Page 90 - 1965-11

PAGINA A 2-A ' Z SOCIALISMULUI Nr. 3394

I.R .I.L . Orăştie

w

I

Tinerii din raionul Alba s-au pie- tiilc purtate pe marginea ei, punctul rite activităţi culturale si sportive.
zervlat la conferinţa raională U.T.C. cu principal l-a constituit felul cum or­ Dar in multe locuri, activitatea cul-
un bilanţ frumos. In mine, între­ ganizaţiile U.T.C. s-au preocupai dc lural-educativă este lăsată la voia în-
prinderi si pe ocioare a crescut a- anlrenarea tinerilor la muncile agri­ lîinplării. Deşi există în fiecare sat că­
portu) lor la munca însufletitoare cole. acţiunile care s-au întreprins min cultural, \:ici nu sînt atraşi să
pentru traducerea in viată a sarcini­ pentru cultivarea răspunderii perso­ vină în fiecare scară un marc număr O sarcină deosebit de importantă
lor trasate de Congresul al IX-leo nale, a dragostei lală de cooperativa de tineri care organizaţi în brigăzi care revine colectivului nostru, cons­
al P.C.R. agricolă de producţie. artistice de agitaţie, echipe de tea­ tă în producerea de scaune tapiţate
In organizaţiile U.T.C. din C AP tru, solişti şl dansatori — să poată şl pliante, destinate exportului. ŢI-
Berghin, Ci.stci, Mihalţ Cricâu, Vini şi prezenta spectacole in fata ţăranilor nînd scama (Ic sarcina ce ne revine
Totoi. s-a încetăţenii practica ca or­ cooperatori. ca pînă la I decembrie a.c. să înde­
ganizaţiile U.T.C pe brigăzi să anali­ plinim inlegral sarcinile pentru ex­
zeze periodic activitatea tinerilor ţă­ port, ne-am străduit şi depunem e-
rani cooperatori în direcţia partici­ Un sector vitregit forluri în continuare ca 6ă rcalizănţ
pării lor la muncă, a felului cum ei acest obiectiv.
Mulţi dintre cei înscrişi la cuvinl se preocupă de însuşirea a noi me­ Printre factorii care au contribuit
erau secretari ai comitetelor sau or­ tode agrotehnice de tineri la obţinerea unor rezultate bune .în
ganizaţiilor de bază U.T.C., ţărani coo­ Tovarăşii ing. Petru Bobeş, Liviu problema produselor pentru export/
Una din brigăzile de decimetrat produse finite de la Fabrica „Vidra" peratori Faptul este explicabil. In ra­ Cîrnal, Gheorghe Dondos si Rabla Ca şi în toate raioanele regiunii putem aminti organizarea unei bri­
ionul Alba, agricultura ocupă un loc găzi cu lin efectiv de 00 munciiorl
Orăştie. 1 de frunte. In darea de seamă şi discu- Ursii au vorbit pe larg despre expe­ noastre şi in raionul Alba, sectorul care lucrează numai la aceste pro­
zootehnic este in continuă dezvolta­
rienţa muncii din organizaţiile U.T.C.
Deschiderii din care fac ei parle. Din cuvîntul lor re. Ridicarea a noi construcţii, creş­ duse. Instalarea şi darea în func­
a reieşit faptul că aici, organizaţiile terea în fiecare an a efectivelor de ţiune a utilajelor modeme, de înal­
tă productivitate — freze şi maşini
animale impune mărirea numărului
minelor — U.T.C au subordonat toate acţiunile de lucrălori-ingrijitorj. In multe uni­ de rindelat — deservite de oameni
lor unui singur scop: cultivarea dra­
cu o bună pregătire profesională a
gostei fată de muncă la liecare tînăr.
bună experienţă în creşterea anima­
Cum s-a muncit practic? In primul tăţi există oameni mai vîrslnici, cu o dus la creşlerea producţiei şi îmbu­
nătăţirea calităţii.
rînd adunările generale au fost mai lelor. Dar alături de ei trebuie să Organizaţia de parlid şi conduce­
bine organizate, s-n avut mai multă lucreze şi să înveţe şi alţii mai tineri.
