Page 91 - 1965-11

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3394

80 DE ANI DE LA NAŞTERE
In 1935, cu ocazia aniver­ Spusele tatălui s-au ade­ printre care „Adam si Eva*,
sării lui Rebroanu, Alexan­ verit, dar viaţa scriitorului „Crăişorul lloria" sl «Ciu­
dru Sahia scrin: „Rebreanu, In capitală, o cunoscut mul­ leandra" sc resimt de unele
printre foarte puţini la noi, te privaţiuni. influente si confuzii.
s-a apropiat (le social, de Gazetar, efcctulnd tradu­ In perioada anilor 1929-33,
frămîntările largi si profun­ ceri slab plătite, scriitorul Rebreanu revine la temati­
de ale ţărănimii noastre o- nu s-a putut impune şi pă­ ca sociala pe care o abor­
bidite". trunde în redacţiile unor dează ca rezultat al inten-
Scriitorul este socotit ca reviste mai însemnate ala silicării conflictelor social-
unui dintre coi mai însem­ vremii timp de peste un de­ politice.
naţi reprezentanţi ai roma­ ceniu. Tocmai aceasta ex­ Cu romanul „Răscoala",
nului românesc, nu numai plică în parte faptul că în Rebreanu sc întoarce la for­
pentru puterea cu care a a- 1912 îşi scoate primul său mula artistică pe caro a rea-
dîncil analiza sufletului po­ , volum de nuvele, intitulai lizal-o in „Ton", îmbrătişînd
porului, dur şl pentru l«al- „Frămînlări", alei la Orăş- dc astă dată intr-o qranrii-
| telc-1 însuşiri de compoziţie tio, oraş cu care scriitorul oasă epopee, întreaga viată
Sl echilibru, care l-au dat va menţine în continuare, a salului dc la începutul se­
posibilitatea să reliefeze ca­ multe relaţii culturale. colului nostru. Romanul ră-
ractere, situaţii, cit şi psi­ Cu primul său re^an, minc o imagine zguduitoare
hologia unor clase sociale. „Ion", apărut în I92C i- a uneia din cele mai dure­
Scriitorul s-a născut la 27 torul se dovedeşte pe rK plin roase pagini din istoria lup­
Sen noiembrie 1885 în satul Tir- slăpîn pe mijloacele si re­ tei poporului nostru împo­
d lisiua din nordul Ardealu­ sursele sale artistice. Satul triva exploatării.
lui. Familia sa se ridicase e oglindit prin izbucnirea u- Scriitorul moare în 1944
din rindul intelectualităţi nor aprige conflicte sociala, la cîteva săplămînl după e-
săteşti. Era cel mai mare datorită diferenţierilor de Jiberarea ţârii. Opera sa, ti­
dintre cel nouă băieţi si trei clasă. părită azi în nenumărate e-
fete. cili avea tatăl său, în­ De la romanul social, scri­ dilii şi exemplare, dramati­
Salo mică a Casei rle cultură pă1-' de Pogan Cheorghe din llia. punere rămîne „Pace'* de Balaş Timpul ne îmbracă vîrsta în aripe
din Hunedoara a găzduit expozi­ Preocupările de culoare sînt Ion. văţătorul Vasile Rebreanu, itorul trece la cel psihologic zată şi ecranizată (cum este
ţia de artă plastica a amatorilor însă în concomitentă cu preocu­ Prin-lr-o privire generală, ac pot Scrise în tărie, în avînt şi dor j pe care administraţia vre­ cu „Pădurea spînzuratilor" cazul cu filmele „Pădurea
din regiune. pările tematice. Astfel, dintre pu­ observa drumuri de început şi in Cînd svîcnim alături, luminind prin clipe mii îl perinda prin diferite apărut in 1922. spinzuralilor" şi „Răscoala")
Variată ca genuri, expoziţia cu­ tinele compoziţii in ulei se re­ acelaşi timp unele încercări defi­ Zboruf spre-mplinire, larg, nemuritor. 6alc. Printre operele de după devine tot mai mult un bun
