Page 89 - 1965-11
P. 89
Vizita în (ara noastră
{ R O L t l \R: D>(\ l u A l t JARUL. U N l I l V A i
a delegaţiei parlamentare poloneze
Vineri dimineaţa, delegaţia Sei Polone la Bucureşti, Wieslaw So*
mului R.P. Polone, condusă de Jan bierajski a oferit o recepţie.
Karol Wende, vicemaresal al Sei Au participat Ştefan Voitec, pre
mului s-a întîlnit la Palatul Marii şedintele Marii Aduinări Naţiona
Adunări Naţionale cu acad. Şte le, Gheorghe Necula şi SteJan S.
Nicolau, vicepreşedinţi a't Marii
fan S. Nicolau şi Kovacs Gyorgy, Adunări Naţionale, Gheorghe Pele,
vicepreşedinţi ai M.A.N, precum
adjunct al ministrului afacerilor
şi cu preşedinţii unor comisii per externe, membri al Consiliului de
manente ale Marii Adunări Naţio Stat, deputaţi în Marea Adunare
OMAN AL COMITETULUI IIECKM HUNEDOARA AL P CD. SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL nale, Naţională, oameni de arlă si cul
tură, generali, ziarişti.
Au fost prezenţi şefii unor mi
Cu prilejul vizitei in tara noa siuni diplomatice.
stră a parlamentarilor polonezi, Recepţia s-a desfăşurat într-o at
ANUL XVII. NR. 3394 SIMBĂTĂ 27 NOIEMBRIE 1965 4 PAGINI - 25 BANI ambasadorul Republicii Populare mosferă caldă, prietenească.
neprevăzute. La blocul 2 B, ca
DESCHIDERII MINELOR să dau un exemplu, a trebuit Primire la Consiliul de Stat
să deschidem un plan înclinat
> si o galerie paralelă de acraj
spre nord. Sini şi cauze de or Vineri Ia amiază, preşedintele şedinţele Marii Adunări Naţionale,
din subiectiv. Raionul Paroseni CONSTRUIM Consiliului de Stat al Republici Constanta Crăciun, vicepreşedinte
ATENŢIA CUVENITA! ritmic cu cantităţile necesare a primit la Consiliul de Stat de Sloica, membru al Consiliului de
nu a fost aprovizionat în mod
Socialiste România, Chivu Stoica
al Consiliului de Stat, Gheorghe
de materiale. Serviciul STR.A.
Stat.
legaţia Seimului Republicii Popu
din cadrul Combinatului carbo 0 lare Polone, condusă de Jan Ka Au fost prezenţi Wieslaw So-
nifer al Văii Jiului nu a asigu rol Wende, vicemareşal al Sei bierajski, ambasadorul R.P. Polone
rat camioane suficiente pentru mului, care la invitaţia Marii A la Bucureşti.
După cum se prevede în Di rile muncitorilor de aici am tul 18 s-a lucrat şi se lucrează transportul materialelor pe şan dunări Naţionale, ne-a vizitat tara Primirea 6-a desfăşurat într-o at
rectivele Congresului al IX-lca adresat cîteva întrebări ingine încă intens la săparea galeriei tierul nostru. Au participat Ştefan Voitec, pre mosferă caldă, prietenească.
al P.C.R,, în perioada 1966-1970 rului Gheorghe Mihalache, ad principale de bază. Această ga Lucrările din subteran s-au
extracţia de cărbuni va creste junct al şefului sectorului Pa lerie va fi terminată în primul extins, după cum era si firesc.
