Page 85 - 1965-11

I

Plecarea la Budapesta a unei delegaţii
p r d in roA ii i ari le INIJI-VA t
PAGIfW3 de activişti ai P. C. R. condusă

de tovarăşul Gheorghe Călin

FIECARE
Joi a plecat la Budapesta, la invi­ P.C.R., prim-secretar al Comitetului
regional Hunedoara al PC.R., penlru
taţia CC. al P.M.S.U., o delegaţie de a lua cunoştinţă de experienţa orga­
CURSANT activişti ai P.C.R., condusă de iov. nelor şi organizaţiilor de partid ale
Gheorghe Călin, membru al CC. al P.M.S.U.
SI AL SFATULUI POPULA# REGIONAL CÎT MAI BINE

PREGĂTIT
Cu ocazia Zilei naţionale a
ANUL XVII. NR. 3393 VINERI 26 NOIEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI

Cu ocazia Zilei naţionale a Cam- In răspunsul său, prinţul Norodom
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Stat al Republicii Socialiste România, Sianuk a transmis sincere mulţumiri
bodgiei, preşedintele Consiliului de
expri-
penlru felicitările adresate,
Chivu Stoica, a adresat şefului sta­
lului Cambodqia, prinţul Norodom mînd, totodată, călduroase urări pre­
Sianuk, felicitări cordiale, precum şi şedintelui Consiliului de Stat şi po­
urări pentru bunăstarea poporului porului român.
I. R. I. L. Alba-lulia cambodgian.
Peste tot, în întreprinderile In­
dustriale din regiunea noastră, se
obţin realizări deosebit de fru­
Colectivul de muncă din secţia
moase. In unele întreprinderi pla­ turnătorie a Întreprinderii raio­ teriale, oft şl asigurării desface­
rii produselor finite.
nul anual se îndeplineşte încă de
N A 7 pe acum. Secretul? Hărnicia mun­ remarcabil succes: îndeplinirea minţim pe tovarăşii Groza Ioan şl Recepţie cu prilejul vizitei în tara noastră
Dintre muncitorii evidenţiaţi a-
nale de Industrie locală din Alba
Iulia, a obţinui zilele acestea un
citorilor, preocuparea lor pentru
Schiau Ioan, care 6-au menţinut
îmbunătăţirea organizării muncii,
extinderea mecanizării lucrărilor, planului pe anul 1965. tn fruntea întrecerii, lună de lună,
aplicarea celor mai bune proceşe Succesul obţinut se datoreşte tn toate cele 10 luni ale anului a delegaţiei parlamentare poloneze
tehnologice etc. bunei organizări a locurilor de 1965.
POMPILIU CIUHAT
Cu ocazia alegerilor organelor muncă, aprovizionării din timp a şeful serviciului plan
conducătoare de partid, pe lingă secţiei cu materii prime şi ma­ I.R.I.L, Alba Iulia Joi seara, preşedintele Marii Adu­ Recepţia s-a desfăşurat într-o at­
alic probleme, participanţii la nări Naţionale, Ştefan Voitec, a oferit mosferă caldă, prietenească.
discuţii au insistat şi asupra mă­ o recepţie cu prilejul vizitei în tara
surilor în vederea intrării, în noastră a delegaţiei Seimului R.P. Po­
condiţii bune in perioada de Iar­ Sectorul - investiţii lone, condusă de Jan Karol Wende,
nă. vicemareşal al Seimului. In cursul zilei de joi, parlamen­
Din discuţiile comuniştilor a Au participat Iosif Banc, vicepre­ tarii polonezi au făcut o vizită la
reieşit că în ceea ce priveşte pre­ şedinte al Consiliului de Miniştri, Universitatea Bucureşti. Acad Gheor-
gătirile de Iarnă la nivelul combi­ de Sa E. Constanta Crăciun, vicepreşedinte al ghe Mihoc, rectorul universităţii, a
natului sint încă multe probleme Consiliului de Stal, Gheorghe Necula informat pe oaspeţi despre unele pro­
nerczolvate. Cu toate că direc­ si Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinţi ai bleme privind organizarea activităţii
ţia mecano-energetică, respectiv Muncitorii sectorului VI — in­ puţurilor au fost utilizate maşini Marii Adunări Naţionale, Constantin acestei instituţii de Invălămînt supe­
ing. şei mecanic Cîrlan Virgil vestiţii de la Exploatarea minieră produotive si cofraje glisante, Scarlat şi Dumitru Simulescu, miniştri, rior, precum şi despre condiţiile de
şi şeful serviciului mecanic şeî Lonea au obţinui in oursul aces­ ceea ce a permis realizarea unei Gheorghe Pele, adjunct al ministrului viaţă si învăţătură create studenţilor.