t rea secţiei respective au manifestat
( U rin a ri? d in pag. 1). lui Dănut (in virslă de 3 ani şi 3 — Prin însăşi natura muncii, mă grijă pentru buna desfăşurare « lor Cum s-au ocupat organizaţiile U.T.C. o preocupare alcnlă tată de pregă­
cuvenita! Ţn orele de răgaz, după venirea luni), de ultimul 10 luat Ia aritmetică simt dator să citesc, ne-a spus Nico- bază U T C — arăta ing Petru Bobeş de recomandarea celor mai buni ti­ tirea profesională a muncitorilor, în­
— Biroul organizaţiei noastre de
Contactul zilnic cu
şcolărită intr-a
dc către fiica lui,
lae Răducanu
neri pentru ca ei să lucreze in sec­
tărirea disciplinei şi a răspunderii i.^ţ
*dm cursă, o verificare amănun­ treia ... zeci şi sute de călători, diversitatea — înainte dc a fixa tema unei adu­ torul zootehnic? Despre acest lucru muncă coea ce a contribuit la în­
ţită a maşinii şi „omul de la volan", După ce to|i ai casei au adormit, ocupaţiilor şi a pregătirii acestora, nări generale a făcut o largă consul- s-a vorbit mai puţin în conferinţă.
( U rm a re d in vag. 1). deplinirea ritmică a sarcinilor, Ja
se îndreaptă grabnic spre căminul re­ lumina rămîne aprinsă încă o ora, mă pun adesea in situaţia dc a lua larc a tinerilor pentru stabilirea pro­ Şi nu întîmplător. Această problemă bu-na calitate a produselor.
cent construit. Aici, în sînul familiei, două, timp în care Răducanu citeşte parte la anumite discuţii. Mulţi din­ blemei care urma a fi pusă in discu­ a scăpat (lin alenţa organizaţiilor O problemă importa n>tă de care
Am introdus folosirea acestei me­ Răducanu, ia cunoştinţă de la soţie cu atenţe o carte tehnică sau de li­ tre călători sint elevi de liceu. Vă ţie. Consultarea fiecărui tînăr, atrage­ U.T.C. şi chiar a comitetului raiona.l
tode deoarece la pulul de la Aninoa- despre ultimele năzdrăvănii ale micu­ teratură beletristică. închipuiţi deci în ce situaţie mă gă­ rea unor largi colective la întocmirea U.T.C. Dacă la Igliiu, lucrează 12 ti­ depinde în mare măsură bunul mers
al producţiei o constitue aprovizio­
sa, unde s-a aplicat cofrajul mobil, sesc cile o dată, cînd tn disputele din­ referatelor au dat posibilitate organi­ neri în sectorul zootehnic, in multe narea cu materiale. In această pri­
s-a realizat o avansare medie de 71 tre ei, despre cosmos şi posibilitatea zaţiei U T.C. să pună in dezbatere unităţi lucrează doar 3-4 tineri. vinţă trebuie să arătăm însă că în­
m l pe lună, ceea ce a constituit re­ existentei vieţii pc alte planete sau teme interesante, atractive, cu un bo­ Este necesar ca în viitor organi­ tîmpinăm unele greutăţi. I. F.Orăştie
cord republican de săpare şl betonare despre diamantul sintetic ori calita­ gat conţinut cum au fost : ..Munca — zaţiile U.T.C. din raionul Alba să sc ne furnizează cu întirziere materi­
a puţului. Apoi, aprovizionarea cu tea versurilor lui Nichita Stănescu, o chestiune dc onoare", „Cum parIi- ocupe mai mult de îndreptarea tine­ alul lemnos contractat.
boltari, lemn, ciment, utilaje s-a îm­ sînt luat ca arbitru... Munca mea cere cipâ tinerii noştri la lucru", „Felul rilor spre sectorul zootehnic. Mese­ Cu toate acestea, prinlr-o judici­
bunătăţii. Transportul materialelor pe pe lîngă o bună cunoaştere a mese­ cum ne însuşim şi aplicăm In practi­ ria de crescător de animale este fru­ oasă planificare a forţelor de care
şantier, atil în subteran, cît şi Ia su­ riei, şi un orizont cil mai larg de cu­ că noile cunoştinţe acumulate" etc. moasă, dar şi pretenţioasă. E bine ca dispunem, am reuşit co pînă la e-
prafaţă se face mal ritmic. Pentru e- noştinţe din diferite domenii. Pentru Lucrările conferinţei au relevat şi organizaţiile U.T.' — prin organi­ cooslă dală să realizăm un număr
vitarea perturbaţilor în producţie, aceasta trebuie şi îmi place să citesc, alte forme şi mijloace ale educaţiei zarea unor expun atractive, seri de de 6.400 scaune tapiţate, din totalul
cauzale de lipsa materialelor, condu­ îmi cresc şi copiii, care au nevoie de comuniste cum ar fi învăţămintul po­ calcul. întîlniri cu unii crescători dc do R.000 bucăţi şi 13.400 scaune pli­
cerea E D M N. Petroşani a luat mă­ îndrumare şi de control chiar in pre­ litic U.T.C., întîlniri ale tinerilor cu animale cu experienţă să cultive ante. din totalul de 15.000 planifi­
suri de creare a unor stocuri de si­ gătire Si acesta este un motiv care comuniştii, expuneri folosite de or­ la tineri interesul pentru frumuseţea cate Demn de menţionai este (ap­
guranţă pe timp de iarnă. nu mă poate lăsa să-mi irosesc tim­ ganizaţiile U.T.C. penlru cultivarea la acestei îndeletniciri tul că pînă la această dală nu am
In afară de măsurile amintite ar pul cu alte preocupări, poate mai plă­ fiecare tînăr a dragostei fată de mun­ Aşa cum afirma fiecare delegai la avut nici o reclamalie.