de 1,7—1,8 ori, atingind un ni roseni. semestru al anului viitor, cînd Acest fapt impunea mărirea ANIVERSAREA A 20 DE ANI
vel de 20-22 milioane tone. O vor începe de altfel lucrările debitului de aer necesar aera-
mare parte din această produc dc pregătire propriu-zise pen jului si asigurării bunei func
ţie se va realiza în bazinul car Interviu cu ing. tru exploatarea zăcămîntului. ţionări a greiferelor, pichame- OE LA ÎNFIINŢAREA Sosirea în Capitala a unei delegaţii
bonifer al Văii Jiului. In 1970 GHEORGHE MIHALACHE In afară de aceasta se lucrea relor si altor utilaje. Or, tocmai
producţia de huilă din acest adjunctul şefului sectorului ză la excavarea galeriei de aici am fost deficitari. Instala a Marelui Hural Popular al R.P. Mongole
V; *zin va atinge 8-8.5 milioane Paroşeni al ED.M.N. coastă de la orizontul 700, ga ţia provizorie de compresoare INSTITUTULUI DE MEDICINA
tone, fată do 5.9 milioane tone leriei direcţionale în spre est nu a putut si nu poate satis
obţinute in 1965. Sporul de de orizontul 630. Ritmul lucră face debitul necesar. La invitaţia Marii Adunării Na cepreşedinte al Marii Adunări Na
producţie se va obţine prin mă Redăm mai jos întrebările şi rilor este corespunzător. Există Şl FARMACIE DIN T6. MUREŞ tionale, vineri &eara a sosit în Ca ţionale. Vasile Mateescu, pre
O perioadă destul de mare de
rirea capacităţii minelor exis răspunsurile primite. toate condiţiile să terminăm o- timp am dus lipsă de muncitori, pitajă o delegaţie a Marelui Hu şedintele Comisiei pentru agricul
tente, mai ales prin deschide — Vă rugăm să ne re peratiile pînă la sfîrşitul anu artificieri si maiştri calificaţi. ral Popular al R.P. Mongole, con tură si silvicultură al M.A.N., Ion
rea unor mine noi la Dilja, Pa lataţi ce lucrări au fost lui. fapt ce ne permite să des TG. MUREŞ 26 (Agerpres). — dusă de acad. Bazarîn Şirăndăv Sandu, adjunot. al ministrului să-
roseni, Livezeni, Bărbăteni etc executate pină in prezent chidem lucrările de pregătire Pînă nu de mult şantierul nos Institutul de medicină şi larmacie din Tg. Mureş a membru al C.C. al Partidului Popu nătâtii si prevederilor sociale, de
tru avea doar
trei maiştri si
La unele din minele preconi pentru deschiderea minei pentru exploatarea cărbunelui cinci artificieri. Or, numai cu aniversat vineri 20 de ani de la înfiinţare. In sala Pala Iar Revoluţionar Mongol, vicepre putaţi ai M.A.N., funoţionari su
zate a fi deschise in noul cin Paroşeni. din abatajul frontal nr. 5 din tului culturii din localitate, pavoazată sărbătoreşte, s-au şedinţe al Marelui Hural Popular periori ai Ministerului Afacerilor
cinai, lucrările se desfăşoară — In cursul acestui an de stratul 18. acest număr nu s-a putut asi întrunit, in cadrul unei adunări festive consacrate aces preşedintele Academiei de ştiinţe
din plin. La Paroşeni, dc pildă pildă, s-au executat circa 3 000 S-a mai executat excavarea gura o asistentă tehnică cores tui eveniment, sute de profesori universitari, medici şl a R.P. Mongole. Externe.
atit la suprafaţă cît $i în sub m.l. de galerie. Pentru colecta unei galei ii principale spre punzătoare. al(l oameni de ştiinţă şi cultură, studenţi, reprezentanţi La sosire, pe aeroportul Bănea- Au fost de fată Togoociin Chen-
teran ele au luat o mare am rea produclioi din abatajele nord-vest, în vederea pregăti — Există condiţii pentru ai unor întreprinderi şi instituţii ştiinţifice si culturale sa, membrii delegaţiei au fost în- den, ambasadorul R.P. Mongole la
ploare. Pentru a afla realiză * oi frontale nr. 1, 2, 3 si 4 din slra- rii punerii în exploatare a blo recuperarea restanţelor ? din localitate si din tară. lîmpinati de Gheorghe Necula, vi Bucureşti, si membri ai ambasadei.
curilor 2 B şi 2 A. De aseme — Pină la sfîrsitul anului a Au participat tovarăşii Mihai Gere, membru supleant
nea, se lucrează intens la pu mai rămas doar o lună. Timpul al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte
tui auxiliar nr. 2. este foarte scurt, iar restante al Consiliului de Stat, Nicolae Vereş, membru al C.C.
