Page 88 - 1965-11
P. 88
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI 3393
i'ra"»». £ —— ------
La ajfjverjljrjfl R-P* Mongole
CIFRE, FAPTE, REALIZĂRI
In p r im ii p a tru ani ai celui R.P. M o n g o lă cu a p ro x im a tiv
de-al treilea cincina l în R.P• M o n 40.000 ha faţă de a nu l 1964. In
golă a io s t înreg istrată o creş fe lu l acesta, suprafeţele insănun-
tere m edie de 11 la sută a p ro ţatc v o r ajunge la 490 000 ha.
Conferinţa F. A. O. Guvernul Sui Smifrh caută sideraţie votul adoptat în Consi d u c ţie i in d u s tria le • In anul 1964, S em ănăturile dc gvîu se v o r în
a
tinde pe o suprafaţă dc 350.000
p ro d u cţia in d u s tria lă g lo b ală
■ « ■ ■ a liul de Securitate. s p o rit în R.P. M o n g o lă cu 52 la ha, iar plantele fu ra je re pe o su
LONDRA 25 (Agerpres). — sută. faţă dc a nu l 1960. Acest p rafaţă de 24.000 ha.
A n u l trecut a fost o b ţin u tă o
Camera Comunelor a adoptat
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI noi posibilităţi pentru evitarea miercuri noaptea în unanimitate r itm dc d ezvoltare a p u tu t f i rea recoltă de cereale cu 41 la sută
lizat p rin darea în exploatare a
măsurile hotărîte de guvernul Wil- peste 70 de n o i în tre p rin d e ri şi m a i m a rc decit in a n u l 1960. In
son, menite să pună capăt „regi secţii im portante. a nu l 1964 au fost predate către
NICOLAE CIOSAN sancţiunilor economice mului ilegal" instaurat in Rhode C o m p a ra tiv cu a nu l 1960, p ro stat 204.000 tone dc cereale faţă
sia de sud, ca urmare a declara
ţiei unilaterale de independentă d ucţia de energic electrică a spo dc 124-000 de tone în anul 1960.
ROMA 25 Corespondentul A- rea politicii lor agrare animai în a acestei colonii britanice. Printre r it in 1964 cu 89.2 la sută. p ro ic
gerprcs, Mărgineanu, «transmite; măsura în care aceste recoman SALISBCJRY 25 (Aqcrpres). — producţia anului curent, achiziţio aceste măsuri se prevede amenda d ucţia de cărbune cu 14.5 la In R. P- M o n g o lă sînt fo lo s i
Lungirile celei dc-a 13-o Conferin dări corespund intereselor ţărilor Guvernul de la Salisbury conti nate la preturi mici, pentru ca să-l rea unor prevederi ale Constitu sută. p ro d u cţia dc w o llra m cu te pe scară tot m ai largă în creş
ţe generale a Orgonizaţiei Naţiu respective. nuă să-şi mobilizeze eforturile revînda cu beneficii substanţiale ţiei Rhodesiei de sud din 1961, 29 la sută etc. terea a n im a le lo r cele m ai n oi re
nilor Unite pentru alimentaţie si Şeful delegaţiei române a pentru a găsi aliaţi şi noi posi cînd se va ivi prilejul. Şi in a- care privează guvernul Ian Smilh In aceeaşi perioadă a s po rit a liz ă ri ale m e d ic in ii veterinare şi
agricultură (F.A.O.) au continuat vorbii apoi despre experienţa ţă bilităţi în încercările pe care le ccst caz, deci, vor exista cumpă de dreptul de a trece prin parla p rod u cţia dc tricota je de lină, b io c h im ie i. Pentru această ra m u
joi în şedinţă plenară. Au avut rii noastre în domeniul dezvol face de a evita sancţiunile econo rători cu toate că Anglia a refuzat ment orice proiect de lege. Tot p ro d u cţia de carne, lapte şi alte ră a econom iei naţionale sînt
