Page 87 - 1965-11

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3393
■ K M M R K H a t O H A M i g B M

in i |

a.slfcl, seara „dislraC.tivâ
şi instructivă" a luat sfir-
: 5it.
In lot acest timp nu aru
1 văzut pe nimeni dintre or-
qatilznlofl. După cile sr.rla
Anul şcolar în sistemul In momentul de fată — pe afiş, organizaţia U.T.C.
învătămîntului de parhd s-a potrivit Indicaţiilor dale — de la fabrica „Vidra" răs­
deschis in toate întreprin­ în ţoale formele de învătă- pundea de huna desfăşura­
derile si instituţiile din re­ mînt este In curs de desfă­ Mă allam joia tvecuiă la re a netivilătllor cullural-r-
giune. In mareo lor majori­ şurare studierea istoricelor Orăşlie. Pe unul din fişie­ demiivo în cadrul acestei
tare. organizaţiile de partid documente ale Congresului rele din ornfj am ciiit un a- joi a tinerelului. Oare pe
au manifestat încă de la al IX-le-a al partidului, pen­ nunt ntrfiqălor în caic se tovarăşii din comileUiI or­
început o atentă preocupa­ tru care cursanţii manifes­ arăta că la casa de cultu­ ganizaţiei U.T.C. a fabricii
re pentru asigurarea tutu­ tă un interes deosebit. In cadrul organizaţiei de pe loc, ei nopulînd iroce de ră osie orqaniv.rtlă „.loia „Vidra" nu-j interesează
ror condiţiilor in vederea Trebuie spus însă că în bază din secţia a IU-a meta­ la dezbaterea unei teme la tinerelului", Curios, voiam felul cum îşi pelrer tine­
bunei desfflşurflri a învăţă- lurgie a F. C. Orăştie a alia, aşo cum s-o înlîmplat să văd cum se organizea­ rii timpul lor liber ?
mîn'tu.tui de partid. Au fost cîteva cercuri încă de pe a- fost deschis, pe lingă pinâ in prezent. Acum, pro­ ză aici o soară plăcuiă
pregătiţi propagandiştii, s-au cum se fac simtite unele lip­ alte cercuri, şi unul pen­ pagandistul va fi nevoit ca pentru tineret. R. C. NCLUŢU
alcătuit cercurile şi cursu­ suri în desfăşurarea invă- tru studierea SlaiululUi în următoarea 7.1 de învătă- La ora anunţată m-am corespondent
ri!^. s-au si abilii zl)e precise tămînlnlui fală de oare or­ P. C. R. Cercul este format rnînt să pună în dezboterea îndreptat spre sala casei
pentru învătămînt, sînl asi­ din 9 tineri membri do cercului două teme, ceea ce de cultură. La mirare nu N. R. In ultimul limp
gurate săli încă:î7.1-te pentru ganizaţiile de partid trebuie partid si 20 de tovarăşi din atrage implicit după sine era nimeni. In sală, cili va joi In de tinerel în oraşul
toate cercurile ele. să ia măsuri hotărîte. activul fără de partid. superficialitate, formalism. hâieli îmbrăcaţi rlcsuchiat, Orăştie nu se mai organi­
Iniţiativa organizaţiei de In ai doilea rind, tovarăşii jucau cârli. Tînărul loan zează cu rrqulariUte iar
bază de a crea un astfel de care vin la învătămînt nu Cărăhan de la cooperativa in uucle cazuri — ca şl
Seminar cerc în care să fie încadraţi kint pregătit! cu strictul ne­ „Viata noua" din locali­ cri de mai sus — seara
noii membri de partid, ca şi
cesar : caiete şi creioane. In
tovarăşii din activul fără de cel moi fericit caz unii tate le încălzea atmosfera destinată destinderii tine­
un caracter partid, este lăudabilă. Ea cursanţi îşi 'notează cile ce­ cintînd la acordeon. Necu- rilor este lăsată la voia
reflectă ,intenţia organiza­ va pe citeva foi volante. noscînd pe nimeni m-am intîmptărll. Deşi se plani­
Primul seminar de îa cer­ legării sale cu activitatea ţiei de a se ocupa de creş­ lată numai două din lip­ retras în!r-un colt şi am fică organizaţiile 17. T. C.
