Page 9 - 1965-11

UHHft SE APROPIE- CUM 0 IMTIMPINUŢI ?

A C Ţ IO N Ă M P E
P A G IN A 2
D O U Ă PLA N U R I

l*e şanliere, bazele seamA de măsuri pre­ birclivelor aflate în
gg O decizie producţiei viitoare se gătitoare ale produc­ cluse
execuţie, au fost in­
ţiei in sezonul rece.
pun incepîncl din tri-
meslrele IV şi I, in­ Iu primul rind, prin ÎNTREBARE: Măsu­
„cusută cu aja terval de timp, caro ceea ce am făcut pî- rile amintite s-au pu­
se caracterizează prin- nA acum, am urmArit tut realiza numai in
lr-o muncă îndrepta­ să asigurăm in blocu­ condiţiile existenţei
albă“ tă spre realizarea pla­ rile aflate în lucru unui front de lucru
nului curent, dar si căldura necesară des- deja atacat. Care-i si­
spre întreprindere* lAşurArii muncii in tuaţia la ora acluală
unor acliuni preqAli- bune condiliuni. Ni in această direcţie ?
ANUL XVII. NR. 3374 JOI 4 NOIEMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani loare. Aşa stind lu­ s-a părut foarte potri­ RĂSPUNS: Remar­
crurile am căutat sA vit să creăm o re|e* ca e evidentă. As
vedem care este sta­ de încălzire cu aju­ vrea să spun cA, pen­
diul preqAtirilor dc torul caloriferelor tru a putea lucra des­
făşurat cu toate for­
SE DESCHIDE UN NOU AN iarnA la Trustul regio­ montate pe reţeaua ţele dc care dispu­
nal de construcţii Hu-
In acesl
definitivă.
nem, ne-am planificat
nedoara-Deva. La în­
trebările noastre a scop am urgenlat lu­ ca pină la 31 dccem-
crările la
centralele
răspuns tovarăşul in- termice, dind în func­ brie să atacăm 900 a-
qiner Slelian Popes- ţiune sase,- la Pclri- parlamenle. Actual­
DE iNVĂTĂMÎNT întrajutorare cu. directorul Trustu­ Jia şi alte localităţi, mente lucrăm la 762
)a, Petroşani, Alba in-
din ele,
iar in luna
lui.
Tim­
ÎNTREBARE:
pe munca Io alte blo­
unde incâ nu s-a ter­
pul esle avansai. Din mai puţin la Deva. noiembrie vom 1 înce­
29 octombrie 1965. Uzina de perioada stabilită ini­ minat montajul, dar curi ce însumează 222
apartamente.
AGROZOOTEHNIC preparare a minereurilor din Te- ţial penlru executa­ la care se lucrează ÎNTREBARE: Vi ru­
liuc îsi urma pulsul său normal.
intens.
Concomitent
rea
preqăliritor
de
Schimbul de noapte se pregă­
tea 6ă predea, din mers, ştalela iarnă a mai rămas cu avansarea lucrări­ găm si ne rcialali şt
alte
despre
măsuri
celui de zi. Un amănunt, o expli­ puţin, iar pe şantie­ lor la blocuri, echipe­ întreprinse şi preco­
Pariului si stalul nostru acordă o planşe, broşuri, s-au procurai şi dis­ caţie şi continuitatea ciclului de re s-au inlrcprins li­ le noastre de instala­ nizate a se aplica.