loc disculii pe marginea raportului tării agriculturii, subliniind im mice cerute prin recenta rezoluţie să mai cumpere tutun sud-rhode- odată s-a hotărît ca Rhodesia de m ă rfu ri dc larg consum. p re g ă tiţi in prezent sute de spe
de activitate ol Organizaliei. Mi portanta cooperativizării ei, creş a Consiliului de Securitate. Pe sian. Ştiri controversate există a- sud să fie lipsită de avantajele ir cialişti. In u ltim ii ani au înce
nistrul agriculturii al Etiopiei a terea permanentă a producţiei a- „frontul"- petrolului, indica agen cum în ceea ce priveşte posibilită ce decurg din acordul Common- In u ltim ii p a tru ani, v o lu m u l
cerul ca toate resursele ştiinţe' gricole, El a arătat că statul ro ţia France Presse, a intervenit un ţile de plasament ale producţiei de wealthnlui privind zahărul, pre p ro d u cţie i ind u stria le a în tre p u t să lucreze in g ospo dă riile a-
Si tehnicii să fie folosite exclusiv mân investeşte mari fonduri pen element nou i mai mult de jumă zahăr sud-rhodesian. In urmă cu cum şi din alte acorduri prefe gvicole dc stat şi cooperativele
pentru scopuri paşnice şi îndeo tru dezvoltarea agriculturii, că tate din cele 7 companii caro-şi cîteva zile, guvernul american a renţiale în materie de comerţ în p rin d e r ilo r d in U lan-B ator a agricole 4 300 m e d ic i v e te rin a ri
sebi pentru sporirea producţiei a- industria contribuie, alături de cu împart proprietatea asupra rafi anunţat că nu va mai importa a- cadrul zonei lirei sterline. O altă s po rit cu 64 la sută şi zootehnicieni. T o to d ată a fost
hmeivlare şi agricole. In cuvînlul ceririle ştiinţei şi tehnicii la dez năriei fFeruka din Rhodesia de cest produs din Rhodesia. Ştirea serie de măsuri se referă la re L u p tin d pen tru înd ep linirea şi creat un in s titu t de cercetări
său. ministrul agriculturii al Re voltarea intensivă şi multi-laterală sud au făcut cunoscut discret ofi a venit în momentul cînd cargoul tragerea dreptului cetăţenilor de depăşirea s a rcin ilo r celui dc-al p e n tru creşterea anim alelor.
publicii Arabe Unite s-a referit la a agriculturii României, Toate a- cialităţilor sud-rhodesiene că ele panamez „Pericle" ridicase ancora naţionalitate engleză din Rho treilea plan c in c in a l cave ia sfir-
necesitatea ca F.A.O. să aducă o cestea, a spus el, scot în eviden nu vor aplica sancţiunile econo din portul Lourenco Marques (Mo- desia dc sud de a folosi paşa şit a nu l acesta, colectivele în tre ★
mai maro contribuţie la dezvolta tă Toiul crescând ‘ al stalului ca mice decretate la O.N.U. Or, în zambic), încărcat cu 9.500 tone za poartele britanice, precum şi unele p rin d e r ilo r d m U la n -B a to r obţin h i u ltim ii tre i ani, în R. P.
rea cercetărilor, la Îmbunătăţirea organizator al dezvoltării agricul acest caz, o parte din necesităţile hăr cu destinaţia New York. dispoziţii ale legii imigraţiei. n oi succese in sporirea p ro d u c M o n g o lă , n u m ă ru l in g in e rilo r
preturilor produselor alimentare pe turii. energetice ale Rhodesiei vor putea In cursul dezbaterilor care s-au con structori a spo rit de 3.5 ori.