aşteptat. După vreo 45 de
din oraş
care trebuie să
cul de studiere a probleme­ din fabrică, din secţia lor. terea şt educarea acestor surile care se manifestă în minute au mai apărut 4 răspundă de buna desfăşu­
lor de bază ale politicii par­ Atunci cînd nu discutat des­ tovarăşi. Aceasta insă nu activitatea cercului do stu­ fele cu o tinulă nu prea
tidului din cadrul secţiei pre succesele obti.nute de este suficient. diere a Statutului P.C.R. de rare a joilor de tineret,
scuMne a F. C. din Orăştie poporul nostru în industria­ Încă de la deschiderea la secţia a lll-a metalurgie. onorabilă. Imediat atmos­ comitelui orăşenesc U.T.C.
s-a dos Uşurai la un nivel lizarea socialistă a tării, des­ cercului s-au făcut 6Îmtite Biroul organizaţiei de bază fera s-a încins: jocul do nu se mal preocupă dc în­
muiH'iimilor. Cursanţii care pre introducerea progresului citeva lipsuri, care nu pot nu trebuie să le privească In foto: blănăreasa Despot Stana de la cooperativa „Viaţă nouă"Orăştie. cărţi a fost înlocuit cu un drumarea şi controlul lor.
au luat cuvîntul în dezbate­ tehnic, repartizarea investi­ şi nu trebuie să fie trecute pasiv. N-ar fi rău dacă pro­ dans care nu avea nimic Ce părere are comitelui
rile la 'tema : „Bilanţul mari­ telor — cursanţii Viorel cu vederea. blema modului in care se comun cu dansul modern. orăşenesc U.TC.? Redac­
lor înfăptuiri ale poporului Boldea'. Vasile Grădinarii şi In prirmid tînd, o mare desfăşoară învătămlnlul de După o oră, instrumentis­ ţia şi cititorii aşteaptă
nostru" au dovedit că stu­ Nicolae Ciurdărescu, au vor­ parte rim cursanţi au ab­ pariid ar forma aici obiecti­ tul n-a mai rezistai. $1, răspunsul.
diul pe care l-au efectuat a bit si despre realizările obţi­ sentat de la învătămînt. Cu vul unei analize în biroul
fost nrnfund. Cursanţii Re- nute în raionul Orăstie, dez­ prilejul predării primei lec­ organizaţiei de bază sau O clădire de proporţii reduse matizare în parte, a lucrărilor de
mus Hlasă. Nicolae Cornea, voltarea şi modernizarea ţii, au lipsit nu mai puţin de chiar în'îr-o adunare genera­ găzduieşte citeva grupuri de ma­ caicul, statistice şi de evidentă
Viorel Boldea, Vasile Gră- secţiilor fabricii în care lu­ 20 de tovarăşi. Din această lă pentru a se curma încă şini. Ţăcăni tini lor la intervale re­ s-a trecut la sectorizarea lor, la
dmnru si Nicolae Ciurdăres- crează. cauză. în următoarea zi de de la început răul. gulate trezeşte curiozitatea. Des­ adaptarea unor documente prima­
c-u au expus cu claritate pro­ Seminarul avea mai mult învă.tă.mîni Iov. Ştefan Bai- ifcr chidem uşa şi privirea întâlneşte re la specificud prelucrărilor me­
blemele abordate în discu­ de cîşiigat dacă antrenarea coanu — propagandistul cer­ Este bine ca în viitor, siluetele lor elega.nte. Este vorba canizate. S-au întocmit machete,
ţie. Trebuie subliniat faptul la discuţii era mai vie . Din cului — a trebuit să predea membrii celor două birouri do slatia de maşini electroconta- plăci de programare a operaţiilor
că unii dintre cursanţi nu cei 26 de cursanţi prezenţi din nou prima lecţie. Dor si ale organizaţiilor de bază bile. alfanumerice, (produse de de lucru pe diferite maşini, s-au
s-au limitat da expunerea ce­ mulţi nu au luat cuvîn- de această dată au lipsit care răspund de activitatea fabrica „Automatica") care exe­ stabilit nomenclatoare. tînd că n-au făcut acest
lor studiate, ei au ceru<t pro­ 1 ui sau nu au făcu't muilti ciirsanîi. unui cerc sau curs al învă­ cută mecanizat lucrări de eviden­ Tehnica de evidentă mecaniza­ lucru mai din vreme. Ntcl
pagandistului să lămurească nici o completare. Scopu'1 u- Rău este că dintre cei ca­ ţământului de partid să ur­ tă, statistică, diverse calcule etc. tă se bazează pe simbolizarea da­ cei din autobuz nu sînt
unele probleme mai puţin nui seminar — este să fixe­ re lipsesc, o parte însemna­ mărească mai îndeaproape La întreprinderea de construc­ telor cuprinse în documentele pri­ mai fericiţi.