mai fi de adăugat şi altele. Astfel, a- cute la prima vedere. In plus, profe­ că, a răspunderii ce-i revine ca om conferinţa raională U.T.C Alba, exis­ Analizîndu-ne posibilităţile (Ic
sislenta tehnică, s-a întărit prin anga­ siunea mea se bucură dc multă con­ al societăţii socialiste tă toate condiţiile ca participarea ti­ care dispunem şi tinînd seama de
jarea a şapte maiştri şi trei artificieri. sideraţie din partea întregii societăţi. Rezerve importante, in multe orga­ nerilor cooperatori la muncă să creas­ clanul muncitorilor noştri, avem
Dc asemenea, pentru satisfacerea ne­ nizaţii U.T.C. nefolosile îndeajuns, sini că. însufleţirea cu care au primit oi garanţia ca pînă la 1 decembrie a c.
cesarului de apă industrială s-a cap­ Ca orice om al muncii, in socialism, în ceea ce priveşte acţiunile cullural- Rezoluţia Plenarei CC al P.C.R din înlreg planul de export va (i rea­
tat si s-a canalizat un pîriu din n- conducătorul auto trebuie să fie şi educative ce se pot organiza cu bune 11—12 noiembrie a c, hotărirea lor de lizat, iar produsele livrate vor fi de
propiere pînă la bazinul de alimen­ el la înălţimea cerinţelor, comportîn- rezultate in fiecare sat La conferinţă a traduce în viaţă măsurile stabilite, cea mai bună calitate.
tare a compresoarelor cu apă. du-se cu demnitate, meritîndu-şi prin s-a vorbit despre unele organizaţii întăresc convingerea că aportul lor PETRU VÂDUVA
In îndeplinirea planului putem fi U.T.C. ca cele din Slreml. Cricău. la întreaga activitate din C.A.P. va secretarul comitelului P.C.R.
însă mai mult ajutaţ de către colec­ munca sa respectul cetăţenilor. Sard şi altele, care au avut în alen- creşte. PAVEL CARA
tivul de muncă al şantierului T.CM M. + lia lor antrenarea tinerilor la dife­ S CERBU director
Noi întîmpinăm mari greutăţi din
cauză că slalia centrală de compre- TTreti să-l cunoaşteţi pe Răduca-
soare nu este dală în exploatare, lu­ * nu ? E foarte simplu: Urcaţi-vă
crările fiind mult rămase în urmă. într-o zi in autobuzul condus de el 27 NOIEMBRIE 1965
Tot T.CM.M.-ul va trebui să ia mă­ pe unul din traseele Zlatna, Deva, Ilia,
suri penlru urgentarea terminării lu­
crărilor la silozul de cărbune, atelie­ Cîmpeni sau Geoagiu de Sus, deser­
rele mecanice, instalaţia de apă in­ vite de autobaza din Alba lulin. Dar, 18,30 Stiintă, tehnică, fantezie; 19,00 mască; 23,15 Jurjia-luil televiziunii
dustrială, statia termică şi altele. In să nu vă aşteptat! să vedeţi un om C I H B M A Cincisprezece minute cu El.ly Roman ("); Sport; Bu'lelin meteorologic.