mare atenţie instruirii profesionale tribuit manualele etc. La aleqcrea producţie se infăpluia ncstinqhc- nele acţiuni. Care sini tori vor face si res-
a lucrătorilor din agricultură. In Ra­ lecţiilor esle necesar ca lectorii să ril. Deodată, liniştea calmă a acestea ? lul racordărilor nece­ RĂSPUNS: Pe mă­
portul prezentat Ja cel de-al IX-lea lină scama de specificul de produc­ fost curmată de un şuier prelung, RĂSPUNS: Pe şantie­ sare. La lucrările un­ sură ce execuţia blo­
Congres al partidului se sublinia ţie al fiecărei unităţi. neobişnuit. Auzul muncitorilor re se dă acum o luptă de nu s-a pulul asi­ curilor va avansa se
faptul că în ţara noastră „se desfă­ După cum se $lie un rol deosebit dedat cu zgomotul monoton al intensă pentru reali­ gura o încălzire prin vor închide toate go­
şoară o largă acţiune dc îmbogăţire ele important in însuşirea cunoştin­ agregatelor a intuit în grabă că zarea planului de a- instalaţiile definitive lurile de uşi şi feres­
a cunoştinţelor agrotehnice ale ţă­ ţelor de călre cursanţi, il are acii- ceva s-a înlimplal. Grija şi răs­ s-au preqălit circa tre. se vor amplasa
rănimii din rindurile căreia aproape vitatca pe care o desfăşoară lectorii. punderea fală de avutul obştesc parlamcnte. Mai cu 300 dc sobe si com­ cazane cu apa caldă,
un milion frecventează cursurile de Cu aceştia s au făcu-t instructaje cu a pus slăpînire pe fiecare. Un seamă )a noi care a- se vor săpa gropi i-
3 ani". rare prilej a reieşit necesitatea dc a momenl de încordare în care toţi vem restante Dar e bustibilul necesar.
Rilmul intens dc dezvoltare a agri­ se folosi, in cadrul lecţiilor, exem­ căutau răspunsul la întrebarea: lot atit dc adevărat Pentru ca să se zolatoare penlru mor-
culturii necesită o adine.re şi o com­ ple convingătoare, izvorite din ex­ ce s-a înl«inmp)at ? N-au lrecu<l nici că paralel cu realiza­ menţină o bună lem- tarc şi betoane.
pletare permanentă a cunoştinţelor perienţa dc producţie a unităţii res­ două minute şi avaria a (ost de­ rea apartamentelor pernlură de lucru, qo- A. OARGA
pistată.
profesionale ale ţăranilor coopera­ pective si a celor fruntaşe. Pe lingă noi am găsit resurse lurilc de uşi si feres­
tori şi ale muncitorilor din gospodă­ transmiterea de cunoştinţe, lectorii O alunecare masivă de -teren a pentru a efectua şi o tre, la majoritatea o- (Continuare
riile de slat şi slatiunile de maşini au datoria să trezească interesul deteriorat magistrala de gaz me­ în pag a 3-a)
şi tractoare. In unităţile aqricole din cursanţilor penlru problemele pre­ tan. Ce urmări putea să aibă a-
regiunea noastră s-a încheiat primul date, să controleze pe parcurs mo­ ceaslă avarie, era clar penlru ori­
ciclu dc 3 ani al învăţământului a- dul de însuşire a materiei. cine. Se cerea o intervenţie ope­ Primirea de către tovarăşul
avea
rativă. Pripeala însă nu-şi
grozoolehnic de masă, care a fost Ca şi in anii Irecul», generalizarea locul. Mişcări-le trebuiau calculate 9
absolvit de peste 10.000 curşanli. Jn ■in producţie a rezultatelor bune tre­ şi coordonate bine.
continuare aceştia îşi vor completa buie 6ă se facă prin organizarea u- Si aşa s-a procedat. De la cea Nicolae Ceauşescu a ambasadorului
cunoşlinlclc prin studiul individual nor schimburi de experienţă, loturi
al unor broşuri şi reviste şi vor demonstrative, concursuri şi să se mai apropiată static, s-a izolai
participa Ja schimburi de experien­ vizioneze filme cu caracter docu­ magistrala de gaz. Cind ultimul Republicii Democrate Germane
pericol a fost înlăturat, oamenii
ţă, demonstraţii practice ele. mentar aqricol. au răsuflat uşuraţi. După ţoale
tovarăşul
Miercuri, 3
noiembrie,
Penlru acesl an. cursurile invăţă- Esle necesar ca aceeaşi alentie sA calculele. înlăturarea avariei dura Nicolae Ceauşescu, secrclar general plenipotenţiar al Republicii Drmocra-
minlului agrozootehnic vor fi ur­ fie acordată şi tinerii cu regularitate cel pulin 2 zile, timp in care prac­ le Germane la Bucuroşii. Euald Moldt.
mate de aproape 0.500 ţărani coope­ a ciclului de 8-12 conferinţe agrozo­ tic produclia ar fi stagnai. Cinlâ- al Comitetului Central al Partidului la cererea acestuia.
ratori. muncitori din G.A.S. şi S.M.T, otehnice prevăzute penlru membrii rind cu minuliozila-le fiecare a- Comunist Român, a primit în audien­ Cu acesl prilej a avut loc o dis­
CercurUe ' îşi vor începe activitatea cooperatori care nu pol fi cuprinşi mănunl, Juind în considerare pă­ ţă pe ambasadorul extraordinar şi cuţie prietenească.