înţelese cum ar fi : căile de ze, să aprofundeze cunoş­ tă sînt membri de pariid ca felul cum se pregăteşte si ţii. siderurgice Hunedoara, volu­ mare. Penlru aceasta, s-au făcui Autobuzul înlîrzle 1n
ridicare a nivelului eficien­ tinţele dobândite prin efec­ tov. Nioolae Colhon. Ilie Cio- participă fiecare cursant la mul mare de muncă de evidentă lucrări de simbolizare. Cea mai fiecare slalie 4-5 minute,
tei activităţii economice, rogaru, Cornei Coca şi Ma­ lecţii. Propagandiştii t r e ­ şi calcul se execută acum (în ca­ Importantă este nomenclatorul de ; Limp în care călătorii se
cum se a s i g u r ă prin tuarea studiului individuali tei Mios. In aceste condiţii buie îndrumaţi să sica de drul direcţiei contabilităţii) me­ materiale, compus din 12 volume. In slalia de autobuz, din cearlă cu şoferul şi taxa­
creşterea venitului naţional — Ja toii cursanţii. Antrena­ nu este de mirare că şi unii vorbă cu cursanţii între canizat, înir-un timp mult mal Retine atenţia viteza marc de i dreptul Fabricii de pîine toarea. Se aude deseori
un ritm înalt al reproduc­ rea 'tuturor cursanţilor la din tovarăşii din activul fă­ două scminarli, să-i ajule în redus, mai operativ. lucru a acestor maşini. Calcula­ de la Hunedoara, marc a-
ţiei lărgite şi ridicarea nive­ discuţii vii. interesante, tre­ ră de partid lipsesc de la in- studiu, în lămurirea unor Slalia se compune din diferite torul poate efectua 8.000 calcule nimalie. Lume multă aş­ rostii cuvîntul I.G.O.R,
lului de frai al populaţiei. buie să preocupe întotdeau­ v ătămînt. chestiuni mai puţin înţe­ maşini, care funcţionează pe prin­ pe oră, iar o altă maşină prevă­ teaptă autobuzul care cir­ Insolit de atribuie ce nu
Am remarcat, în discuţia na pe propagandist, trebuie Absentele repetate ale u- lese. cipiul ta bel og ramelor şi al siste­ zută cu dispozitive electronice culă pe traseul; bluming- fac cinste celor care răs­
ce a purtat-o fiecare tova­ să facă parte din metoda nnr tovarăşi de la î-nvătă- C. ARMEANU mului cartelelor perforate. Pen­ sorlează 6.000 cartele pe minut. centru. Minutele se scurg pund de buna organizare
răş, grija penlru conţinut, a muncii lui. mînt lin pe ceilalţi cursanţi S. CERBU tru a se ajunge ia această formă cu repeziciune. A trecut a transportului in comun.