prinde lucrări de gralică, pictură, marcă „Lupeni 20“ de lanovelz nitorii 6pre acel prim pas al for­ Copilăria scriitorului se război amintim comediile al maselor
sculptură, artă aplicată, artă de­ Rudolf de la Lupeni, care în­ mării unui artist, surprins astfel Noi săpăm în slîncâ sensul vieţii noastre leagă cu cele mai multe a- „Cadrilul", „Plicul" şi „A- Prof. BACIU PETRU
corativă, scenografie si unul din cearcă rezolvarea temei printr-o printr-o „secţiune" în timp. Ex­ $i luciri de aştri răspîndim în munţi. mlntiri de salcie Maieru sl poslolii". Unele lucrări a- Liceul „Aurel Vlaicu"
genurile mai puţin reprezentate vibrare o suprafeţei prin pensu- poziţia ni se prezintă foarte varia­ Sîntem limpezimea zărilor albastre, | Prislop, azi „Liviu Rebrea­ părule In această perioadă Orăşlle
pînâ acum în ar-ta plastică a ama­ latie st coiilrapuneri de culoare. tă ca manifestări, purlind privi­ Toţi sîntem doar unul, unul sîntem mulţi I nu", de pe valea Someşu­ «a
torilor — pictura pe sticlă. Portretul ocupă un loc Impor­ torul prinlr-o gamă sensibil sau lui, lingă Năsăud. După
De la intrarea in expoziţie sîn- tant în expoziţie prin lucrări mai contrastant diferită de sentimente. ce-si face cursurile secun­
tem primiţi de optimismul liric, tehnice sau mai naive dar pline Astfel câ Ia finele expoziţiei vizi­ Vîrstele de aur dare la Liceul românesc din
puţin dramatic prin culoare, al de sentiment. tatorul se eliberează de laconicul Năsăud, te continuă la cel
afişelor lui fonescu Vaier (cercul Nu se poate părăsi „pictura" convenţional „mi-a plăcut" si con­ Deschid ferestrele spre boltă, larg, nerman din Rîstriţa şi le
de la Hunedoara): „lcar“ „Spre ste­ fără a vorbi despre genul „nou", tinuă să comenteze un „Ogardi", Svicnite în lumină din abis, sfîrşeşle la Liceul unguresc
le”. „Concurs de canotaj" şl atit de vecin însă la poporul nos­ un „lonescu", un „Hogodus", un Ca două braţe albe de catarg, din Şotron Literatura, care
.Construim", ultimele denotind si tru, pictura pe sticlă. Preluind li­ „Taugner" ş.a.m.d. Purtate spre-mplinirea unui vis. îl ispitea, nu-i putea asigu­
o siguranţă gralică deosebită în Ne apar evidente posibililăţiJe ra existenta. Intre preoţie B I - ;
gen. existente st în acest domeniu în Pâmîntul, prinde forme de miraj, sl cariera militară, singure­
In continuare, pe mai multe pa­ regiune. Există un număr mare Ce-şi schimbă chipul, clipă după clipă ; le profesii a căror învăţare
nouri, sini expuse lucrărite de de amatori si în acelaşi timp un Se strîng sonore lavele n tangaj, nu solicita mulţi bani, o a- wyRiVrfwA * v *
grafică ale cercurilor de la Lu­ număr maro de talente. Desigur Durînd vieţii trainică aripă. lege pe aceasta din urină
peni şi Hunedoara. Imagini din sînt si anumite carenţe, genuri re­ Este ofiţer la Budapesta sl
viată, portrete, compoziţii si chiar prezentate mai pulin, artişti plas­ Privirile-mi se-mbracă în senin, în oiaşu] Zenlha. Paralel ur­
unele încercări mai generalizatoa­ tici amatori care nu aparţin vre­ Iar braţele-mi puternice de faur, mează şi cursurile Universi­ H v
re în alb-negru, linogravură, tuş, unui cerc etc, fapte care deter­ înnobilează clipele ce vin, tăţii din Budapesta, dar a-
xilogravură si creion. De o tema­ mină o mai mare alenlio din par­ Alâturindu-şi vîrstele de aur. c^asu numai sporadic.
