceleze imediat terrand (care este sprijinit de S.F.I.O., ulIinia conferinţă de presă propuneri IC.laus, va pleca săplămîna viitoa TASS, la Roma a sosit o delega at armatei turce La această şe
ultramoderne, precum şi un aero războiul nimicitor al forţelor aeriene P ^ Francez. P.S.U., Partidul radi care pol servi drept lia/.ă pentru re intr-o vizită dc 4 z:4c in S U.A. ţie do reprez.onlanti ai industriei dinţă, la care a luat parte şi pri
port cu o suprafaţă de cinci milo. şi navale americane împotriva Repu cal, C.G T şi ma jorilaloa organiza programul guvernamental al tuturor In comunicatul guvernului aus de automobile a UR.S.S. condusă mul ministru Suleyman Demvrel,
In acelaşi timp. se efectuează lu blicii Democrate Vietnam, tară inde liilor democratice, precum şi perso oartidetor democratice. Această ini triac se arată că dr. Klaus se va de P. D. Borodin. directorul Uzi au fost examinate probleme pri
crări portuare penlru a permite pendentă şi suverană ; 3. Să recunoas nalităţi ca Mendes France), aresla a ţiativă, a spus et. favorizează alian înlîlni cu secretarul Departame® nelor de automobile „Lihaciov" vind silualia din Cipru şi unele
ancorarea unor nave dc mare că Fronlul National de Eliberare din afumai că în ziua de 5 decembrie ţa forţelor de slînqa şi după 5 de din Moscova care va vizila uzi* aspecte legale de „nevoile apără
tonaj. Vietnamul de sud. reprezenlanlul unic francezii au de ales inlre el şi ge cembrie.
şi aiileniic al celor 14 milioane de neralul de Caulle. Francois Milter- note companiei „Fiat", precum şi rii naţionale" ale Turciei.
sud-vif t namezi. o sene de alte întreprinderi.
rand, a cărui campanie electorală esle RIO DE JANEIRO
n s a BRUXELLES Juracy Maqalhaes, a declarat că
Ministrul do justiţie al Braziliei,
In noaptea de marii spre mier guvernul esle holărîl să aplice
ani. dar atunci descoperirea a fost - n curi a încetat din viată, in virslă ţoale pede|)se’e prevăzute de lege
considerată ca iniîmplăloafe şi ex de 89 de ani, rerjina Elisabela a impolriva unui număr de opt inte
ploatarea diamantelor a început in Belgiei, in urma unei crize car lectuali brazilieni care au mani
acest linut abia peste 100 de ani, diace. festat împotriva regimului în fata
cînd geologii sovietici au descoperii porţilor hotelului „Gloria" cu oca
in bazinul ţiului Vişera zăcăminte TOKIO zia deschiderii Conferinţei minis
bogate dc diamante. « 3 Preşedintele Republicii Malqa- teriale a OS A El a dezminţit in
şe. Plnliber! Tsiranana Si-a în formaţiile, polrivit cărora preşedin
NOI IZVOARE TERMALE iN L wŢ M f k _ T r _ |i, I S.U.A. La Mil- cheiat vi2ita în Japonia unde a tele tării. Castelo Branco. ar fi
BULGARIA waukcc, s t a t u l avut convorbiri cu împăratul Hi* boierit eliberarea celor opt inle-
JN EUROPA OCCIDENTALĂ Şl valul dc frig, în numeroase ţări con- Wisconsin, tineri, robilo, cu premieruJ Eisaku Salo lecluali şi a anunţat că ei vor fi
CENTRALĂ CONTINUA SA SE Imuă să cadă mari canlităli de ză In ultimul deceniu cercetările hi . d - elevi de culoare şi cu alli membri ai guvernului ţinuţi închişi piuă cind vor fi ju
împreună cu pro
ÎNREGISTREZE NINSORI padă. In Elveţia, la Lucerna, slralul drologice in Bulgaria au dus la des fesorul lor James japonez. In comunicatul dat pu decaţi de un tribunal militar.
ABUNDENTE Şl FRIG de zăpadă a atins 20 de centimetri. coperirea de noi izvoare termale. Cu blicităţii. cele două părţi au subli
Pentru prima dată in acest sezon în aceasta, cantitatea de apă termală a Croppi au mani niat necesitatea dezvoltării rela SAN SALVADOR
Tn Europa occidentală şi centra',i sudul Italiei a nins. Si in Franţa, o- ni eseul de la 680 litri pe secundă, festat împotriva se ţiilor economice, tehnice şi cul Orqanizalii-le populare din Sal*
continuă să se înregistreze ninsori colită pină în prezent de primele la 953 litri pe secundă, iar tempe gregaţiei rasiale din turale între Japonia şi Republica vador au organizat o campanie de
abundente şi frig. Valid de frig a semne ale iernii, au fost scnmaldlc ratura medic de la circa 40 grade şcoli. Malqaşă. Preşedintele Tsiranana Si luptă pentru eliberarea detinulMor
ruprin.s şi Portugalia, tară care pină marii ninsori intermitente. C, la circa 49 grade C Cu ajutorul : In foto: Aspect premierul Salo au subliniat ne politici şi sindicali întemniţaţi nu
in prezent nn a cunoscut o asHol de apelor staliunii Mercileri, se obţin a' manifestaţiei ti cesitatea respectării principiilor dc mult din ordinele guvernului
vreme. La 23 noiembrie în Suedia DIAMANT DE 24.5 CARATE tablele împotriva unor bolţ de sto m m m nerelului şcolar Cariei O.N.U., principiilor rezol militar din San Salvador. PrintTe
termometrul a înregistrat tempera mac. Inlreprinderile de stat „Apa vării conflictelor pe cale paşnică liderii sindicali se numără Santia
turi intre minus 12 şi minus 28 de In albia unuia din afluenfii rîuhii minerală" de pe lîngă Minislerul Să si neamestecului in treburile in go Conlreras, Anlonio Iglesias şi
grade. O astfel de lemperalură nu a Vişera (Ural) a fost descoperit un di nătăţii si Prevederilor Sociale a în terne. poetul Tirso Ca.nales.
mai fost înregistrată în luna noiem amant în greutate de 24,5 carate — ceput de curînd producţia uneî bă
brie în această tară d!n 1884. Agen cel mai mare dintre toate diamante- uturi rccori'toare denumită „Balkan- % M i,
ţia France Presse relatează că ir 'e descoperite in zăcămintele Ura tonic" care conţine extrase din plan P r o n o e x p r e s
nordul Finlandei mercurul termome lului. te medicinale. La Sofia esle in cons
trele* â coborîl pînă la 36 grade sub ■ ' a La concursul pronoexpres nr, 47 din 24 noiembrie 1965 au fosl ex-
zero, iar în Danemarca pînă la mi Primul diama.nl a fost descop&rit trucţie o unitate penlru producţia K m m m m < Irase următoarele numere:
nus 20 de grade. Concomitent cu în munţii Urali în u.rmă cu 125 de de sucuri, pe ba2ă de ape minerale 46, 17. 39. 16, 15, 49
m w. 38, 21
Fond de premii 833.245 lei.
Redacţia ti administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită fo numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.TJL — nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul, întreprinderea poligrafica Hunedoara-Deva 40.065