în prima jumătate a lunii noiembrie. in invătămînt şi pentru ţăranii din rerile unora $i sugestiile -allora,
Ca şi in ceilalţi ani. acestea vor li satele de munte. judecind matur şi cu răspundere,
organizale pc profite privind cultura Un rol important în buna desfăşu­ în cele din urmă s-a cristalizat so­ Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer
plantelor dc cîmp şi creşterea ani­ rare a invălă-minlului trebuie să il luţia cea mai bună. Pină In schim­
malelor, iar în unităţile unde legu­ aibă comilelele executive ale sfa­ barea definitivă a traseului, s a va face o vizită în Austria
micultura, pomicultura $i viticultura turilor populare, consiliile agricole convenit montarea magistralei de
sint dezvoltate, cercurile vor fi pro­ şi conducerile unităţilor agricole. A- gaz la 6upra-faţă.
filate pe aceste ramuri. ceslea au datoria, ca sub îndruma­ — S5 cerem sprijinul construc­ La invitaţia guvernului federal al mânia, Ion Cheorqhe Maurer, va lac^
Noile instrucţiuni cu privire Ja rea organizaţiilor de partid, să ia mă­ torilor hunedoreni, işi (lele cu Austriei, preşedintele Consiliului de o vizilă oficiali în Austria in a doua
învâlăminlul agrozootehnic prevăd suri concrete penlru a asigura baza părerea unul din grupul celoar a- Miniştri al Republicii Socialiste Ro- jumălale a lunii noiembrie.
ca activitatea cursurilor să se des­ materială şi 6ă‘'urmărească pe par­ ilaţi la Jocul avariei.
făşoare săptămmal sub forma unei curs modul cum se desfăşoară invâ- Propunerea a fost bună. Tele­ De la Comisia electorală centrală pentru alegerea
expuneri de o oră, urmată dc o oră (ămintul agrozootehnic. foanele au început să sune cu
şi ţumătalc dc discuţii şi demons­ Fiecare cerc trebuie să-şi înceapă Insistentă.
traţii praclice. închiderea anului de activitatea în condiţii organizatorice „Venim" ? a fosl răspui)6pl ho­ unui deputat în Marea Adunare Naţională
invătămîn: va avea Joc în a doua optime. Caranlia succesului o cons­ tărî! şi una-ni-m al celor solicdali. In vederea alegerii unui deputat
jumălale a lunii martie penlru cer­ tituie nu numai măsurile organiza­ O maşină s-a Irimis la cunos­ in Marea Adunare Naţională în cir­ tă. a fost depusă candidatura scrii­
curile cu prolil vegetal şi călre sfîr- torice ci şi dorinţa vie a lucr54ori)or cuţii construclori şi imonfori hu­ cumscripţia electorală nr. 12 Uercşlî, torului Nicolae Deleanu.
şitul lunii aprilie penlru cercurile din agricultură de a-şi îmbogăţi cu­ nedoreni. din regiunea Calaţi, devenită vacan­ Nefiind contestală, candidatura a
din sectorul creşterii animalelor. noştinţele profesionale la nivelul im­ rămas definitivă.
Pentru buna desfăşurare a învăţă- pus de îndeplinirea în mod exemplar S. TRIJŢA. PEISAJ INDUSTRIAL HUNEDOREAN
yninlului s-au şi Juat măsuri în ve­ a sarcinilor trasate agriculturii de
derea asigurării sălilor, s-au distri­ către Congresul al IX-lea al Parti­ (Continuare in pag. a 2-a) Solemnitatea înmînării unor înalte ordine şi titluri
buit 610 diafilme pe diverse teme, dului Comunist Român.