O asemenea „întîmplare-
superioară de mecanizare şi auto­ I. GARAIACU un sfert de oră şi nici o supără, indispune, atenu­
cursă. In schimb vin me­ ează clanul si cheful de
reu călători, de toate vîrs- muncă al multor cetăţeni.
tele. Cum e şi firesc, se Distanta de 1 km., ce
poartă discuţii despre mer­ desparte gara de centru,
sul defectuos al autobuze­ este străbătută în timp
L 'v - c * - 4 lor la I G.O. Hunedoara. „record".., 25 de minute.
Se face ora 6,30. Călă­ Un asemenea mijloc de
torii aşteaptă. Autobuzele locomoţie, în secolul vite­
rubiniii* ittrtT* ^ trec în coloană... dar în zei. nici că s-a mai pome­
sens invers; centru-gară- nit I Noroc de cei care au
bluminq. In static s-au a- plecat pe jos. Au ajuns la
dunat aproape 30 de per­ timp la serviciu... Si a-
Plnă U data actuală Direcţia
tite penlru staţionarea vagoa-
4 . B ~ regională a economiei forestie­ neJor C.F.R., dobînzi cauzate de cinuite necazuri şi de către u- oru ce a influenţat preţul de soane şi numărul lor spo­ ceasla numai din cauza
reşte mereu. Cei care aş­
tovarăşilor de la IGO.H.
cost si respectiv preţul de vîn­
nităfule C.F.R., oare n-au expe­
V \ re a înregistrat pierderi în­ împrumuturi restante şi pre­ diat ritmic vagoanele necesare. zare. Prelevările Ja buget — in teaptă de la ora 6 renun­ De ce conducerea aces­
. ■ r ••• semnate la pre|ul de cost levări la buget, care nu repre­ Erau zile întregi cînd în statii valoare de 269.000 Ici — re­ ţă la autobuz. In 20 de tei întreprinderi nu plani­
al p r o d u c ţ i e i . Unul din zintă altceva decît erorile de nu 6osea nici un vagon, pen­ prezintă un alt izvor al chel­ minute cîte au mai rămas fică autobuzele şi ne ruta
afluenţii, cu d e b i t apre­ planificare a preţului de cost. tru ca apoi să fie împinse ma­ tuielilor neproductive înregis­ pînă la ora 7,00 vor ajun­ hluminq-ccnlru ? Sau da­
ciabil, pentru pierderile înre­ Să de Juăm pe rînd. Pînă acum siv, depăsinduce estfeJ posi- trate de toate întreprinderile ge pe jos la serviciu. In că există o asemenea pla­
gistrate este cel prin vadul că­ îmlreprinderiile forestiere au bili'tîLtide de încărcare aJe în­ foresliere. Ce reprezintă ele? static mai rămîn doar cîţi- nificare, de ce nu se res­
ruia s-au efectuat cheltuieli ne­ 6upor-tat, prin amenzi şi pena­ treprinderilor. Tot atit de a- Nu sînt altceva decât erori de va optimişti. pectă ? Oricum, reglemen­
productive în valoare de 735.000 lizări, plata sumei de 335.000 devărat este însă si faptul că planificare Ja preţul de cost al Cînd mai sînt 10 minu­ tarea transportului în co­
'•T-v lei. IzvoareJe acestui afluent lei. Grosul acesteia — circa 80 aceste locaţii s-au suportat şi producţiei. Certificatul lor de te pînă la ora 7 soseşte mun la Hunedoara este o
sînt diverse, şi asupra lor ne-am la sută — este reprezentat prin din vina întreprinderilor fores­ naştere — ca să spunem aşa — şi autobuzul mult aşteptat, chestiune care interesează
gîndit să ne oprim puţin. Mai amenzile plăţile diverşilor be- tiere. Nu o dată vagoanele so­ 6-a semnat prin indiferenta cu dar... cu toate locurile o- st preocupă mulţi cetăţeni.