tică vastă, lucrările aproape în tea noastră. Dc acum datează colabo­
majoritate pun probleme (de la BANCIU PAUL EUGEN Si soarele-mi apare mai iorid. rarea la revisla „Luceafă­
cele cMeva autoportrete pînă la metodist cu probleme de artă Cuvintele mai ample, mai sonore, rul".
compoziţiile mai ample) si prin plastică la Casa regională Se împletesc in cînt pentru Partid,
modul de rezolvare a lor. a creaţiei populare Pentru trăirea veacului, în ore. In anul 1908, după cc cere
Astfel, aceeaşi mină văzută .sfatul Iui Cosbuc, care îi vi­
prin intermediul celor ce o fac zitase familia, pleacă la Bu­
să trăiască Sn „Mineri" de Mâ- ^ U / v • cureşti sa se consacre scrisu­
noiu î. cercul de la Lupeni capătă ‘i u lui La despărţire, tatăl său.
prin intermediul lui Balaş I., in ţ >’ ii JL H învăţătorul, care l-a condus
„Labirint subteran" si Jn mină", niile naive ale înaintaşilor popu­ pînă în gara Năsăud, îi urea­
anumite sensuri noi. lari, Florca Vasile de la cercul PRELUCRAT DE ŞTEFAN RADUT ză: „Să ajungi cît Cosbuc
Laconic dar interesant sînt sur­ din Hunedoara în „Două cetăţi", de mare !".
prinse momentele eroice ale po­ „Drum de ţară". „Funicular" îm­ Primul la arat Jesut de troctor
porului: „Eliberare" de Popa G. bină realilaiea peisajului contem­ o Primul pe ogor Mîndru înflorit
Lupeni. scenele pastorale — „O- poran cu tehnica dificilă a pictu­ Primul pe tractor Cu soare tivit a
$eni“ de Piss M., Lupeni, cotidia­ rii pe sticlă. Pulin frămîntat în Spuieţi-mi feciori ii nai
nul — „Eclipsă" de Maslalos de unele locuri primul şi in special Ca nişte bujori Şi te văd din nou Coda 1 9 6 5
Ia cercul din Hunedoara, „Noul ci­ al doi-lea $i ai treilea, rămîn ca Primul pe panou
nema" de Hegheduş Lazăr de la lucrări interesante în expoziţie. Spuneţi-mî fetiţe Cîmpurile tale Căci ştii a munci D e la .jA m aradia” pina sale Titu Herdelea, e roul spîn zu ră lorii, masa d e lu ­
cercul din Lupeni. De la formele plane spre volum Mîndre Mioriţe Ştii şi a iubi
Reprezentat mal mult prin tu$ trecem prin faţa lucrărilor in tablă Voi mîndre codane Gingaşe petale Inimioara mea la „P ripas” , aşezarea d in d in „ I o n ” . cru şi, b ib lio te ca s c riito ru ­
si acuarelă, urmează peisajul: de ale amatorului de la Lupeni He- Zîne cu marame Sînt ca un covor Este-acum a ta I „sc rîn titu ra ” de d ea luri în Şoseaua şerpuieşte în lui, fo to liu l şi masa de lu ­
la acuarele redînd „Strada" (de gheduş L. din care se remarcă Cooperatiste care dram a lu i „ I o n ” a tre­ serpentine spre cartie ru l cru ale p re o tu lu i Belciug,
Bornat Adalbert din Haţeg) pînă .Compoziţie", prinlr-o încercare Cu mîndre batiste cut d in flăcările de sufe­ „L iv iu R ebreanu” . D e aici, masa de lucru a tatălui scri­
la „peisaj industrial" de contrast constructivă de compunere a unor Cu floare de mac i y rinţă ale satului în pagini peisajul aparţine în în tre ­ itorulu i. In tr-o v itrin ă se
cromatic a lui Cheorghe Vaier elemente din natură ale z g u d u ito ru lu i rom an, gim e s criito ru lu i D ru m u l păstrează c ostum e le ţără­
di-n Hunedoara, de la tuşurile „Noc­ Urmează apoi lucrări în lemn. Purtată cu drag d ru m u l e m u lt m ai scurt se naşte parcă d in rom an. neşti ale lu i Ion al C lane-
turnă" a lut Maslalos la linogra- majoritatea alto-reliefuri, ale ar­ Cine n-a văzut io T M M jh im fe & m _ ca altădată. Satul „ proşti Valea strim tă. înghesuită de laşului şi A n e i (R odovica),
vura „Turnuri de răcire" a Jui tistului amator Ogardi G. de la Şi n-a cunoscut lo r” , pe n u m e le lui ade vă ­
Goldstein 1. din Lupeni. Haţeg. Exptoatînd calităţile cro­ Pe-al meu bâdişor dealuri, pe care s-au a n i­ p ro ta g o n iş tii din „ I o n ” .