5ng Pocolă Gavrilă au semnat din tui an succese frumoase în pro­ avansări medii de 70 m.l. pe lună. afacerilor externe, deputaţi ai Marii In continuare, oaspeţii au vizitat com­
timp un plan de măsuri care cu­ ducţie. La toii Indicatorii planul La succesele obţinute au con­ plexul studenţesc de Ia Grozăveşti.
Adunări Naţionale, conducători ai u-
prinde peste 500 propuneri» din a fost îndeplinit şi depăşit. De la tribuit în mod deosebit munci­ nor insiitutii centrale si organizaţii La Studioul cinematografic „Ale­
totalul acestora au fost realizate începutul anului si pînă în ziua torii din brigăzile conduse de obşteşti, oameni de artă, ştiinţă si cul­ xandru Sahia", oaspeţii polonezi au
Integral doar peste 200 Iar mul­ de 20 noiembrie, planul valoric a Sichiliu Gheorghe, Simon Ioan, tură, generali şi ofiţeri superiori, re­ luat parte la o gală de filme.
Coslimaş Mircea, Vîrdea AvTam,
te dintre ele nici nu au fost ata­ fost depăşit cu 1.300.000 lei, iar Muller Eduard, Balici Vasile, Co­ prezentanţi ai cultelor, ziarişti. Delegaţia a fost însoţită în vizitele
cate. planul fizic cu 420 m.l. si cu 7.300 loşi Francişc, Seredal Adalbert, sale de Anton Moisescu şi Ion Cris-
Intr-adevăr, au fost luate o sea­ m.c. excavaţi. Prin reducerea pre­ Bădiţă Petru, maiştrii Cib Eugen, Au fost prezenţi Wieslav Sobieraj- toloveanu, deputaţi în Marea Adu­
mă de măsuri bune la sectoarele ţului de cost s-au obţinui econo­ Vasiu Aron, Balint Tiberiu şl ski, ambasadorul R.P. Polone Ia Bucu­ nare Naţională, şi Jorzy Fidler, consi­
U.C.C., transporturi, furnale, oţe- mii în valoare de 1.555.000 lei. reşti şi membri ai ambasadei. lier al Ambasadei R. P. Polone la
lării şl în altele. Dar sînt râmî- Aceste realizări au permis sec­ alţii. In timpul recepţiei, Ştefan Vollec Bucureşti.
nerl serioase în urmă la unele torului să-şl îndeplinească cu ŞTEFAN NAGY si Jan Karol Wende au rostit toas­
lucrări Importante, pe care di­ 38 zile înainte de termen planul corespondent turi. (Aqerpresj
recţia mecano-energetică va tre­ pe 1965. Pînă în ziua de 24 no­
bui să Ie aibă în atentle. iembrie, planul anual a fost de­
Este necesară o atentle deose­ păşit cu circa 10 m.l. şi cu 3.500
bită pentru lucrările proprii ale m.c. excavaţi.
secţiilor. La U.C.C., de pildă, sint Printre lucrările execulale Tn
neexecutate reparaţiile la radia­ cursul acestui an de călre colec­
toare, verificarea şl repararea ro- tivul sectorului amintim : săparea
binetllor de aburi (Ia distllăria şl belonarea puţului de materiale
dc gudroane), refaceri de Izolaţii de la Jiet, terminarea circuitelor
deteriorate la conducte de epă de la puţurile gemene (Lonea 11]. Binevoitor, inginerul Constantin Ni- certifică durata lucrărilor (1882-1892). tare, în care răsuflăm uşuraţi, ne oş-
industrială şt abur, repararea con­ orizonlul 400 şi altele. chiteanu ne întinde un album. 11 răs­ Cîleva particularităţi (lungimea, pro­ ternem din nou Ia drum. Dc dala a-
ductelor de îngheţ la turnul de La aceste lucrări si la silele foim. Prin fata ochilor se succed ima­ filul, tehnica de execuţie, calitatea ceasta străbatem cu pasul galeria di­
cărbune, completări de geamuri, s-au folosit metode superioare de gini de un dramatism Înduioşător. Oa­ lucrărilor etc.,) situează această ga­ recţională Nord-Est spre punctul Che-
reparaţiile Ia uşile glisante, ve­ muncă. La săparea si betonarea meni în port moţesc, cu unelte rudi­ lerie alături de cele mai valoroase peneag. Intîlnirea numelui chepencag
rificarea conductelor de scurge­ mentare, fac minerii primitiv. Cîleva exemple ale priceperii şi spiritului în astfel de împrejurări naşte semne
re, canalizare la sortarea cocsu­ spinări încovoiate, sub povara efor­ inovator al celor care au făcut mun­ de întrebare. însoţitorii noştri, iug.