întîi Lrebuie să arătăm că, în neficiari pentru nelivrarea Ja seau în staliide de încărcare care au participat cadrele teh­ cupate. Totuşi în mare gra­ Fa nu trebuie nesocotită.
afara întreprinderii forestiere timp a materialului -lemnos con­ şi erau nevoite să staţioneze nice din întreprinderi la stabi­ bă începe urcarea. In pi­ In orele de vîrf, cu circu­
din Baia de Criş, ţoale cele­ tractat. Cauza principală rezi­ peste norma de timp admisă, lirea acestui plan. Proprlu-zis cioare. pe scară, numai să laţie Intensă, trebuie asi­
lalte unităţi aparţinătoare dă locmai din neritmieitalea în­ din cauză că pe rampe nu exds- din partea specialiştilor cu o ajungă la limp la servi­ gurat transportul pe toate
D.R.E.F. au înregistrat chellu- deplinirii planului de produc­ tau cantitaji suficiente de ma­ calificare superioară nici nu se
l ♦.-.a : ciu. Citiva, cel mal în­ traseele.
iel.i neproductive după cum ur­ ţie, fenomen core a caracteri­ terial sau munca de încărca­ poate spune că a existat parti­ drăzneli, an reuşit să ple­
mează : I. F. Dobro — 20.000 zat în cea mai mare măsură ac­ re nu era organizată corespun­ cipare la stabilirea unui judi­ ce cu autobuzul. Alţii în­ PETRU M1TROJU
lei ; I. F. Haţeg — 235.000 lei, tivitatea desfăşurată in majori­ zător. Fenomenul este destul cios preţ de cost. Totul a fost să, pornesc pe jos, regre- corespondent*
1. F. Hunedoara — 37.000 lei 1 tatea întreprinderilor forestiere. de general, dar s-a manifestat lăsat în 6eama unui funcţionar
I. F. Orăstie — 180 000 lei , I. F. Se ştie că între planu'l de pro­ mai pregnant 'la întreprinderile — responsabilul cu preţul de
Petroşani — 239.000 lei şi I. F. ducţie si cel de vânzări există din Haţeg (în depozitul din cost, Lipsa de concura tehnic
Sebeş — 21000 Iei. lată, su­ o strîn.să corelaţie. Vorbind în Călan) Şi Orăştie. In elaborarea planului preţului
mar, tabloul cheltuielilor neeco- termeni mai uzuali, planul de Datorită modu'lui defectuos de de cost, evidentă şi ea a dat
nomicoase efectuate pînă acum producţie trebuie să se aşeze realizare a planului de produc­ naşterea la încărcări de costuri,
de către fiecare întreprindere. pe cel de vînzări. In între­ ţie — în salturi —, cu variaţii la diferite poziţii de plan, în­
i i i 1 In egală măsură fiecare se poa­ prinderile forestiere din regiu­ apreciabile de Ja o lună la al­ cărcări făcute probabil preme­
te întreba : care sînt izvoarele nea noastră aşa ceva nu s-a în- ta — este firesc că D.R.E.F.-ui ditat cu scopul de a se uşura
acestor bani risipiţi degeaba ? tîmplat cu regulariia'tea ceru­ a ajuns în situaţia să plătească sarcina de reducere a costului
.k. Vp ' Vom încerca 6ă dăm citeva producţiei numai prin jonglerii, Grija fată de frumos, ma­
' T + J ■ ' M l / - <yr s A i i f i A ’ji.'. MflT ’ tă şi, ca urmare, beneficiarii Băncii dobînzi pentru împru­ nifestată de locuitorii stră­
răspunsuri. Aşa după cum re­ suferind ei înşişi perturbaţii în muturi restante, Acestea sînt fără eforturi proprii. In astfel
iese din situaţiile existente la procesul tehnologic de fabrica­ mai mari tocmai Ja întreprinde­ de cazuri, Banca, prin inspecto­ zii, nu este însă susţinută
/rWV D.R.E.F., principalele sume chel- ţie, au chemat D.R.E.F.-ud Ja rile care şi-au desfăşurat acti­ rii săi, a ripostat ferm şi urma­ şt de tovarăşii de la l.G.O.