Părăsind panourile de „con­ matice ale lemnului, autorul face Primul pe ogor rat Prislop, s-a apro p ia t pe nat cele cîteva case ale Fiecare o b ie ct, fie chiar
trast", trecem la o bogată gamă o adevărată „pictură în relief" mai Primul este-n sat a s r T " 4 E " f i r j r * * ' * N l: l nesim ţite de N ăsăud („A - satului, pare tot de d o m e ­ garnitura p e n tru fu m a t a
de reprezentări în culoare, va­ dinamică „In pădure" sau cu ten­ Primul Io arat * * fav ■•f , T Jf- titf) ia tu m a radia” ). Se num eşte a- n iu l literaturii. Prima casă p ro z a to ru lu i, îţi trezeşte e-
riată si ca tematică. Este dome­ dinţă de peisaj pastoral în .La Primul pe ogor WV.1 irwi*rf/V cum „ Liviu R ebreanu” şi în tiln ită e cca în care a m o ţii copleşitoare. Părăsim
niu) picturii in ulei unde apar mai fîntînă". TT----j| t , .-| • | — — i— [I s-a c o n to p it cu oraşul, d e ­ trăit Rebreanu O străjuieş­ casa m e m o ria lă cu senti­
evidente Influentele înconjurătoa­ Sculptura în „rondo-bosso”, re­ Primul pe tractor " “ • » ■ ” 7 ■ \ 4 • — a # : _?__ J j v e n in d un cartier al aces­ te un bust de b ro n z aşe­ m e n tu l că am avut o întîl-
y
Ţ
W * m m9
• T i r •
re asupra amatorului si, concomi­ prezentată mai pulin, impune prin Si-1 vedeţi din nou ăpo-ne-ti'-fm f e - t i -T T~ *h'n-dse ou - o - r> fa tuia zat pe un p o sta m e n t de nire prietenească cu m a re ­
tent, si gama Interioară a lui de­ formele sale simple lucrarea „Su­ Primul pe panou ta - o pa - r<a tn? Cm tn *n -d ir t,ş — /V In tr-u n fel. m ic u l orăşel granit
7 — I
vine mai clară. Există astfel lucrări dor", turnată in metal, a artistu­ ” *"n t----------------------- • j . nr | le Rebreanu.
dinamice prin culorile lari folo­ lui amator Balaş 1. de la Lupeni. l i —♦— „—wt - m _____3 de m u n te p rim e şte un aer U rcăm scările de lem n. In „ Pripas" ne În tîm p in ă
#
Tf *
3
site — „Peisaj" de Cheorghe Va­ Un panou interesant îl formea­ ’ Cu) 0 +3 * - - 0 ' rur*Ta - Tj cu or<%o & de m uzeu. Străzile, casele, In cerdac. în faţa uşii, e- alte a m in tiri. „ D o m n iş o ru l
ier din Hunedoara cărora li se con- ză scenografia, prin schiţele a- Frunzuţă de fag frt-^ u Z ej- *T A saf Ar,' ■ ** s se leagă o rga n ic de a m in ­ zilăm. Ne deschide o fe ­ L iviu ” e o preze nţă p e r­
trăpitn peisaje in griuri spre e- niatorului Taugner N, de la cercul Măi bădiţă drag — -----j - \ f - f — f * * - p F T T = n = l tirea ce lo r d o i m ari scri­ tiţă de vreo 10 ani, îm b ră ­ m anentă în viaţa satului.