piaţa mondială. In şedinţa de di In încheiere, vorbitorul 6-a re fi acoperite. In ceea ce priveşte Experţii economici din capita prelungit pînă joi dimineaţa, un ţie i şi p ro d u c tiv ită ţii m uncii. A st Cadrele de specialitate cu în a l
mineaţă a vorbit, de asemenea, ferit la necesitatea îmbunătăţirii plasarea tutunului, se crede că lele occidentale consideră acum că număr dc deputaţi conservatori f e l în p rim u l semestru, sarcinile tă calificare p en tru in d u stria dc
Martin Hil.l, subsecretar al Naţiu comerţului International c iro- Rhodesia de sud va găsi cumpără boicotul instituit împotriva Rho au protestat împotriva „rapidităţii de plan ale acestor în tre p rin d e ri con strucţii sînt p regătite la U n i
nilor Unite pentru problemele e- duse agricole, prin stabili de tori dispuşi să ocolească embar desiei de sud începe să aibă fi excesive" cu care guvernul Wil- au fost în d e p lin ite în p ro p o rţie versitatea de stat d in U lan-B ator,
conomice şi sociale, care s-a re preturi echitabile. remunerative, goul instituit. Noua siluatie crea suri, datorită în primul rînd gu son a adoptat „puterile speciale". de 100.8 la sută. pvoducîudu-sc
ferit la viitorul program de acti prin eliminarea restricţiilor la ex vernelor Portugaliei şi Republicii Cu toate aceste critici, nici un de peste p revederile p la n u lu i, com la In s titu tu l econom ic si pedago
vitate al F.A O. in lumina obiec porturile făcute de ţările în curs tă pe piaţa sud-rhodesiană deter putat conservator nu a votat îm p a ra tiv cu perioada corespunză g ic şi la tehnică de cons
tivelor economice şi sociale ale de dezvoltare. mină acum pe cumpărători să sto Sud-Africane, precum şi unor so potriva măsurilor hotărîte de gu toare a a n u lu i trecut, m ă rfu r i în tru c ţii d in U lan-B ator.
O.N.U. _____ Lucrările sesiunii F.A.O, con cheze mari cantităţi de tutun din cietăţi străine care nu iau în con vern. Se prevede ca, în cursu l anu
tinuă. valoare de 5,8 m ilio a n e tu g rici.
Şeful delegaţiei române la se P opulaţia o raşu lui a sporit cu lu i v iito r, n u m ă ru l cadrelor dc
siune, Nicolae Giosan, preşedinte specialitate din con strucţii să
le Consiliului Superior al Agricul o tre im e fată dc 1960 şi se c i sporească cu încă 3.000.
turii, după ce s-a referit în cu- Majoritatea ţărilor latino-americane frează la 230.000 de locuitori.
vînlarea sa la schimbările pro LeMD|ii,'lle Lovitură de stat i r
duse pe harfa politică a lumii prin In R P • M o n g o lă a fost te rm i In u ltim ii cinci ani. v e n itu l
apariţia unor noi state, a subli toate măsurile necesare pentru a i se pronunţă în favoarea unei reforme nată elaborarea p ro ie c tu lu i pe n aţion al g lo b al al R.P• M o n g o le
niat că aceste transformări nu au LEOPOLDV1LLE 25 (Agerpres). — u rm ă to rii 10 ani de con struire a a crescut cu 50 la sută. in tim p
putut să nu influenţeze si activi Din Leopoldville, agenţiile de presă se asigura securitatea" şi că alît Ka lin iilo r de înaltă tensiune pen tru ce fo n d u l dc consum a crescut