general, lucrările de la suprafaţă se cu statură de Hercule, cu voce puter­ Si muzica sa; 19,15 Sport. Au cuvin­
execută înlr-un ritm necorespunzălor te! crainicii-roporleri; 19,30 O melo­ TIMPUL PROBABIL
şl aceasta ne creează greutăţi în sub­ nică şi miini de uriaş penlru că ast­ DEVA: Cartierul veseliei — cine­ die pe adresa dumneavoastră; 20,00 - .î ii'; * 41 t' • * v
teran. De aceea, mi-aşi permite să fel ve|i fi dezamăgiţi. Conducătorul matograful „Patria” Fecioara — ci­ Radiogazeta de seară; 20,30 Din re­ iVl r\ «
subliniez încă o dată necesitatea ca auto Răducanu este un om de statu­ nematograful „Aria"; PETROŞANI : pertoriul lui John*ny HaMyday; 20,55 PENTRU 24 ORB
T.C.M.M.-ul să ne sprijine mai mult ră potrivită, modest şi liniştit. Vor­ Marşu.l asupra Roinei — cinemato­ „Cîntecele aminliriler44 — romanic; Vreme schimbătoare cu cerul mai
prin terminarea lucrărilor întîrzialc. graful „Republica"; Corbii — cine­ 21,15 Muzică pentru toii — dans; mult noros Local vor cădea precipi-*
Numai aşa vom reuşi să dăm în ex­ beşte puţin, foarte puţin despre el. matograful „7 Noiembrie"; LUPENI: 22,40 Melodii în premieră; 22,55 La laţii sub lorniă de ninsoare şi la slir-
ploatare înainte de termen importan­ Privirea-i iscoditoare doar, te face Desene animate — cinematograful microfon, formalia de muzică uşoară şilul zilei sub formă de lapovită. Vint:
tul obiectiv la care lucrăm? Exploa­ să-l reţii. Văzîndu-I însă la volanul „Cultural"; SIMERIA: Procesul pro­ Sile Dinicu; 23,15 Tinerelea cîntă şi moderat cu . intensificări din est şi
(lansează.
tarea minieră Paroşeni. maşinii în plină cursă, urmărindu-i fesorului We;r — cinematogjalu) nord-vest. Temperatura ziua va fi cu­
„Mureşul"; ALBA IULIA; Ciulind
Depănă* oar ea Aurelia Rotaru de mişcările repezi şi stăpînirea de sine, în ploaie — cinematograful „Victo­ prinsă intre —2 şi -j*3 grade iar noap­
la întreprinderea „Sebeşul" din oricine îşi dă seama că omul obiş­ ria"; O stea cade din cer — cine­ T E L E V I Z I U N E tea intre — 2 şi -— 6 grade Circula­
Sebeş, evidenţiată în producţie, la nuit de la volan, este totuşi un erou ţia rutieră va fi îngreunată din cau-i
La U. C. M. Zlatna locul său de muncă. cotidian al zilelor noastre. matograful „23 August"; SEBEŞ: In- za precipitaţiilor care vor face ca vi­
lilnire la Ischia — cinematograful
(I);
televiziunii
19,00
JurnaJul
zibilitatea să se reducă temporar sub!
„Progresul" ; Cum se reuşeşle în 19,15 Emisiune pentru tineretul şco­ 1.000 m
dragoste — cinematograful „Sebe­ lar,- 19,45 Tele-encicOopedie; 20,30 PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
Angajam entele — Numărul depunătorilor la şul"; ORĂŞTIE; Fiul cipilanultii Teatru în studio; Doisprezece oameni Vreme favorabilă precipitaţiilor şi
Blood — cinematograful
„Palria";
Via|ă dificilă — cinematograful „Fla­ furioşi; 22,00 Cu masca... şi fără temperatură în creştere treptată.
o chestiune de prestigiu a crescut considerabil căra"; HAŢEG: Romulus şi Remus
— cinematograful „Popular"; BRAD:
Samba — cinematograful „Steaua ro
Este un lucru cunoscut faplu! că a crescu* considerabil. Făcînd un şie"; LONEA: Casa Riccordi — ci­
lot mai mulţi oameni ai muncii de­
pentru întregul colectiv vin depunători la C.E.C. Acest lucru scurt bilanţ, acum în „Săptăinina e- nematograful „Minerul"; ILIA; Un
lucru lăcut la limp — cinematogra
conomiei", reiese că în prezent mai
eslc liresc. In urma măsurilor luaie
de călre partidul şi statul noslru, ve­ mult de jumătate din populaţia dc pe Iul „Lumina".