xrm.plu: „Peisaj Industrial'’ — din Hunedoara care, pornind de ------------------- _ 2 ut /JtJ a- OI*} Cot ito ri Liceul — aici au în­ cată în costum u l ţărănesc V orbeşte de el R odovica,
Ct —
Csatai Emil din Lupeni. tăcere la importanţa decorului în com­ Ochii tăi de foc J Or, - ‘Thil pe c - - qor ' Pt-t - m<>/ pe Tretc -Jof văţat C osbuc şi Rebreanu local. N e spune că ea e eroina cu n u m e le de Ana
6partă de o pală „vecinilon" In pletarea sugestiei teatrale, găseşte Mă opresc în loc 1 In casa aceasta a locu it gazda, custodele a plecat d in „ I o n ” , vorbesc sătenii,
~
*'i •
- 4
centrul lucrării. In unele dintre rezolvări originale la „Noaptea e Căci sînt mulţi flăcăi * * — r - ■ -■ ■ • « — ? Coşbuc. Pe m ica p ro m e n a ­ la Bucureşti A flăm că are vorbeşte casa p re o tu lu i
lucrări apare spaţiul aerian deli­ un sfetnic hun*, „Hei oameni" $1 r c .,/ me, • ' - -------------- *----9-----Î----.----7 - JL*
' ' f 7 "H<t /e
M r '
mitat prin culoare — Hammpel „Arcul do triumf4'. Dar ca ochii tăi fp ti, **•*••.« - />ov rn - p & noa dă se p lim b a p lin de sine 10 la toate m ateriile. O Belciug, rămasă în p ic io a ­
de la Hunedoara „Peisaj indus­ Ultimul gen, reprezentat în ex­ Eu '.vom mai văzut J ♦ 1 r | D avid . Pop. e ro u l lu i Re­ felicităm Ne zîm beşte re. O a m e n ii îm b in ă ro m a ­
trial”, devenind plan în „Peisaj" poziţie prin cîteva mozaicuri, este —* — i ~ A ~ ~-4 - -* breanu. La p a rte ru l a rhive ­ Casa lu i Liviu Rebreanu n ul, pe care-l cunosc în a-
de Florea Gheornhe de la llia, sau arta decoraliv-aplicată. din caro Şi n-am cunoscut . f— ; : o r? 0 • •’ * lo r statului, d ou ă odăi a- ne în tîm p in ă p rim itoa re . m ă n u n le , cu realitatea fap­
/chiar decorativ in „Peisaj cu a- deosebit de interesantă ca şi com­ Primul eşti în sat dăpostesc o b ie cte persona­ M odestia încă pe rilor e m o ­ telor, transmisă p rin v iu
le, cărţi, m o b ilie r etc. a- num entală. exponatele sînt grai. A u creat un ro m a n
p a rţm în d lu i C oşbuc şi im p re sio n a n te : facsim ile, aproape nou, aşa cu m îl
Rebreanu. Gara — aici se file de m anuscris, portrete sim t e i E un ro m a n im p re ­
petrece acţiunea d in „ Proş­ şi o bie cte de fam ilie, c o ­ sionant al vie ţii s criito ru ­
tii” pia dup ă sentinţa de c o n ­ lui. creat d e o a m e n ii în
lată-ne la lido viţa . A ră­ dam nare la m o arte a lui f- m ijlo c u l cărora a crescut
mas în p icio are cunoscuta m il R ebreanu, fratele scri­ şi de care s-a legat pe veci
bodegă. Pe aici. în îngră­ ito ru lu i (A p ostol Bologa p rin nem urirea p a g in ilo r
m ădirea aceasta de căsu­ d in „Pădurea spânzuraţi­ din „ l o n ” <
ţe. îşi consum a a m o ru rile lo r” ), aşchii d in le m n u l T. ISTRATE
Toam na, peisajul p ă d u rilo r ca­ cu o eleganţă sobră şi cu c u i­ D up ă ce a te rm in a t de fasonat ai ocazia să constaţi şi un
pătă tm lanrtcc tu lb u ră to r şi o m itoare uşurinţă despre cifre, in ­ tru n c h iu l îşi îndreaptă p riv irile a nu m it m ister. C înd vorbesc