— Care este situaţia le sînt mari. Noi vom face însă al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional Mu- Primirea la C.C. al P.C.R. a tovarăşului S.
totul să recuperăm
rămînerea
realizării planului do pro
reş-Autonomă Maqhiară al P.C.R., Griqore Gearaănu,
COBOR — După 10 luni avem o res in urmă. In acest scop s-au secretarul Consiliului de Stat, Ştefan Bălan, ministrul secretar general al P. C. din Izrael
ducţie ?
luat deja unele măsuri. Numă
fnvătămînlului, Ion Teoreanu, şeful secţiei
de
in-
rul brigăzilor s-a mărit de la 8,
tantă de 295 metri liniari si
cretar qeneral in Ministerul Sănătăţii şi Pevederilor
3.245 metri cubi. Sarcina de rîle au fost pînă nu demult, la văţămint şi sănătate a C.C. al P.C.R., Ion Moraru, se Ieri, tovarăşii Paul Nicu.lescu C.C. al P.C.R. pe tov. S. Mikunis,
sporire a productivităţii mun 10. Toate brigăzile au fost do- Sociale, reprezentanţi ai orqanelor locale de partid $1 Mizil, membru al Comitetului Exe secretar general al Partidului Co
munist din Izrael.
CIOPOARELE cii a fost realizată doar in pro ductive ca perforatoare, maşini ţilor şi institutelor de medicină şi farmacie din Bucu cutiv, secretar al C.C. al P.C, Ro discuţie care s-a desfăşurat într-o
lale cu maşini si utilaje pro
de stat, ai unor instituţii şi organizaţii obşteşti, pre
Cu acest prilej a avut Ioc o
cum şi conducători şi cadre didactice ai universită
__
porţie de 87,6 la sută.
mân, şi Mihai Dalea, seoretar al
— Cuin explicaţi aces
liar se foloseşte cu bune rezul
te rezultate slabe ? de încărcat etc. La pulul auxi reşti, Cluj, Iaşi, Timişoara. C.C. al P.C. Român, au primit la atmosferă caldă, tovărăşească.
La deschiderea adunării, tovarăşul Mihai Gere a dat
— Am intîmpinat unele gre tate cofrajul mobil si încărca citire telegramei de salut a C.C. al P.C.R., Consiliului
utăţi inerente, aş spune, spe
DIN MUNŢI cificului muncii noastre. In rea mecanizată cu greiferul. de Stat sl Consiliului de Miniştri, adresată corpului di Celui de-af 29-lea Congres
L. DEMETER
dactic si studenţilor Institutului de medicină si farma
cursul acestui an am trecut prin
falii, ceea ce a făcut să execu cie din Tq. Mureş.
tăm o serie de lucrări miniere (Continuare în pag. a 2-a) Despre activitatea acestei instituţii de învătămînt su
perior a vorbit prof. dr. Csogor Ludovic, rectorul Insti al Partidului Comunist din Marea Britanie
tutului.
Iarna s-a desprins din calen LONDRA
dar c o b o rîn d si pe m e le a g u
rile brădene. O data cu ea, de Dragi tovarăşi, rîndurilor partidului, a legăturilor
pe o b c in e le B ulzeştiului, M i- TELEGRAMA Comitetul Central al Partidului sale cu masele, în unirea clasei
h ă ile n ilo r si ale C ăinei au în Comunist Român adresează delega muncitoare, a tuturor forlelor pro
cep ut să vm â către valea C ri- ţilor la cal de-a! 29-lea Congres gresiste şi democratice in lupta
Sului A lb cio p o a re le de o i. a! P.C. din Marea Britanie, Între pentru pace, democraţie şi pro
S/nî 7 7.000 la n u m ă r si sie CORPULUI DIDACTIC Şl STUDENŢILOR INSTITUTULUI gului dv. partid, un cald £slut fră gres social.
constituie p rincip ala avere a ţesc. mari COMITETUL CENTRAL
Vă urăm, dragi tovarăşi,
AL PARTIDULUI
G o spo dă rie i agricole de sfat DE MEDICINĂ Şl FARMACIE DIN TÎRGU-MUREŞ succes© in creşterea şi Întărirea COMUNIST ROMÂN
d in Brad.