La Consiliul de Stat a avui loc Vasile Daju i-a fost conferit ordinul mânia" clasele a IV-a şi a V-n şi
miercuri la amiază solemnitatea în- .23 August" clasa a ll-a. ordinul „23 August" clasa :i V-a unui
minăriî unor inalte ordine si titluri Ordinul „Steaua Republicii Socia­ număr de 20 de tovarăşi penlru acti­
GRĂBIŢI ARĂTURILE - ale Republicii Socialiste România. liste România", clasa a Ii-a, a fost vitate indelunqată şi merite deoseb.le
acordat tovarăşului Constantin Ni6-
In domeniul cullural-arlislic, cu pri­
La solemnitate au participat tova­
lor —- penlru merite deosebite in o-
lejul împlinirii a 20 de ani de acti­
răşii Chivu Stoica, preşedintele Con­
siliului de Stal, Constanta Crăciun şi pera de construire a socialismului, vitate a Studioului dc arie plastice
llie Murgu-lescu. vicepreşedinţi, Gri- cu prilejul împlinirii vîrslei de 50 al armalci, a două decenii dc la apa­
de ani — si academicianului Oclav
riţia primului număr al qazetei ostă­
TOVARĂŞI DIN RAIONUL ILIA! qore Geamănu, secrclar. şi Gheorghe Mayer — cu prilejul împlinirii vîr­ şeşti „Grănicerul", şi a 15 ani de la
Stoica, membru
Consiliului (le
al
slei de 70 de ani.
Institutului de proiectări
Înfiinţarea
Slat, Bujor Almăşnn şi Voinea Ma-
rinescu, miniştri, Pompiliu Macovei, Penlru activitate îndelungată, con­ miniere.
preşedintele Comitetului dc Stat pen­ tribuţie la dezvoltarea şliînlei si me­ După înminarea distincţiilor, tova­
Arăturile de toamna constituie mijlocul principal prin care După cum stau lu­ această unitate mai este vorba despre sla­ lru Cultură şi Artă, membri ai con­ rite deosebite în dezvoltarea învăţă- răşul Chivu Stoica a felicitat călduros
se realizează păstrarea in sol a umidităţii, pe această cale ere- crurile se poale des­ trebuie executate a- ba organizare a mun­ ducerii Academiei, Ministerului ln- mînluhn âuperior, profesorul univer­ pe cei decoraţi, in numele Comitetu­
indu se condiţii corespunzătoare penlru obţinerea de producţii spo­ prinde concluzia că răturî pe 137 ha. Dc cii penlru eliberarea vălămmlului şi ai ailor instituţii cen­ sitar dr. Ion Nilescu a fost distins lui Central al Partidului Comu­
rite la culturile ce se însăminţează in primăvară. Eficienţa arături­ nici în acest an iui asemenea, la Soimuş terenului de coceni trale. cu titlul de .Om de ştiinlă emerit al nist Român, al Consiliului dc
lor de loamnă, lucrare care a devenit o practică obişnuită a unită­ s-au tras învăţămin­ nu s-a arat nici jumă- şi insuficienta preo­ Pentru merite deosebite in dome­ Republicii Socialiste România". De Stat şi Consiliului dc Miniştri.
ţilor agricole, se poale urmări in iicrarc an şi in cadrul cooperati­ tele necesare din ex­ lalc din suprafaţa cupare din partea şe­ niul ştiinţific Şi didactic a fost confe­ asemenea, pentru activitate îndelun­ „Ordinele şi lillur.le de onoare tn-
velor agricole de producţie din raionul llia. Citeva exemple sini perienţa anilor tre- planificată, iar la Fin- filor briqăzilor de rit ordinul „Steaua Republicii Socia­ gată şi merite deosebite în domeniul mînale astăzi, sub semnul in'-nscî ac­
edificatoare în această privinţă. Cooperativele aqricole din Lăpuş- culi. cind din cauza toag această lucrare tractoare $i a mecani­ li* le România*1, clasa I, academicie­ creaţiei plastice, pictorului Max 1 ler- tivităţi politice şi al puternicului a-
nic, Dobra. Leşnic ş.a. au real izal producţii cu 300-700 kg. porumb fntirz.icrii însăminţări- s-a realizat abia pe zatorilor pentru uti­ nilor Vasile Râşcanu şi luliu Nilu- inan Maxy i-a fost conferit titlul de vînl creator, — a spus preşedintele