tatea F.A.O. de-a lungul celor anunţă că lovitura de stat condusă savubu cR şi fostul premier Kimba a 0. S. Â. rulă îndeosebi de Argentina, Brazi tra n s p o rtu l energiei electrice. cu 33 la sută. In perioada anilor
două decenii care au trecut de la de generalul Josef Mobutu, coman „sînt liberi". lia, Chile, Columbia, Mexic şi Uru- P rin realizarea acestui proiect, 1960-1963, fo n d u l dc salarii al
înfiinţarea sa. Acestea an permis dantul şof al armatei congoleze a dus Din Leopoldville se anunţa că pe guay. Aceste ţări cer totodată ca pro m u n c ito rilo r şi fu n c ţio n a rilo r s a
Organizaliei ca, o dată cu primi la înlăturarea do la pulere a pre străzi au fost semnalate grupuri mari RIO DE JANEIRO 25 (Agerpres).— blemelor economice să li se acorde lungim ea lin iilo r de. tra nspo rt a
rea de noi membri, să-şi îmbogă şedintelui Kasavubu. Mobutu a pre de persoane şi că autorităţile an.luat Lucrările conferinţei extraordinare aceeaşi ateuUe ca şi problemelor po e nergiei electrice d in întreaga m ă rit cu aproape 30 la sută. iar
ţească experienţa, să-si lărgească luat asupra sa toate atribuţiile şi pre măsuri pentru a preveni „declanşa de la Rio de Janeiro a Organizaţiei litice. Preocuparea pentru pro M o n g o lie va creste dc 9 o ri. v e n itu rile în b a n i ale m e m b rilo r
programul, şi sfera de activitate, rogativele şefului statului. Conducă rea oricăror dezordini". Statelor Americane sc desfăşoară în blemele economice, în special pen u n iu n ilo r agricole ale a ra ţilo r au
devenind un centru internaţional torul loviturii de stat l-a însărcinat pe Postul dc radio Leopoldville a anun prezent în comisii. In comisia însăr tru cele privind relaţiile comer A n u l acesta sc prevede e xtin crescut în perioada 1960-1964 cu
important în domeniul agricultu colonelul Leonard Mulamba 'şă for ţat că fostul premier congolez. Moise cinată cu studierea problemelor sis- ciale, nu a putut fi evitată nici de derea te re n u rilo r arabile din peste 90 la sulă.
rii şi alimentaţiei. Relevînd că in meze noul guvern, înlăturîndu-l astfel Chombe a adresat generalului Mo temudui intcramerican, reprezentantul Statele Unite, care insista însă în
dependenta politică cucerită de pe Evariste ICimba, însărcinat cu for butu un mesa] In care aprobă „mă Columbiei a prezentat un proiect dc continuare asupra aspcotelor miJi-
ţările în curs de dezvoltare tre marea guvernului congolez de fostul surile adoptate de Mobutu în scopul rezoluţie care cheamă la reafirmarea tare ale sistemului interamerioan.
buie să fie întărită de o indepen preşedinte Kasavubu. Colonelul Louis restabilirii ordinei în Congo". Intr-un principiului neintervenţiei. Rezoluţia,
dentă economică, şeful delegaţiei Robozo, comandantul celui de-al pa comunicat al Partidului Convenţia menţionează agenţia Associated D E
române o menţionai că dezvolta trulea grup al armatei congoleze din naţională congoleză (CO.N.A.C O ), al Press, califica acţiunea Statelor U-
rea cooperării internaţionale tre Katanqu, a fost numit în funcţia de cărui lider este Chombe, se exprimă niIe în Republica Dominicană ca o
buie să ofere fiecărui popor posi- şef al armatei. dc asemenea „sa!isfactia" fală de mă „intervenţie armata unilaterală1*.