D e c in d dă c o ltu l ie rb ii şi
pînă la venirea zăpezii, tu r Comitetul Central al Partidului Comunist enţă, precum si tinere cadre formate în
m ele cutreieră A pusenii, aduI- Român, Consiliul de Stat şi guvernul Re anii regimului popular, a dat tarii peste
publicii Socialiste România transmit cor
2.000 de medici si farmacişti, cu o bună
m e c în d pajiştile fragede de pului didactic, studenţilor şi tuturor cola pregătire profesională, cetăţeni devotaţi ai
m unte. In tim p u l p rim ă ve rii, boratorilor Institutului de medicină şi far patriei noastre. Recepţie cu prilejul sărbătorii
verii si toa m ne i, o ile cu lină macie din Tîrgu-Mureş călduroase felicitări Comitetul Central al Partidului Comunist
se m ifin ă au în s o ţito ri de nă cu prilejui împlinirii a 20 de ani de acti Român, Consiliul de stat si Consiliul de
d ejd e, c io b a n i d in tată-n fiu, vitate a acestei merituoase Lnstvlulii de Miniştri ale Republicii Socialiste România naţionale a R.S.P. Iugoslavia
d m a căror v o rb ire se d esprin î nvăţăunlnt superior. urează corpului didaotic şi studenţilor noi
de o rezonantă de baladă. Iri- înfiinţarea Sn 1945 a Institutului de me succese şi îsi exprimă convingerea că In
m ie Sălisteanu, Vasile Popa, dicină şi farmacie din Tîrgu-Mureş a con stitutul de medicină si farmacie din Tîrgu- Vineri la amiază, ambasadorul unor organizaţii obşteşti, generali
şi ofiţeri superiori, oameni d©
loan C ro z a , G he org h e Z d rin - stituit expresia grijii şi solicitudinii de care Mureş îşi vii îndeplini şi în viitor sar R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, lak- ştiinţă şi cultură, ziarişti.
cina de onoare de a da tării cadre medi
şa Petrici, a oferit o recepţie cu
cu sau Traian Trifan nu vor se buoură învăţă-mintul si ştiinţa in tara cale de înaltă calificare, părtaşi aotivi la
noastră, rodul politicii naţionale marxist- prilejul sărbătorii naţionale a Re Au luat parte şefii unor misiuni
să d e z m in tă tradiţia c io b ă leniniste a Partidului Comunist Român si opera de dezvoltare si înflorire a Româ publicii Socialiste Federative Iu diplomatice şi alţi diplomaţi străini.
neascăi. P orturile lo r sint p ar a statului nostru. Instituitul medico-fartna- niei socialiste. goslavia. (Agerpres)
că desprinse din p ic tu rile lui ceutic din Tirgu-Mures, unde învaţă si COMITETUL CENTRAL Au participat Gheorghe Rădules-
Grigorescu : cu cojoace m i muncesc umăr la umăr studenţi si cadre AL PARTIDULUI COMUNIST cu, Ilie Verdet, Corneliu Mănescu,
loase, iţari strînsi pe p ic io r, co- didactice români, maghiari şi de alte na ROMÂN ministrul afacerilor externe, Ale
Drăgânescu, Plenare ale
lo p u l de oaş şi n e lip situ l şer- ţionalităţi, a cunoscut o continui dezvol CONSILIUL DE STAT xandru Sencovici, ministrul indu
par pe care sînt încrustate m o tare. In cele doua decenii de existentă, AL REPUBLICII SOCIALISTE striei uşoare, Emil
Zidarul Nicolae Oancea de pe şantierul din Lupeni
Institutul medico-fanmaceutic din Tîrgu-
tive n aţionale si u nd e p o d găsi este exemplu demn de urmat pentru conştiinţa si hăr Mur&s, al cărui corp didactic cuprinde ROMÂNIA ministrul energiei eleotrice, mem
CONSILIUL DE MINIŞTRI
o ric in d am narul. nicia cu care luorează. dascăli cu o bogata şi îndelungată experi AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA bri ai C.C. al P.CR., conducători
Poveştile lo r ciobăneşti sint ai unor Instituţii centrale şi ai comitetelor
interesante, cu p e rip e ţii pe
care ti le p oa te o fe ri n um a i
viata d in m u n ţi. L up ii care au ! raionale şi
dat tîrcoale tu rm e lo r de m i quri de faptul că nu vor
întîrzia...