la ha. mai mari faţă de media înreqistrală pe raion la cultura res­ lor in primăvara, s-au 17 la sută din supra­ lizarea tractoarelor la le-scu. „Maestru cmpril al ariei din Repu­ Consiliului de Slat — exprimă marea
pectivă. Sporul de producţie se daloreşle, îndeosebi, faptului că obţinut producţii sub faţa prevăzută. întreaga capacitate. Ordinul „23 August", clasa I. a blica Socialistă România1*, iar sculp­ preţuire pe care pariului şi guvernul,
unităţile aniinlile au executat din loamnă, arături pe suprafeţele nivelul posibilităţilor. Analizînd cauzele Stă, aşadar, in pu­ fosl acordat tovarăşului Ion Pas, pen­ torului Marius Rulunoiu. titlul de înlrequ! nostru popor o acordă oa­
destinate culturilor de primăvară, iapl ce a permis ca Sn sol să se Nesatisfăcător sc care au determinat tinţa organizaţiilor rle lru activitate îndelungată in mişca­ „Artist emerit al Republicii Soc.ali- menilor rle ştiinlă, artă şi cultură,
acumuleze umiditate sulicienlâ şi totodată să se execule insămîn- desfăşoară executarea râmînerea în urmă se partid ca asemenea rea muncitorească şi mente deosebite 6te România". activiştilor din aparatul de slat, care
ţârile în condiţii agrotehnice corespunzătoare. arăturilor şi Ia coo­ constată că ele sînt deficiente să fie în­ în ojiera dc construire a socialismu­ „Ordinul Muncii" clasa a ll-a a fost prin munca lor contribuie la întărirea
Ne aflăm într-o perioadă cind în fiecare cooperativă aqricolă perativa agricolă din dc ordin organizato­ lăturate în timpul cel lui, cu prilejul împlinirii vîrslei de înminal tovarăşului llie Voicu — orlndniriî şi âtalului nostru socialist,
* trebuie pregătită o bază temeinică producţiei agricole din primul Bretea Mureşană. La ric. In primul rînd mai scurt. 70 de ani. penlru contribuţia adusă in opera de la înflorirea naţiunii, la dezvoltarea
an al cincinalului, fiind necesar ca terminarea arăturilor pină la Penlru activitate îndelungată şi construire a socialismului, cu prile­ şliinlei, artei si culturii, la creşterea
jul împlinirii virstei de 50 de ani,
venirea iernii să constituie principala preocupare a ţăranilor coo­ merite în domeniul orealiei literare, bunăstării pojrorului, la afirmarea
profesorului universitar Mac Con-
peratori şi a mecanizatorilor. Ce rezultate s-au obţinut pină acum Cum sînt folosite tractoarele? academicianul Alexandru Philippule slantinescu — pentru activitate în­ multilaterală a personalităţii umanp.
şi ce mai (rebuie făcut penlru realizarea acestui obiectiv in raio­ si scriitorul Mihail Sorbul au fosl delungată şi merite deosebite in do­ Cu acest prilej exprim convingerea
nul llia ? Din relatarea cilorva aspecte inlilnite în unele coopera­ calcul se poate con­ sînt valorificate pc distinşi cu „Ordinul Muncii'*, clasa !. meniul învăţămîntului superior artis­ că în viitor veţi aduce o contribuţie
tive agricole sc poate desprinde răspunsul Ia această întrebare. Iată o întrebare la stata că dacă s-ar fi deplin posibilităţile e- Aceeaşi dislinclie a fost inminală tic, scriitorului Eugen Constanlinescu mereu sporită, veţi pune ţoală ener­
gia şi cajracilalea de inuncă in slujba
care nu sc poate da folosit cu întreaga xistente. Astfel, in tovarăşului Vasile Modoran — pentru şi compozitorului George Simonis — patriei noastre dragi, a harnicului
dccit un răspuns ne­ capacitate cele 80 timp ce tractoriştii contribuţia adusă la opera de con­ penlru activitate îndelungată şi me­ nostru popor, în opera rlc desăvir-
Unităţi cu rezultate diferite gativ. Cifrele confir­ tractoare destinate e- Gheorghe Sorea, Ion struire a socialismului, tu prilejul rite in domeniul creaţiei arlistice, şi şire a construirii socialismului".
xecutării
arăturilor,
Căleanu, Ion Joldca
Dm
mă acest lucru.