tuite neprodueliv s-au concre­ arbitraj. Despăgubirile în acest vitatea în condiţii necorespun- rea se vede. Este bine cunoscut ro­ Aşa ae face că, pe acea­
w M im t tizat îji amenzi si penalizări caz au trebuit să se suporte si zătoaTG. 1. F. Petroşani a plătit Din cele aflate la D.R.E.F. re­ lul pe care întreprinderile stă 6tradă cu o intensă
STOWSS&uaKffi penlru nclivră-rî de material plata lor va continua, pentru 279.600 lei, I.F. Sebeş 50.000 zultă categoric că sursa princi­ de gospodărire orăşeneas­ circulaţie auto, norii de
lemnos in lermen, localii plA- că întreprinderi ca cele din Pe­ lei, I. F, Orăşlie 38 000 Jel, iar pală a tuturor cheltuielilor ne­ că îl au în buna întreţine­ praf se aşează pe faţade­
O.S.M, 2 — Hunedoara. Se descarcă o şarjă de otel. troşani, Baia de Criş, Haţeg, I. F. Hunedoara 24.000 lei. Du­ productive a fost generată dc re şi gospodărire a oraşe­ le curate, dînd o culoare
I Jl» ( Sebeş si Orăstie mai au şi as­ pă cum se vede, suma cea mal nereatizarea ritmică a sarcinilor lor. O asemenea întreprin­ mohorltă exlerioaselor ca­
tăzi restante pe la muMi benefi­ mare s-a înregistrat la Petro­ de plan. De aceea, se impune dere există st în oraşul selor. Stropitul 6trăzii cu
ciari din tară. Nu pii'tem trece şani. Explicaţia rezidă din fap­ ca în acest an, să se pregăteas­ Alba Iulia şl nu se poate cisterna, cu toate efl a fost
ff O F Ak • n peste acest capitol fără să mai tul că activitatea de produc­ că temeinic producţia anului spune că nu-şi face simţi­ solicitat, nu a fost realizat
tă activitatea. Se întîmplă
viitor, penlru a nu se mai în­
ţie desfăşurată neritmic a împie­
adăugăm că s-au plătit sume on
încă. O altă impresie ne­
7 (L ,:r I I 11 t u n e t i i't valoare toială de peste 79.000 dicat efectuarea vînzărilor con­ registra (nici un fel de perturba­ Insă, si nu chiar de puţi­ plăcută este provocată de
„negli­
ne ori, ca uncie
form planului. Neefeotuî.ndu-se
ţii. îndeplinirea ritmică, zi de
lei — drept penaJizări pentru
grămezile de hulaslru care
î nedepunerea în termen a docu­ o vînzare corespunzătoare nu zi a pianului va crea posibili­ jente" în activitatea l.G.O. stau la capătul străzii fără
(Urmare din pag. 1). bandajele sînt din prefabricate de efort fizic. Şi ca o compensaţie a mentelor financiare Ja bancă, «-a putut trece nici la rambur­ tatea respectării întocmai a ter­ să afecteze neplăcut si- a fi împrăştiate. Tot la ca­
beton armat. Tradiţionalul lemn reducerii muncii fizice, oamenii pentru exploatări nereglemen­ sarea în termen a sumelor îm­ menelor de livrare, rambursa­ tualia locuitorilor oraşu­ pătul străzii, dinspre tri­
de mină esle înlocuit şi prin alte judecă, gîndesc mai muiM, lucrea­ tare, anulări de vagoane, cau­ prumutate. In astfel de condiţii rea sumelor împrumutate si, co lui. Aşa stau lucrurile pe bunal, grămezile de gunoi
Ne continuăm drumul. Pe mă­ mijloace. Armarea în ancore com­ ză cu mintea. Rezumat în cîteva zate de imposibilitatea livrării Banca şi->a Ouat singură drep­ urmare, evitarea plătii unor do­ strada Bucureşti. Pornind menajer stau ncridicate de
sură ce înaintăm spre locul de binate cu plasă melalică şi pro- cuvinte, acesta este saltul, marea materialului Jemnos contractat, turile sale legitime. bînzi penalizatoare. De aseme­ din soseaua principală, a- mai mult timp. Toate aces­
muncă al temerarilor deschizători file de şină, are multiple avantaje deosebire de la mineritul de odi­ pentru schimbarea destinaţiei O altă cauză a formării îm­ nea, este necesar ca în stalli'le ceastă stradă are în gene­ te neajunsuri au fost arlu-