raza Casei orăşeneşti Deva este de­
• RITMICITATE Şl PRODUCTIVITATE ® INDICI DE CALITA­ niturile populaţiei au crescut substan­ punătoare la C.E.C. Asigurind o de­
TE SUPERIORI CELOR PLANIFICAŢI © LA PRODUCŢIA GLO ţial. Disponibilităţile băneşti slut servire la nivelul cerinle.lor am reu­ R A D I O
BALA Şl MARFA O DEPĂŞIRE DE 7.122.000 LEI ® ECONOMII depuse acum la CEC. din mai multe şit ca pe cele trei brimeslre ale anu­
Şl BENEFICII PESTE PLAN IN VALOARE DE 5.970.000 LEI. motive Cetăţenii îşi dau perlect de lui să depăşim cu mult planul de atra­ PROGRAMUL I: 5,06 Cintece şi
bine seama că formele avantajoase de gere. De asemenea, soldul general a
economisire oferite de Casa de Eco­ crescut fală de aceeaşi perioadă a a- jocuri populare; 5,40 Muzică inter-
ta Uzina chimico-metalurgică din efort penlru ca întreprinderea lor a nomii şi Consemnahuni îmbină ar­ nu-lui trecut cu 39 la sulă. Şi soldul prela-tă de fanfară; 6,22 Melodi popu­
Zlatna, lucrea/ză un colectiv harnic să-şi mcnţnă şi 6ă-şi consolideze I monios interesele generale ale cons­ mediu global pe cap de locuitor a lare interpretate la muzicuţă ; 6,45
de muncitori, Ingineri, .tehnicieni şi prestigiul ciştigal. Organizaţiile de I trucţiei socialiste cu cele personale. crescu* cu 41 la sută, iar soldul me­ Salul voios de pionier; 7.18 Potpuriu
funcţionari. An de an aici s-a mers partid au mobilizat oamenii penlru W Depunînd banii la C. E. C cetăţenii diu pe libret a crescut cu 36 la sula. de Schlodtauer; 8,00 Sumarul presei;
pe o linte mereu ascendeu-lă în în­ întreţinerea şi exploatarea raţională contribuie la dezvoltarea economiei Toate acestea demonstrează că la 8.08 Cîntece de dor şi jocuri popu­
deplinirea planului de 6lal. Si anul a- a agregatelor, scurtarea timpului de naţionale, iar în calitate de depună­ Casa orăşenească de economii Deva lare; 8.30 La microfon, melodia pre­
cesta rezultatele obţinute sînt din revizie şi reparaţii, la executarea n- tori au o serie de drepluri şi ava.nla- îşi depun disponibilităţile băneşti toi ferată; 9,30 Sfatul medicului: Frigul
cele mai bune. Modul cum 6e înfăp­ nor lucrări de bună calitate, în ve­ ie personale. mai mulţi oameni ai muncii. şi bolile de piele; 9.35 Interpreţi de
tuiesc aici prevederile planului de derea desfăşurării ritmice a producţiei Am amintit toate acestea pentru a IOAN ROŞCA operă: Anola Pavalache, Mircea Bu-
producţie şi angajamentele luate în pe întregul llux tehnologic. Eslc un arăta că şi la Casa orăşenească de e- directorul Casei orăşeneşti ciu, Mariana Stoica; 10,05 Piese con
Întrecerea socialistă, demonstrează merit al colectivului de la atelierul conomii Deva numărul depunătorilor dc economii Deva cerlanle (le estradă de Ion Vasilescu
seriozitatea şi răspunderea cu care mecanic care a făcut lot ce i-a stal Sj şi Giinter ICleine; 11,54 Cîntcce de
fiecare om — începînd de la mun­ tn pulintă şi a asigurat ca agregatele Q A muncă; 12,13 Din viata muzicală a
cilor şi pînă la inginer — militează şi instalabile secţiilor de producţie 1 oraşelor patriei: Sibiu; 12,45 Revis­
pentru materializarea sarcinilor În­ să poală fi utilizate la întreaga ca I I n d r u m e ţ i e ta revistelor economice de Einil Bur-
credinţate de partid. pacilate şi cu parametri ridicaţi lacu; 13,15 Muzică corală de Brams;
14.08 Muzică populară cerută de as-
Sarcinile sporite din acest an şl Avînd asigurată materia primă ne- I Un număr de 38 pasionali ai dru­ nerariu pitoresc şi interesant. Ei au cu.llălori; 15.00 De la o melodie la