lovarăsul
Chivu
încheiere,
In
cele 4.600 ha prevă­ cele 254 ha puteau ş.a. şi-au realizat pla­ împlinirii a 60 de ani — şi profeso­ tovarăşului Constantin Cenuse — cu Sloica a ural celor dislmsi sănătate
prilejul aniversării a 15 ani de la în­
pensionar Vmlilă
rului universitar
Ţăranii cooperatori — să-şi realizeze a- executare a arături­ zute, pînă ieri s-au a- fi arate în mai pulin nul anual stabilit, alţi Slinghe — cu prilejul împlinirii vir­ fiinţarea Institutului (le proiectări şi vială lungă, noi succese in acti­
din Leşnic valorifică proapc zilnic norma lor. In acelaşi timp rat abia 2 451. Timp de 2 zile. mecanizatori cum stei de 80 (le am. miniere, penlru merite deosebite In vitatea de viitor.
din plin experienţa de lucru stabilită pe trebuie evidenţiată şi de 7 zile, de la 24 oc­ fn legătură cu uti­ sini: Cornel Narită, muncă Din pariea acestora au răspuns to­
acumulată în ceea ce tractor preocuparea consiliu­ tombrie pină la I no­ lizarea Iractoarclor- Penlru merite in opera dc construi­ Au fost decernate, de asemenea, varăşii Vasile Roşcanu şi Ion Pa%
priveşte executarea In rîndul unităţi lor lui de conducere pen­ iembrie, s-au arat nu­ Irebuie arătat că in (Continuare re a socialismului, cu prilejul împli­ „Ordinul Muncii" clasa a 111-a, ordi­ care au mulţumit ponlru înaltele or­
arăturilor de toamnă avansale cu arăturile tru fertilizarea tere­ mai 254 ha. Făcînd un cadrul brigăzilor nu în pag. a 2-a) nirii virstei de 50 de ani, lovarăşuluî nul „Steaua Republicii Socialiste Ro- dine şi liiluri acordate.
pe. toate suprafeţele se situează şi coope­ nului. Pină acum s-au
prevăzute. Ci şi-an rativa aqricolă din transportat îngrăşă­
organizat temeinic Veţel. La tinilalea a- minte organice pc 50
lucrările de recoltare mintită au mai rămas ha. Rezultatele înre­ Preocupat să salislacă tot mai mull bârbaţ şi fl modele ghele bărbăteşti. realizate rle colectivul condus dc to­
a culturilor tirzii, re­ fie arat mai puţin fie gistrate la arături de cerinţele cumpărătorilor. colectivul As vrea să mă opresc in mod deo­ varăşul Eugen Tiizcş ne-am făcut o
uşind să elibereze în­ 50 ha. Si aici. meca- către unităţile amin­ de muncă rlc la Fabrica de incălţă- sebit asupra modelelor de pantofi frumoasă impresie vizilinrl secţia de
treaga snpralală care nizaiorii din briqada tite sint o urmare fi­ minle „Ardeleana" din Alba lulia se care au întrunit, aici la conlraclări, modele, undo, de fapt, îşi au înregis­
a fost ocupată cu po­ a 111 a de la S.M.T. rească a preocupării află in prezent în fala unui sever o- aprecieri unanime. In primul rind no­ trate actele de naştere. Inlr-adrv.-r,
rumb. Unul din bri­ Dobra. condusă fie si eforturilor comune xamen: arc joc confruntarea produ­ ile modele se caracterizează prin ele­ cumpărătorii au c e să aleagă. Cote* -
gadierii cooperativei Viorel Pctroscu, s-au depuse fie ţăranii co­ selor cu reprezentanţi comerţului. gantă, comoditate şi durabilitate. •ivul de muncă clin cadrul arestri fa­
agricole. Liviu Belea, străduit să utilizeze operatori si mecani­ Am făcui recent o vizită la acea­ Pentru a da o linie modernă in- brici se străduieşte să pună la dis-
si tractoristul Ion tractoarele cu întrea­ zatori pentru a pre- stă unitate cu scopul rle a afla ce căllâminlei ce va fi pusă la dispo­ pozilia populaţiei inc ăllăminte Ini­
Cioară ne-au infor­ ga capacitate. găli o bază trainică modele noi sini pregătite cumpără­ ziţia populaţiei am ales calapoade noi moasă şî de bună calitate. Pantofii
mat că )a aceasiâ n- Utilajele si timpul producţiei viitoare fie torilor penlru anul 1966, ce linie va şl dispunem dc o gamă variată de realizaţi sînt deosebit ele atrăgători,
mtale au mai rămas prielnic pentru lucru porumb, cartofi, sfe­ avea încălţămintea anului viilor. Des­ piele dc culori diferite şi model de atîl prin modelele diferite cil şi prin
fie efectuai arături de «iu fost folosite flin clă ele pre acestea nc-a vorbit tovarăşul coloritul pielii.