de drumuri noi, se face tot mal (ală de sistemul clasic de susţi­ nioară la cel de acum. multor vagoane. prumuturilor restante — $i iina de încărcare să se asigure ral un plăcut aspect de 6e de multe ori la cunoş­
cald. Ne dispensăm de echipa­ nere. Noul e prezent Ja fiecare Neritmicltatea producţiei con­ din cele mai Importante — este stocuri importante de materia­ bulevard, cu arbori plan­ tinţa l.G.O. dar măsurile
mentul gros de protecţie. Prinse pas. A lucra în linia înîîia a minei, semnată luni de zile da rînd şi-a uenerată de imobilizarea mij­ le $i oameni expeditivi care să taţi de-a lungul trotuare­ se lasă încă aşteptate. So­
< creştetul galeriei, becurile e- înseamnă a fi mereu în punctul lăsat amprenta sl asupra plă­ loacelor circulante. Această poată asigura o încărcare ra­ lor. Buni gospodari, locui­ cotim că este timpul ca
Ţ.'Otrice p'ar scumpe diademe în­ cel mai înaintat (avanpostul pro­ ţilor efectuate pentru locaţii de imobilizare î$i găseşte expre­ pidă a vaqoanelor, ceea ce, în torii străzii au contribuit gospodarii oraşului să în­
şirate pe nesfirşitul inul ce se ducţiei), a deschide drum spre vagoane. Suma se rid.ică la sia în formarea unor stocuri su- final, va duce la evitarea plă­ sl contribuie prin muncă lăture cit mai grabnic a-
pierde in adîncuri. Materialele aoJii a ! boqăîii'le tăinuite nle pământului. 113.000 dei. Dar, considerînd că pranormative în valoare de ţilor de locaţii. Munca va tre­ patriotică la curăţarea ri­ €emcnca ncglijenle.
depozitate de-a lungul liniei, ma­ $i minerii din sectorul de inves­ numai acest factor a determi­ 5.030.000 Jei, în pierderi nere- bui astfel planificată si coordo­
gaziile şi celeilalte acareturi fa­ tiţii, în seama cărora cad lucru­ nat suportarea unor ostfel de cuperate de 1.800.000 Jei şi în nată ca în anul viitor să mi se golelor, văruiesc cu regu­ GHEORGHE CUJU
miliare oricărei construcţii vestesc regiuni rile de înaintări şi pregătiri mi­ cheltuieli am greşi. întreprin­ pierderi peste plan cauzate tot mai risipească nici un leu. laritate faţadele caselor. corespondent
prezenta -marelui şantier din a- niere ti.n mult la prestigiul lor. derilor forestiere le-au fost pri­ dc nerlLmicilatea producţiei, Ju- A, OARGA
dîncuri. De aceea, tind e vorba de plan,
poezia aridă şi seacă a cifrelor
Dacă bolta galeriei principale Cine nu-1 cunoaşte pe Cornel capătă, aici, multiple semnificaţii,
pe-a impresionat prin dimensiuni Purcel, şelu'l de echipă din a- în primele zece luni aîe anului,
şi calilalea lucrărilor, cei 1.300 ccaslă galerie? Numele său si numai din această galerie s-a
metri de galerie direcţională pe ale ortacilor lui de front au de­ excavat si evacuat Impresionanta,
core-i parcurgem cu pasul, ne păşit de mu l-t perimetrul, destul cantitate de 2.000 m.c. io că. Un I
fac să epuizăm ţoale superlati­ dc mare al minei. Despre ei vor­ alt calcul sumar indică un avans
vele la adresa color care au tre- besc minerii din galeriile de la de 22 m l dc galerie la echipa con­
cm pe aici cu o viteză medic de Gurabarza, Muncelui Mic şi din dusă de Cornel Purcel. Sporind totul original. Celor din
înaintare de peste 40 m.l. pe lupă. •ud e exploatări. Intre două per­ Călan le-a mal trimis o
forări. facem cunoştinţă. viteza medie de înaintare si or­
Căutăm puncle dc sprijin pentru tacii lui Aron Rra-nea şi Ni cu la e sobă nouă, nouţă, rlar nici
o eventuală comparaţie cu prima — De loc. răspunde şeful echi­ Ciobanu sînt mai aproape de zona o bucată de lemn.