paletă uluitoare. N atura - m a ­ d ici dc plan. despre oam eni şi © spre a lţi copaci, la tă -l că se a- despre pasiunile lor, despre lu ­
estru ine g ala bil - se întrece pe despre specificul şi in e d itu l m u n ­ prop ie dc u n u l înalt, gros şi se­ c ru ri dragi, despre copilărie, a- 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA FILOZOFULUI
sine însăşi dîn d naştere u nor ta­ cii lor. D in cele relatate reţinem m eţ• Se opreşte ling ă el. Stă şi dolcscenţă, dragoste, feţele lo r Gindirea filozofică româ­ şl publicat lucrări de drcpl Lista lucrărilor filozofului
b lo u ri de o frum useţe fascinantă. fa p tu l deosebit de im portant, parcă ii ascultă in im a sd vadă colţuroase, p riv irile lor dure se nească din cen de a doua şi filozofie. Lucrările filo­ român nu se opreşte însă
La p rim a in tiln irc Ui face im ­ chintesenţă a strădaniei şi h ă rn i­ cit e de p u te rn ic şi încotro să-l îndulcesc, sc destind. capătă ro ­ jumătate a veacului trocul a zofice, în special, i-au ampli­ aici. In 1879 apar de sub ti­
presia câ to tu l se scaldă intr-o ciei în tre g u lu i colectiv, şi anum e culce■ Gata. hotâvîrca c luată. tu n jim i şi ai revelaţia că stai dc fost dominată de o puter­ ficat faima datorită entuzias­ par „Originea speciilor",
singură culoare - galben-rugirtie. acela că în luna aceasta vor reu­ Dă d ru m u l m o to ra şu lu i şi cu ges­ vorbă cu to tu l şi cu to tu l cu a lţi nică personalitate: Vasile mului său pentru materia­ „încercări de metafizică" si
specifică mat tu tu ro r p ăd urilo r. şi să realizeze p la n u l pe• 1965. tu ri repezi apropie buza c irc u ­ oam eni decit cu cei pe care i-ai Conta. lism, entuziasm ce răspun­ „Introducerea în metafizica
La o p riv ire insă m a i atentă, o- Soarele a ajuns deasupra pă­ la ru lu i dc scoarţa copacului. C ile- văzut cu cîteva clipe înainte an­ S-a născut la 15 noiembrie dea formării concepţiei ma­ materialistă" In ultima, e-
c h iu l descoperă u im it zeci de cu­ d u rii şi ne îm bie să ieşim afară• va m in u te şi fierăstră ul a şi trenaţi in fre am ă tul m uncii. 1845 în salut Ghindăoani, terialiste în rindul forţoloi vamincază evoluţia concep­
înlr-o
din judelui Neamţ,
proqresisle ale societăţii ro­
lo r i şi nuanfe a căror d e fin iţie Nu rezistăm tentaţiei şi iată-nc muşcat jum ătate d in el. Copacul Acest m ister l-am dezlegat de familie ce număra zece co­ mâneşti de atu net ţiei omului de Ia reprezen­
(i-c im p o s ib il s-o (aci atunci sau la drum . li prop u ne m şefului de e insă gros. II scoate şi-l pune in pe c h ip u l m ecanicului V izante pii. Şcoala primară a făcut-o Scrierile filozofice ale Iul tările primitive asupra lumii
la teoria materialistă funda­
poate câ niciodată. sector, J u ra i Ştefan, să facem o cealaltă parte. Sc propteşte bine Goleşic. al cărui num e pare să la Tg. Neamţ, avîndu-1 co­
vizită unei brigă zi com plexe a- tă pe stiinlă. Dintre lucră­
îm brăcate în astfel de veşm in­ cu picioarele în păm int. îşi iu- coboare d in tr-o străveche baladă leg pe Ion Creangă cu care rile rămase Sn manuscris,
llate in p lin r itm de lu c ru • A c­ coardă to ţi m uşchii. Vibrează, r p