bililalea de a-şi afirma proprio In cadrul unei conferinţe de presă surile adoptate de Mobutu. iar adep Di.ntr-un comentariu al agenţiei
personalitate şi de a dispune li limite ţoi în tabăra militară de lingă ţii partidului sini chemaţi să-l spri France Presse asupra lucrărilor con PRETUTINDENI
ber de toate condiţiile necesare Leopoldville, Mobutu a anunţai că a jine. ferinţei reiese că majoritatea tăriilor
pentru progresul său material şi preluat postul dc preşedinte al tării In legătură cu aceste fapte, opinia latino-americane se pronunţă în fa
spiritual. pe următorii cinci ani şî a comuni generală care domneşte la Elisabeth- voarea unei reforme a Organizaţiei ROLUL ACIZILOR NUCLEICI
In continuare, vorbitorul a a- cat anularea alegerilor prezidenţiale viile, relatează agenţia Associated Statelor Americano. Exislă însă de
precia.t fri general ca pozitiv bi şi parlamentare ce urmau să aibă loc Press, este că lovitura de stat con zacorduri în ce priveşte amploarea IN PROCESUL DE PROLIFERARE
lanţul de activitate al F.A.O. El în ianuarie si februarie anul viilor. dusă de generalul Mobutu pregăteşte acestei reforme. Stabilirea unui ter
a subliniat că programul de vii Pe de altă parte, Mobutu a declarat revenirea lui Moise Chombe la con men pentru înfăptuirea ei este ce- M O S C O V A 25 (Agerpres). -
tor conţine unele iniţiative va că intenţionează să ceară Parlamen ducerea guvernului. O a m e n ii de ştiin ţă sovietici,
loroase ca. de exemplu, elabora tului „unele modificări ale Constitu Guvernul revoluţionar congolez, care studiază p rob lem a a p a riţie i
rea unul plan indicativ mondial ţiei", în special în ceea ce priveşte condus de ■Crislophy Gbenye, a difuzat celulelor tum orale, acordă o m are
asupra producţiei, consumului şi vîrsla minimă pentru preşedintele im comunicat referitor la lovitura de Semnificafia unor atenţie ro lu lu i a ciz ilo r nucleici in
comerţului cu produse agricole. tării. (Aceasta — este în prezent de slat de la Leopoldville. în care se a-
Studiile şi recomandările care vor 40 de ani, iar Mobulu are mimai 35). rală că autorul acesteia, generalul procesul dc p ro life ra re . S-a emis
fi furnizate de acest plan vor pu In legătură cu situaţia fostului pre Mobutu, este „tot atît de vinovat transferări părerea că m o d ific ă rile a cizilo r
tea fi luate in considerare de că şedinte Kasavubu, autorul loviturii pentru suferinţele şi greutăţile prin nucleici au un ro l în a p a riţia tu
tre guvernele ţărilor în elabora de stat a precizat că „nu fost luate care trece în prezent poporul congo de funcţii m o rilo r m aligne. In unele cazuri,
lez ca şi fostul premier Chombe şi aceste m o d ific ă ri in te rv in sub ac
preşedintele Kasavubu". In comunicat ţiunea u no r substanţe cancerige
se arată că patrioţii congolezi sînt ho- RIO DE JANEIRO 25. — Corespon ne. în altele - a energiei ra d i
tărîţi sa continue lupta pînă la instau dentul Agerpres, V. Oros, transmite : ante.
rarea în tară a unui guvern demo După cum s-a anunţat, comandan D u p ă cil se pare, în caz de
crat. tul şef al armatei argentiniene, gene JAPONIA. — In foto: Muncitorii întreprinderii Japan Optical Instru leucem ie v iru s u l acestei b o li işi
ralul Ongania, şi-a dat demisia şi în ment împart manifeste în care-şi exprimă protestul fată de ratificarea tra nsm ite a cid u l nucleic a pa ra tu
locul lui a fost numit generalul de di tratatului japono-sud-corecan. lu i e re d ita r a l celu lei atacate de