oare. zăpoarele de p loaie care p a g in a i 5 0 0 .0 6 9 tem la volan
Şofer cu multă expe
duceau la vale p ie tre si c o rienţă, Nicolae Răducanu
paci seculari, sunetul tu ln ic e lucrează în cadrul auto orăşeneşti
lo r care se îm b in a cu cîntecul bazei Alb'a Iulia din a-
cocosului de m u n te sau p u z C U L T U R A VINE RADUCANU ( # OMENIE ŞI SOLICITU tă oprire, autobuzul de pat însă de pe străzile nul 1957. A colindat la
deria de lu m in ă a soarelui, DINE # ROADELE MUNCII £ ACASA £ EROU culoare gri-albastru, a oraşului, conducătorul au volanul autobuzului a-
sînt n u m a i cîteva clin e le m e n pornit mai departe spre to Răducanu mări vite proape toate reqiunile de partid
tele care a b u nd ă în p ovestiri COTIDIAN Orăstie, Simeria, Deva, za pentru a Ie recupers. tării, cu excursioniştii din
le acestor o am e ni o p tim iş ti A R T Ă lila, sosind si plecînd din Prima staţie, Miceşti. Ur raion si pe traseele de
D in prim ăvară pînă în to a m C! pulberată de vînt, — Poate îţi înlîrzie statii cu regularitate dc cară doi tineri si taxa servite de autobaza din Săptămâna aceasta au avut lofl
ceasornic.
nă ei s a u s/mpt răspunzători ^ zăpada lovea cu ceasul. Vezi de-1 fixea B a ora fixată in qra- toarea anunţă plecarea. Alba Iulia. După un cal plenare lărgită ale comitetelor ra
nu n u m a i fată de turm ele de putere fetele înroşite de ză după orarul autobu ^ fie, conducătorul O scurtă manevrare a cul sumar al foilor de ionale şl orăşeneşti de partid din
manetei de viteză şi ma
regiunea noastră, la care au fost
oi ce li s-au dat în în g rijire , frig. Un grup de elevi zului... auto Nicolae Răducanu şina porni lin... parcurs întocmite în a- invitaţi secretari oi comitetelor da
nii de cînd lucrează la
ci si fată de p ro d u cţie . P en pagina 4 din satul Aurel Vlaieu, Iată-11 nu v-am spus a plecat din autogara — Opreşte. Mai vi:.o autobază, rezultă că Ră
tru ca, tre bu ie să ştiti că în aştepta sosirea autobuzu eu?-. E nea Răducanu... Alba Iulia in direcţia cineva I ducanu a parcurs pe dru partid şi organizaţiilor de bază
această peregrinare prin m u n ţi, lui pentru a merge la li Cel care a zărit primul Cîmpeni. Dar, iată că — E o bătn'nică... murile patriei peste din cooperativele agriooJe de pro
c io b a n ii de la C.A S. Brad au ceu, la Orăstie. Minute maşina se uită triumfă bariera C.F.R. de pe Ca — S-o aşteptăm un mi 500.000 de kilometri. ducţie, S.M.T. şi G.A.S., preşe
lucrat pe bază de plan, care a le de aşteptare păreau tor la coi din jur, minebu- lea Moţilor îl făcu pe nut... Comportarea si buna pre dinţii cooperativelor agricole de
producţie, secretarii organizaţiilor
lungi
fost realizat ,,din m e rs", aşa DE PESTE HOTARE — Vine, sau de data că nici de astă dată „Nea şofer să oprească. Pier- gătire profesională l-au U.T.C. din aceste unităţi, directorii
Răducanu" nu i-a înşelat
— Să fi venit la vre