angajamentele luate au impus orga­ cesară, organizindu-si judicios mun- ( meţiei, muncitori din cadrul Combi­ vizitat localităţile Sibiu, Braşov, o- alia; 16,30 Emisiune muzicală de la
nizarea şl mobilizarea pe o treaptă ca şi folosind din plin timpul de Iu- j natului siderurgic Hunedoara, au pe­ raşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ba­ Moscova; 17,00 Cinci cîntece vechi
net superioară a muncii penlru ca cru, colectivul acestei uzine nu nu- I cău, Săvineşti, Piatra Neamţ. Bicaz, pe teme populare de Analei Vierii;
ele să fie îndeplinite şi depăşite. mai că a reuşit să asigure o desfă- I trecut clipe plăcute într-o excursie Lacul Roşu, staţiunea Sovala, Tg. 17,30 Muzică uşoară; 18,03 In jurul
şurare ritmica a producţiei, luna de I organizată timp de 3 zile pe un Ui-
Este meritul organizaţiilor de bază Mureş. j globului; 18,13 Recunoaşteţi aria?;
ale P.C.R. din secţii oare, îndrumate lună, trimestru de trimestru, să im- H « mm «MMC — « t >s_ (p t - 1 auui ■ '1 h m ta
de comitetul de partid, au sprijinit bunătăţească permanent calitatea, dar H
îndeaproape conducerile tehnico-ad- a reuşit să Tealizeze şi sâ depăşea- I
scă toti indicatorii de plan. toate an­
mstrative şi au tegheat să fie gajamentele luate in întrecerea socia­
' condiţii tohnico-maleriale co­ listă. Semnificativ în aceasta privin­
dare muncitorilor din sec-
Hesfăşoară activitatea, ţă este faptul căi paralel ou creşterea
■’«' acestora spre în- randamentului de extracţie la cupru '« " >* * * * * H U N E D O A R A
’a toii indicii a de convoi1) izor de la 93 la 93,2 la
sulă fată de plan. calitatea s-a îmbu­
nătăţi cu 0,8 la sută fată de angaja­
de partid ment. De asemenea, întreaga canti­
'al o tate de sulfat de fier produsă pesle o Wco c ^ M s e r v L M A x jjt a y x iL o r / & ă Z i PRODUCŢIE î
cii, plan a fost de calitatea I. In perioada
-!i celor 10 luni productivitatea muncii PLANTE
a crescut cu 2,9 la sulă fată de plan. Urmaţi exemplul cooperative­
Acestea sînt numai cîteva exemple. lor agricole de producţie din;
Şi despre îndeplinirea angajamen­
telor anuale se pot spune numai Ju- y Luduş, raionul Luduş; Unirea,
cruri bune. Acestea au fost depă- I raionul Aiud; Căşei, raionul MEDICINALE
şile cu mult. Cîteva exemple sînt des- I Dej; Bonţida, raionul Gherla;
Iul de concludente în această pri-
'in|ă. Fată de angajamentul care Frata, raionul Turda; Teiuş, ra­
everlea depăşirea planului la valoa- ionul Alba, care au obţinut
> producţiei globale cu 1800.000 mari venituri băneşti şi impor­ ORĂŞTIE
şi la producţia marfă cu 3.500.000
s-a realizat o depăşire de tante avantaje contractuale in
000 Iei si respectiv 4.405.000 lei I natură, din cultura sfeclei de za­
•miile şi beneficiile realizate -în [ ANGAJEAZĂ DE URGENŢA
se ridică la 5970.000 lei, depă- | hăr.
*e cu mult angajamentul şi la | Contractaţi cu încredere cul­ REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL.
indicatori. tivarea sfeclei de zahăr pe su­ CONDIŢIILE DE STUDII ŞI STA­
în ţoale secţiile uzinei sg
î cu şi mai micită sîrguintă. prafeţe cit mai mari, pregătite GIU. SE COMUNICA CELOR IN­
colectiv este hotărî! să spo- ! dîn timp şi fertilizate corespun­
îalizările de pînă acum pre- TERESAŢI LA SEDIUL ÎNTRE­
e totodată în mod temeinic Aj zător. PRINDERI! DIN ORĂŞTIE, STRA­
a prevederile planului pe I încheiaţi contracte de lungă
fie îndeplinite in cele mat i durată, cu fabrica de zahăr DA PLANTELOR NR. 50-52, TELE-
idi|ii. j FON NR, 252.
N. ZAMFIR I LUDUŞ.