Parlamentul japonez vizie Pistarini. Observatorii politici virus. Se tra nsm it, de asemenea,
continuă să fie preocupaţi de această p a rtic u la rită ţile de dezvoltare a
si-a transferare de funcţii, deoarece pozi celu lelo r tu m o ra le - capacitatea
ţia generalului Ongania şi împreju
rările în care el părăseşte, cel puţin de în m u lţire n e lim ita tă şi fără
TOKIO 25 (Agerpres). — tea erarhiei militare, conferă eveni Bonnul mizează pe Londra c o n tro l
pentru moment, postul său din frun
După o întrerupere de aproape P resupunerile o a m e n ilo r de şti
două săptămîni, Parlamentul japonez mentului semnificaţii deosebite. In inţă au p u tu t f i c o n firm a te p rin
şi-a reluat miercuri lucrările. Această scrisoarea sa de demisie, Ongania a- experienţe pe şobolani. S-a con
pauză îndelungată a fost provocată firma că motivul ar fi desconsidera BONN 25 (Agerpres) — O altă vizită oficială, la invitaţia gu statat că a cid u l rib o n u c lc ic se
de boicotul deputaţilor din opoziţie rea sa de către guvern, întrucit n-a vernului R.F.G., o va face la 29 no
în semn de prolesl împotriva ratifi fost consultat asupra numirii genera In ultima vreme se remarcă o In iembrie la Bonn ministrul britanic al cretat de celulele a n im a le lo r b o l
cării tratalului privind aşa-numîta lului Eduardo Caslro Sanchez în frun tensificare a contactelor dintre Re aviaţiei, Roy Jenkins, pentru con nave de leucem ie, injectat u n o r
normalizare a relaţiilor japono-sud- tea Ministerului Apărării. Dar. accas publica Federală Germană si Marea vorbiri în special cu caracter militar. anim ale nou născute, a p rovocat
coreene. ta este, cum se spune, latura emofîo Britanic După ce săptămîna trecută In presa internaţională se aprecia la ele dezvoltarea aceleiaşi form e
In şedinţa aşa-numitei comisii spe nală a chestiunii, improvizata pentru ministrul de externe al R.F.G., Ger- ză, în ultimul timp, că actuala orien- de leucemie.
ciale a Camerei Superioare pentru a ascunde resortul real. Surse cotn hard Schroder, a făcut o vizită ofi tore a R.F.G. fată de Marea Britanie In experienţe au fost fo lo s iţi
studierea tratatului, deputatul socia potente nu fac un secret din faptul cială la Londra, la 24 noiembrie la este determinată de interesele sale n um a i şobolani, la care, spre deo
list Fudzila a criticat metodele gu că demisia lui Ongania ar fi fost cau sediul Ministerului Apărării din Bonn militare. Sperind să pătrundă în clu sebire dc şoareci, nu se o b s e r
vernului liberal-democrat care a fă zală dc poziţia negativă a preşedin au început o serie de consultări între bul nuclear al N.A.T.O., guvernul de o dezvoltare spontană a leuccm
cut uz de forţă în timpul votului la telui lllîa faţă de crearea forţelor po statele majore ale armatelor Germa la Bonn mizează acum înlr-o măsură
care a fost supus tratatul. El a acu liţieneşti interamericanc, problemă niei occidentale şi Angliei. întrebai şi mai mare pe Anglia, considerînd lor. Aceste experim ente n u con
zat cabinetul de încălcare a proce prezentă în discuţiile purtate la con asupra conţinutului acestor consultări, stituie decit începutul u n o r lu
durilor constituţionale şi de nerespec- un purtător de cuvint oficial a refuzat că de ea depinde ca unul din cele crări. doar abordarea s tu d ie rii ca
lADEN. __ In foto î Peisaj cotidian la Aden. In „punctele strategice" tarea propriilor angajamente că dez ferinţa O.S.A. de la Rio de Janeiro, să facă vreo declaraţie. două planuri vizînd crearea forţelor ra cte ru lui p ro life ră rii celulelor.