loamnă pe inai pulin plin şi la cooperati­ In raionul llia sini Alexandru Foqaraşi, directorul fabri­ Merilă a fi scoasă în evidenlă preo­
fie 10 ha. vele agricole flin Lă- însă numeroase coo­ cii : cuparea aceslui harnic coleriiv pen­
Aici am consemnai puqiu Şi Sălciva. Ca perative aqricole în — De fiecare dată, cînd sc apro lru a realiza sortimente variate rle
şi laplul eă a existai urmare a aceslui fapt care executarea ară­ pie perioada contractărilor cu repre­ ghete destinate sezonului rece. In
o preocupare susţi­ la Lăpuqiu s-au efec­ turilor de toamnă pe zentanţii comerţului, înlreaqa noastră INCALTANINTEII aceaslă direcţie se pol aprecia ghe­
nută pentru fertiliza­ tuat arături pe IM suprafeţele planifica­ preocupare este îndreptată spre rea­ tele bărbăteşti clin piele sofii căptu­
rea terenului. întrea­ ha flin cele‘ 198 pre­ te nu stă in atenţia lizarea unor modele dc încălţăminte şite cu molton care au şi mirai în
prctenlii. De altfel, putem spune că ANULUI 1966
ga cantitate fie îngră­ văzute, iar la Sâlci- organizaţiilor fie par­ rare să satisfacă cele mai exigente fabricaţie.
şăminte organice fi­ va flin 20*1 ba au fost tid si a consiliilor de Am vorbit mai sus doar rle pan­
ind încorporată sub arate 120. O preocu­ conducere. O ase­ datorită unor asemenea preocupări tofi şi ghete, neglijind celelalte pro­
brazdă. pare susţinută pentru menea situaţie se în- baza de aprovizionare din Bucureşti duse care vor fi puse la dispoziţia
A vind asigurat un asiqurarea unei baze lîlneşlc la cooperati­ ne-a cerul in mod special să fabri* cumpărăiorilor. Este vorba rle în­
front fie lucru cores­ trainice producţiei vi* va aqricolă din Gu- răm pantofi după 8 modele, care au presaj nou. Neam oriental ca încăl­ călţămintea sezonului cald care s î
punzător, tractoarele iloare există $i la co­ rasada. Din cele 249 fost triate in cursul anului 1965. ţămintea să fie cil mai flexibilă In află. încă de pe acum în aria |)rco-
aflate la această uni­ operativa aqricolă din ha planificate au fost acesl scop talpa va fi folosilă în sis­ cupărilor. Pentru sezonul respectiv,
tate au lucrai din plin Dobra. Faptul că s-a arate abia 95 In prac­ Desigur, acest lucru nu ne mulţu­ teme S.L. şi va fi din „Duroflex". In colectivul fabricii ele încălţăminte
la arături Pentru a creat un front de lu­ tica muncii consiliu­ meşte pc deplin. Colectivul de crea­ ce priveşte modelele prezentate la „Ardeleana" pregăteşte un sortiment
grăbi terminarea ară­ cru corespunzător lui dc conducere al tori se străduieşte să realizeze noi si contractări, 27 au fost acceptate. In boqat de sandale cu perforaţi dife­
turilor, mecanizatorii penlru tractoare dă acestei unităţi a de­ noi modele, care să întrunească li­ mod special au reţinui atenţia pan­ rite. flexibile şi foarte uşoare. Aşadar,
au muncit în schim­ posibilitate mecaniza­ venit o tradiţie ca, de niile modei anului ce vine. La recen­ tofii din piele presată combinată cu anul ce vine va oferi fiecărui cum­
buri prelungite, reu­ torilor permanentizaţi la an la an, să lase ta operaţiune de contractare fabrica box. părător încălţămintea preferală.
şind — cu toate că la această unitate să suprafeţe însemnate Au Intrai in lucru noi modele. Ardeleana" a prezentat un număr
terenul a fost tiscal intensifice ritmul de nearate din toamnă. dc 34 modele noi de pantofi pentru ...Despre noile modele de pantofi, N. GIURGIU