lui. De toate acestea, Ing. Dună, tului, se opintesc din răsputeri să că de pionierat în exploatarea nobi­ Liviu Lungu si tehnicianul Petru Ucu,
din cadrul sectorului U.C.C., va monteze cablul funicuJarului Săcă- lului metal — aurul. Emoţionali stră­ vin cu explicaţii.
trebui să tină cont şl să stabi­ „Haina* de schele conturea­ rîmb-Certej. Fetele le. sînt supte, pri­ batem galeria cu sentimentul ciudat După unii, numele acestui punct se
le . :ă măsuri operative pentru a ză de pe acum viitorul viaduct virile triste, trupurile sleite de vla­ al unei călătorii spre necunoscut. Zgo­ leagă de profilul galeriei, asemănă­
le executa cîl mal grabnic. dc • la - Cri vadia. » gă. Omul ţine loc de tehnică, de ma­ motul vagonetului, remorcat de loco­ toare unei mantale de ploaie cu glu­
Nici în sectorul chimic h-au Foto: N. MOLDOVEANU şină. Astfel, cu preţul unor eforturi motiva Diesel, se Îngî’nă cu ecoul re­ gă. AJţii susţin că exploatîndu-se un
fost executate lucrări Importante neînchipuit de grele, locuitorii Ţării ce al boltii. Pierdem noţiunea timpu­ filon s-ar fi ajuns Ja o Infiltraţie de
aşa cum sînt: izolaţia antlacidă şi de Piatră făceau minerit. lui şi distantei. Deşi sîntem fn depli­ apă unde oamenii n-au putut stră­
reparaţiile la ferestre prin înlo­ Altele sînt astăzi regulile muncii în ne condiţii de siguranţă, avem sen­ bate decît îmbrăcaţi cu chepeneaguri.
cuirea geamurilor. Mai multă a- abataj. Fistăul, trocul şi celelalte u- zaţia vagă a căderii în abis. Mai bine Lăsăm pe 6eama istoricilor cine are
tentie trebuie dată izolării cabi­ nelte miniere de odinioară au ajuns de 90 la sută din lungimea galeriei e dreptate. Pentru noi, important este
nelor de comandă de la cuDtoa- obiecte de muzeu. Ceva însă 6-a zidită în piatră. Pe alocuri, bolta faptul că Inscripţiile săpate în pere­
rele secţiei O.S.M.. încălzirii a- transmis, intacte şl nealterate: mîn- ImensuJui inel a cedat vremii. în a- ţii galeriilor si urmele rămase, vor­
tellerulni pentru dulgheri, cit şl ARATURI PE TOATE SUPRAFEŢELE! dria si demnitatea minerului d'întot­ ceste puncte, echipe de restauratori besc de o intensă exploatare a auru­
consolidează zidul aplicînd cele mai
montării unei vane de 500 mm pe deauna, căreia i se adaugă noi va­ moderne soluţii de susţinere. lui încă din prima jumătate a seco­
lului trecut,
conducta magistrală de gaz. lenţe. Se 6pune că mina îsi are legile La kilometrul 5, cola 313 m, călă­
In sectorul laminoare sînt ne­ Cercetările ştiinţifice şi suprafaţă planificată. Si staţiuni de maşini şi ei nescrise ce se transmit oa u«n lu­ toria pe galeria principală a luat SEBASTIAN TRUŢA
tueze ogoare pe suprafe­
cesare măsuri pentru repararea experienţa unităţilor a- în cooperativele agricole tractoare şi ale unor co­ ţele ce urmează a se în- cru sacru din »ată în fiu, din genera­ sfîrştf. După o scurtă haltă de ajus­ (Continuare in pag. a 3-aJ
vestiarelor vechi, încălzirea hale­ qricole fruntaşe, care an din raioanele Brad, Alba operative agricole au ne­ ţie în generaţie. Avem suficiente mo­
lor în condiţii bune, montarea ra­ de an obţin recolte spo­ şi Sebeş s-au înregistrat glijat insă această acţiu­ sămînta în primăvara a- tive să credem că aşa este. Nume­
diatoarelor la cabinele macarale­ rite la ha, au dovedit pe ne. nului viitor. Iată de ce roase mărturii fac dovada acestei
o serie de rezultate po­
lor şl executarea Iluminatului la deplin însemnătatea pe zitive. Cu toate acestea Există totuşi posibili­ trebuie ca în cel mai înţelegeri tacite.