după cu m obişnuiesc să spu asta o să Intîrziem ? încrederea. După o scur lu cîteva minute, Scă- me,.. o să întîrziem... Un făcut cunoscut sutelor de G AS. şi S.M.T., preşedinţii comi
nă acum cîn d au încheiat şi murmur de dezaprobare mii de călători transpor tetelor executive ale sfaturi!r
acest ciclu de păstorit a intîmpinat intervenţia taţi, cîstigîndu-şi un bi populare comunale, director’"
— Ce m esaje ale p ro d u c ţie i celui „grăbit". Omul de nemeritat prestigiu. De Halelor raionale şi orăşr
a(i trim is din m u n {i către c o n la volan a oprit maşina altfel, despre Răducanu Băncii Naţionale, n-
sum atori i si împreună cu taxatoa îti vorbesc cu multă plă aotiviştl de par*r ‘
Răspunsul p ăstorilo r este e- rea au ajutat-o să urce cere si stimă nu numai economie. Le
locven l : „20 388 kg lină se- pe bătrinica îndoită sub călătorii, ci si tovarăşii nare au ]■
lui de muncă care văd
m ifină, 7 074 h l lapte şi 9 tone . greutatea desagilor. „Cin- în Răducanu un exemplu membri*
de carne peste p la n ". tecul" motorului a înce demn de urmat. Anali- 9‘r
O activitate intensă s-a des put din nou si după nu zînd situaţia realizărilor
făşurat şi jos. pe Valea G ri mai ciţiva kilometri, mi pe cele 10 luni din acest
sului A lb Pentru cele 7 7.000 nutele de întîrziere au ,nn, fisa lui Răducanu e-
fost^ recuperate.
de m ioare s-au pregătit fura oment solemn, Şe videnliază multe lucruri
jele necesare Saivanele de la ful autobazei, îm demne de laudă; 52622
M esteacăn şi Tîrnava de Griş preună cu secretarul or călători transportaţi ;
au fost puse la p u n ct şi aş ganizaţiei de partid şi un 1.025.354 călători kilome
tri; 42.170 km parcurşi;
teaptă să-şi prim ească „stăpâ numeros grup de lucră 4.786 lei economii la di
n ii" care, în d ru m spre locu l tori din cadrul autobazei ferite piese si 1 200 litri
de iem are. străbat acum văile de Ia Alba Iulia au ţinut benzină economisiţi. Sînt
B ulze ştiu lui si ale Grisului Alb. să-l felicite pe comunis cîteva cifre care poate
Pe d rum . ciob an ii nu prea tul Nicolae Răducanu, pentru mulţi din cei ce
au tim p de vorbă Gîte un care a fost distins cu călătoresc în maşina con
Medalia Muncii. Aprins
scurt inte rviu pop să îl iei n u la fată de emoţie, expe dusă de Răducanu n
m a i atunci cîn d se fac p o p a spun prea multe. Ele a
suri p e n tru odihna m ioarelor. rimentatul „om de lei vo cund însă in spatele 7
In tr-u n u i din aceste răgazuri lan", a mulţumit tuturor, strădania unui comu»
p e n tru o dih nă am ascultat şi îndreptîndu-se apoi' spre pentru care îndeplin
m o n o lo g u l parafrazat de m ai maşină, pentru a porni şi depăşirea sarcinilo
sus legat de ciopoarele de intr-o nouă cursă. Alţi plan constituie o da
m io are care coboară din călători, tineri si vîrst- de prim ordin.
m u n ţi. nici, aşteptau cu încre
I. MANEA MIHAI RUGINEî
dere autobuzul condus
Pireparaţia Goroeşti: Vedere din interiorul secţiei lloteţie. Foto i N. MOLDOVEAN» de Răducanu, fiind si- (Continuare în pag..