ale oraşului, locuitorii arabi sînt opriţi şi supuşi percheziţiei corporale de baterile privind tratatul sc vor des I deşi fără posibilitatea de a se con- Pe această linie Se plasează şi vizita nucleare ale N.A.TO. să fie pus
către soldaţi englezi. făşura în mod democratic. I cretiza deocamdată intr-o hotărire. lui Kni Uwfi von Hassel la Londra în practică. LICHIDAREA „INERJIEI^
CONIFERELOR
O a m e n ii dc ştiin ţă de la In s ti
Kusmin, prîm-loctiilor al ministru rul semnăturilor va ajunge la Iul sud, care a avut Ioc în perioada r î nd ii 1 ţărilor neocolonialiste care plafonul unei săli arhipline de bal tu tu l dc S ilv ic u ltu ră d in Puşkino
MOSCOVA lui comerţului exterior al U.RSS, 40.000.000. 1910—1911. caută să exploateze, să subjuge s-a prăbuşit în urma unei explozii. (lin g ă M o sc o va ) au reuşit să li
conducătorul delegaţiei sovietice şi să dezbine continentul african". Imediat după aceea s-a produs un chideze „ in e r ţia " coniferelor, care
Delegaţia cubaneză condusă dc care sc află Ia Copenhaga în vede incendiu. Potrivit informaţiilor pre
Râul Caslro Ruz. locţiitor al primu rea inaugurării unei expoziţii co BOGOTA HELSINKI liminare ale autorităţilor, cinci per dco bicci rodesc n um a i după 25-
lui ministru şi ministru al forţelor merciale şi industriale sovietice. Cu ANKARA soane au fost ucise şi peste 40 au 70 de ani dc la plantare.
armate revoluţionare ale Republicii prilejul inaugurării expoziţiei în ca Luînd cuvîntul la o conferinţă de La Helsinki a început concursul La 24 noiembrie, la Ankara a Iost fost transportate în spitale, sufe Cu a ju to ru l u no r a lto iri
Cuba, a părăsit Moscova, îndreplin- pitala Danemarcei an sosit şi cos presă, liderul partidului columbian muzical „Sibelius", in memoria ma- semnat un contract între organiza rind arsuri grave. Primele cerce nalc. oam enii de ştiin ţă au rt *2
du-se spre patrie. La aeroport, de monauţii sovietici Pavel Beleaev şi ţia sovietică pentru comerţ exterior tări au ajuns la concluzia ca acci con sid e rajiil acest term en. V
legaţia a fost condusă dc N Pod- „Selhozpromexport" şi Direcţia ge dentul s-o datorat exploziei unei T in e r ii copaci a lto iţi cu m la-
gornîi, şi de alţi conducători de Alexei Leonov. nerală de stat a economiei apelor conducte de (faze. diţa de la copaci seculari încep
partid, de slat şi militari ai Uniunii din Ministerul energiei şi resurse să rodească după 8-10 ani. P ri
Sovietice. S eu rte STiRS lor nalurale al Turciei cu privire la m a recoltă acoperă toate cheltu
MOSCOVA executarea dc către partea sovie SANTIAGO DE CHILE ie lile : fiecare hectar de plantaţie
HANOI Annstns Mikoian, membru al Pre tică a lucrărilor de proiectare în La Santiago dc Chile a avut loc produce cile 15 k g de sem inţe şi
zidiului CC. al P.C.U.S., preşedin vederea construirii barajului dc pe un miting de solidaritate cu munci chiar m a i m u lt (în loc de 2 kg
După cum transmite agenţia de tele Prezidiului Sovietului Suprem rîu! Ahurîan. situat la frontiera din torii de la minele de cupru care se în c o n d iţii obişnuite). C opacii nu
tre cele două ţări.
presă VNA, Ministerul Afacerilor al U.R S.S., a fost decorat cu ordinul Uniunea conservatoare, Alvaro Go- relui compozitor finlandez Sibelius, află în grevă de 30 dc zile. Vorbi sînt în a lţi şi de aceea recolta se
Externe al R.D. Vietnam a dat pu- „Lcnin" cu prilejul împlinirii a 70 mez, s-a pronunţat pentru dezvolta torii au condamnat acţiunile autori strhige uşor.