scurt timp să fie elibe­
canalie de lundăr. De asemenea, care o prezintă însămîn- însă, în raioanele Haţeg, tatea de a diminua in
vor trebui reparate şi înlocuite tarea culturilor de pri­ .Orăştie, liia şi oraşele mare măsură influenţa rate de coceni toate te­
geamurile SDarte, uşile şl porţile măvară în arături execu­ renurile. De asemenea, Comparînd
de la Intrări. regionale Deva si Hune­ negativă pe care ar pu­ este bine ca retragerea
Au rămas lucrări în urmă şl la tate din toamnă. doara au rămas încă ne­ tea s-o aibă neefectuarea tractoarelor din cîmp
Pe baza experienţei a-
secţia hidrotehnică. Printre ele se cumulale, lucrătorii din arate suprafeţe însemna­ la timp a arăturilor, a- pentru reparaţii să se fa­ două galerii
te. Era posibil ca prin fo­
supra producţiei. In acest
află amenajarea căminelor contra gospodăriile de stat au losirea utilajelor cu în­ scop este necesar să fie că în mod cit mai judi­
înoboţuluî, verificarea şl izolarea acordat atenţia cuvenită treaga capacitate să fie lolosite din plin utilaje­ cios. astfel îneît să fie
conductelor de aburi ce alimen­ asigurată executarea a-
tează gazometrul; nu s-a făcut efectuării ogoarelor de terminate ogoarele pe le si timpul prielnic, râturilor pe toate supra­ Galeria principală a sectorului I de
completarea cu jgheaburi de toamnă, reuşind să exe­ toate suprafeţele prevă­ pentru ca chiar si in fe­ feţele prevăzute. la mina Certej măsoară mai bine de
restrele iernii să se efec­
zute.
cute arături pe întreaga
Conducerile unor
scurgere Ia burlane şi altele. 5.100 tn. Inscripţiile săpate fn piatră
Mai există lipsuri în ceea ce
priveşte aprovizionarea cu ma­
terii şi materiale ca : materiale de
întreţinere, bitum, geamuri, ma­
teriale izolante, toate în vederea un număr de 20-25 capete. De la 6
efectuării lucrărilor de întreţine­ luni tineretul se predă la alţi îngri­
re şl renarare pe perioada de iar­ jitori. In cadrul acestei grupe se sta­
nă a clădirilor, halelor şi con­ bilesc exemplarele clasate pentru re­
ductelor. formă şi sacrificare care se valorifi­
Măsuri nerealizate sînt în mul­ că, Iar tineretul femei de reproduc­
te sectoare. De aceea, organiza­ ţie intrat în categoria junincilor qes-
ţiile de partid din secţii, comite­ tente se predă din nou îngrijitorilor-
tele de partid din secţii şl sec­ mulgătorî în vederea înlocuirii vaci­
toare, vor Ircbul ca, în cel mai lor reformate şi Ieşite din aceste lo­
scurt timp, să analizeze stadiul In cooperativa, noastră', au fost în acord - individual, deservind fieca­ operatorilor. Astfel, pentru îngrijirea turi.
lucrărilor la pregătirile de iarnă aplicate an de an măsuri tot mai e- re cîte -un lot de 10-11 vaci. Pentru unei vaci pe zi se atribuie cîte 0,10 Pentru a spori cointeresarea îngrijito­
Si sâ ia măsuri corespunzătoare. ficiente pentrei organizarea. şi retri­ fiecare lot, tinîndu-se cont de starea zile-muncâ, iar pentru realizarea a rilor în obţinerea de rezultate cît mai
Este necesar ca propunerile fă- buirea muncii în cadrul fermelor, a- fiziologică a animalelor de la înce­ 100 ). lapte în timpul verii se acordă bune, cu cheltuieli minime privind
cute cu ocazia alcaerilor organe­ vîndu-se în vedere necesitatea res­ putul anului si a capacităţii produc­ 1,5 zile-muncă şi 2 zile-muncă pe tim­ consumul de furaje, nutreţurile sînt
lor conducătoare de partid de pectării principiului cointeresării ma­ tive a acestora, s-a întocmit cile un pul iernii. Pentru fiecare viţel obţinut date în primire pe loturi şi îngrijitori,
către comunişti în ceea ce pri­ teriale a îngrijitorilor, lată cum iar suculentele şi concentratele li se
veşte condiţiile care trebuie se procedează în această privinţă în
repartizează zilnic pe baza raţiilor
croate nenlru buna desfăşurare a cadrul cooperativei noastre. Munca stabilite. Ingrijitorii-mulgăton, în
activităţii pe tiran de iarnă să fie in sectorul zootehnic este organiza­ funcţie de cantităţile de furaje pri­
grabnic traduse în viaţă. tă pe ferme, brigăzi şi echipe. La EXPERIENŢA COOPERATIVEI mite sînt îndrumaţi să aplice fura­
De cele mai multe măsuri nerea- ferma de vaci, îngrijitorii de animale
jarea diferenţiată, după greutatea şi
zatc, dar prevăzute în planurile sînt permanentizaţi dtn anul 1958, de productivitatea animalelor.