galerie. Dar nu le găsim. So 11 ui pei, eu sînt din regiunea Cluj. mineralizată cu 16 m.l. fată de I Lucrătorii sediilor din Acum, în secţia de fri­
«ăvîrşit aici ne dă măsura tim­ M-am calificat minor, aici. Ajuto­ prevederi. Călan, apartinînd coope­ zerie sint două sobe. Nici
pului pe care-'i trăim. Noua gale­ rul meu, Ioan Afilipoae, este din Nu va mal trece muM şi minerii rativei „Drum nou" din una din ele însă nu-i poa­
rie seamănă cu surata ei mai regiunea Suceava. rlin galeria direcţională vor crea Hunedoara, au un of al lor te determina pe lucrătdrl
virstmeă numai prin scopu'1 uti­ — Eu, se recomandă singur Ale­ pe care-1 spun tuturor cli- 5* client» să dezbrace pal­
litar pe care-1 are. In rest, lotul xandru Fecioru, sînt din Iaşi. front productiv de lucru. Atunci, I entilor. L-am auzit şi noi... toanele. Cine ştie? In ca­
e schimbat. InlUnim aici ultimvi-1 Trei regiuni ole tării si-nu tri­ ei nu mai au ce căula pe aici. O Cu o lună în urmă au zul de fală poale era mai
cuvînt în materie de minerit. Rră- mis solii Ja această mare compe­ nostalgie profesională îi îndeam­ cerut în scris conducerii nimerit ca lucrătorii din
tara de aur a meseriei, transmi­ tiţie din adîncuri. In • fata price­ nă să deschidă alt drum prin a- cooperativei să-i aprovizi­ Călan să solicite sobă. Poa­
să ca o torţa vie, <t rioblnd'.t în oneze cu lemne dc foc. Zi- le că astfel primeau lem­
anii noştri valori noi. Cerceta­ perii, iscusinţei, forţei unile a dîncuri. Si ca un făcut, cînd sl a II lele au trecut. însă una du- ne ? I
rea ştiinţifică s-a unit cu expe­ bravilor mineri, milenara rocă se doua galerie este gata, îşi strîng î pă alta si lemnele nu mai E timpul ca cei care răs­
rienţa practică si roadele sînt din­ supune necondiţionat. Perforato­ uneltele şi pleacă. Un dor aspru, i ^ _ •> fl soseau. După o lună do pund de aprovizionarea cu
tre cele mai bune. rul pneumatic, maşina de încăr­ nestăvilit, o pasiune ciudată îl 0 aşteptare conducerea coo- lemne a unităţilor din Că-
n perativei s-a învrednicit
O parte din galerie e susţinută cat mecanică, transport uJ meca­ mină să deschidă alte drumuri | să rezolve cererea coope- lan sâ-si facă datoria.
cu annătud mo foii ce T.H., tar nic, 6 ccuhcşte pe miner d« greuiî spre toi bogăţii Lepănâtoarea Paraschiva Seuchea de )£ Fabrîee „Sebeşul*’, evidenţiată în întrecerea socialistă. b ratorllor Intr-un maxi en T. aEBASTIAN