bl ici lăţii o declaraţie in care con de ani de Ia naştere şi pentru merite de la a cărui naştere se împlinesc m o n tevideo tăţilor Împotriva greviştilor şi au In U niu ne a Sovietică există p i
damnă bombardarea de către avioa deosebite faţă de Partidul Comunist rea relaţiilor comerciale cu ţările anul acesta 100 de ani. cerut punerea in libertate a lideri
ne americane a reprezentantei eco şi stalul sovietic. C G. al P.CUS socialiste. „Esle pur şi simplu stu Convenţia naţională a muncitori lor sindicali arestaţi. uă acum m ai m u lte m ii de hectare
nomice şi culturale a R.D. Vietnam şi Consiliul de Miniştri ai U.R.SS pid să nu folosim posibilităţile ofe WASH1NGTON lor din Uruguay a declarat joi o gre de p la n ta ţii dc c o n ife ri altoiţi,
de la Khanq Khav (Laos). „Bombar rite de comerţul cu ţările socia vă generală de 24 de ore în spri PARIS cave îngăduie să se o bţină ra pid
darea de către avioane americane a i-au adresat un mesaj de felicitare. jinul revendicărilor funcţionarilor dc m a te ria l de răsad dc bună ca li
Guvernul Statelor Unite a anun
reprezentantei, în ciuda faptului că liste", a declarat el. ţat că a respins o cerere a Ghanei <tat privind majorarea salariilor. In Greva de patru zile, declarată în tate cu p ro p rie tă ţi creditare ne
pe clădire era arborat drapelul de pentru livrarea de alimente în sumă urma grevei, în întreaga ţară a tn- noaptea de marţi spre miercuri de cesare.
slat al R.D. Vietnam, reprezintă o TOKIO de 100 milioane dolari. După cum etat activitatea întreprinderilor in către personalul de la Societatea O a m e n ii de ş tiin ţă au reuşit
provoraro la adresa acestei ţări şi LONDRA dustriale si comerciale. Se află în de transporturi aeriene Air France, să altoiască b ra d u l cu a lto i de
o gravă violare a normelor de drept Un reprezentant al Consiliului ge relatează agenţia Associated Press, grevă şi lucrătorii de la întreprin în sprijinul majorării salariilor, a zadă. iar p in u l cu a lto i dc cedru,
cu toate că nu a fost oferită nici
internaţional", se spune în decla neral al sindicatelor japoneze (cea In localitatea Cambridge a încetai o explicaţie oficială pentru nces' derile de transport. afectat atît traficul naţional, cit şi ceea ce deschide calea spre crea
raţie. mai mare organizaţie sindicală din cel International al societăţii. După
lar3), a declarat că pînă în prezent miercuri din viată, în vîrstă de 81 refuz, se crede că o! constituie o rea unor m a ri p a rc u ri de cedri.
au fost strîhse 15.000.000 de semnă de ani, celebrul explorator al Polu măsură de „represalii , deoarece pre cum s-a anunţat, la aeroportul Orly In m od obişnuit, cedrul începe
COPENHAGA tnri pe un apel ccrînd încetarea lui sud, prof. Frank Debenham. F.l şedinţele Ghanei, Kwame Nkrumah, NEW YORK a decolat un singur avion de cursă să rodească după 100 dc ani, iar
lungă cu destinaţia Insulelor Antile,
Jens Otlo Kraq, primul ministru războiului agresiv din Vietnam. In este ultimul supravieţuitor al cu a calificat recent Statele Unite în- Un grav accident s-a petrecut în care sînt deservite numai de Air I în p arcu l cu ced ri creaţi de cola
al Danemarcei, l-a primit pe M. R. următoarele luni, a spus el, numâ- noscutei expediţii „Scott" spre Po- tr-o carte scrisă de el ca fiind „în oraşul Keokuk (statul lowa), cînd France. b o ra to rii in s titu tu lu i s-a o bţinu t
o recoltă bogată după 10 ani de
SRsaar«ntmi la plantare.
Redacţia «t administraţia darului itr. Dz, Petra Gioza ni. 25, telefon 15 83. 12 75w 15 85. 12 11. Taxa plătit* In numerar eonJorm aprobării Directei Generale P.T.TJL — nr. 263.328 din 0 noiembrie 1848. —» Tiparul* întreprinderea poligrafic* Hune do ar â-D ev* 40.065