pescctll, sau la nivel de combinat, la înfiinţarea sectorului zootehnic. AGRICOLE DE PRODUCŢIE DIN CiLNIC
răspund conducători ai proceselor Acest lucru a făcut posibil ca îngri­ Din proprie experienţă am consta­
de producţie, şefi de secţie, me­ jitorii care lucrează în cadrul fermei tat că un stimulent puternic penlru
canici şefi sau adjuncţi cu uti­ să posede temeinice cunoştinţe pro­ realizarea de către îngrijitori a sar­
lajele, maiştri şi şefi de servicii, fesionale, necesare pentru ducerea la cinilor prevăzute este şi modul de re­
cărora li se cere să urmărească îndeplinire a sarcinilor care le stau plan de producţie separat atît pentru şi crescut sănătos pînă la vîrsta de tribuire a acestora, lată de ce, înce-
îndeplinirea lor cu toată seriozi­ în fală. Mijloacele pentru realizarea producţia de lapte, cît-şi pentru nu­ 20-30 zile, îngrijitorilor li se pontea­ pînd din acest an, potrivit recoman­
tatea. De datoria organelor şl obiectivului amintit au fost cursuri­ mărul de vitei prevăzut a se realiza. ză cîte! 8 zile-muncă. După vîrsta de dărilor primite, am trecut la aplica­
organizaţiilor dc partid este să-i le învăţâmîntului agrozootehnic de Producţia zilnică de lapte şi viţeii 20-30 zile viţeii sînt preluaţi de îngri­ rea retribuţiei suplimentare şi în sec­
îndrume tn această direcţie şi masă, precum şi ajutorul şi recoman­ obţinuţi şi predaţi la vîrsta de 20-30 jitorii de tineret şi crescuţi pină la torul zootehnic. Cum se procedează
să-i tragă la răspundere cu ener­ dările tehnice primite la locul de zile îngrijitorului de vitei, se înregis­ vîrsta de 6 luni. In acest timp ei sînt practic ?
gic. muncă. trează separat pentru fiecare îngriji- hrăniţi la biberon cu lapte integra) Potrivit hotărîrii generale a coope­
IOAN DARAMUŞ Munca la ferma de vaci este orga­ tor-mulgător. In funcţie de realizarea si degresat, conform tabelelor de fu­ ratorilor s-a stabilit ca îngrijitorii or -
activist al Comitetului de nizată pe trei echipe. O echipă de în- planului se face retribuirea muncii rajare întocmite lunar, pe lingă fînu- mulgători, pentru depăşirea produc­
partid al C.S. Hunedoara grijitori-mulgători cuprinde un nu­ îngrijitorilor, potrivit normelor stabi­ rile şi concentratele care le sint ad­ ţiei planificate la lapte-marfă să li se
măr de 14 cooperatori, care lucrează lite de către adunarea generală a co- ministrate. Loturile de viţel cuprind acorde, pe lîngă.retribuţia de ba2ă in
zile-muncă, şi premii în bani. Astfel,
pentru prima cantitate de 1.000 1. lap-
le-marfă obţinută peste plan se acor­
dă 10 la sută din valoarea producţiei
depăşite. Penlru a doua cantitate de
I 000 litri lapte-marfă dată peste plan
se atribuie 20 la sută din valoarea
producţiei depăşite. Incepînd de la a
cincea cantitate de 1.000 litri lapte
obţinută peste plan se acordă 50 la
sulă din valoarea producţiei depă­
şite. De asemenea, pentru, obţinerea
celui de-al nouălea vitei pe lot, se
acordă ca premiu 50 lei, iar pentru
KRAMPULTZ GHEORGHE
tehnician zootehnist la cooperativa
agricolă din Cilnic, raionul Sebeş
IN FOTOGRAFIE; FERMA DE PORCI A GAS. ORÂŞTIS (Continuare în,, paj. a 2jd Instantaneu la punctul forestier Bllugu din ieciojul LnnenL