te nc-au p rim it p ă d u rile D o b re i ceptă cu am ab ilita te şi după a- d in luncile C ernci, unde a şi vă­ a, rămas priclen toată via­ „Primele principii care gu­
in tr-o frum oasă dim ine aţă de p ro x im a tiv 15 m in ute de mers ne sincronizat cu fierăstrăul. „ A l zut p rim a oară lu m in a zilei. Pare ta. A urmat apoi studiile I TI vernează lumea* sl -Bazele
toamnă. A m p o rn it p rin la b irin tu ­ află m în m ijlo c u l lor. n a ib ii copac, se ţine tare” parc un adolescent deşi are 32 de ani. liceale la Iaşi. lormindu-sl VASiU L metafizicii* au văzut lumi­
o temeinică cullură genera­
rile de baladă (Valea Banului. V a ­ - Laaa... valeee... se aude de să zică in g h id u l lu i om ul. Dar. De fel c un om reţinui, cam zaîr- lă. După luarea bacalaurea­ na tiparului după moartea
lea D ob re i) cu intenţia vădită de a aproape un strigăt prelung. P ri­ m îinile m ecanicului sînt sigure, cit cu destăinuirile. Insă dacă tului, s-a înscris la Faculta­ n autorului.
i •
cunoaşte, de a afla şi de a spune v im intr-acolo. U n copac îna lt îşi puternice şi la in ic u l copac nu v re i să a fli cile ceva d h i b io g ra ­ tea de drept (1868), iar un Slins din viată la numai
ceva despre aceia care. p rin no­ clatină fruntea, m ai. m ai să ca­ are încotro, sc lasă supus. O m u l fia lu i atunci nu sc sfieşte să ţi an mai tîrziu a fosl trimis K k 37 de ani (1882). Vasile Con­
b ila lor preocupare, fac sri se dă. L ingă el. la rădăcină. un om sc oblcştc Şi iu locul rămas gol povestească firu l v ie ţii lui, aşa pentru studii în Belgia, un­ ta a lăsat moştenire poste­
rităţii o operă filozofică bo­
spargă in m ii de c io b u ri g lo b u ­ cu cască ii „ta ie p â m în tu l de sub parc cît un munte. Priveşte la cei cum a fost şi cum este el acuma. de a terminat Institutul de gată şi valoroasă prin do­
rile de tăcere ale p ă d u rilo r. Ic picioare". rîfw a zeri de copaci proaspăt A tăiat, cu m ina lu i zeci si comerţ din Anvers şi Fa­ minanta sa: materialismul.
sfricâ e c h ilib ru l secular şi le tac d n h o rîii ş: nu nnate să nu zîm - sute de in ii de m e tri ctthj cultatea de drept din Bru­ Conta, bazate pe cele mal Pentru vremea in care a fost
noi descoperiri ale ştiinţei
xelles. In 1870
Q
obţinui
să freamăte, să vuiască. să chite. - Laaa... valeee... se repetă bească. E dat. o m u lu i d in de lem n care au luat d ru m u l fa­ titlul de candidai în şliinle din secolul al XlX-lea. au elaborată sl răspindită, cu
D a, da ! Le fac să chite, să vu- strigătul. Copacul se înclină şi pădure. forestierului, ca după b ric ilo r dc cherestea din tară sau ţuridice, iar în 1872 cel de contribuit la dezvoltarea toate limitele pe care le
iască fiind că nu se poate altcum ­ după cîteva clipe în care parcă Hccare copac tăiai să încerce cal­ al celor dc d hicolo de hotare. J.a qindirii materialiste. O bu­ conţne, ea a avut o influ­
ezită să se prăvale. cade la pă- doctor al Universităţii din
va n un ii decit cintec. glasul s p rin ­ d u l sentim ent al h ucun ci. al m ă­ fiecare odtt'-t»» am m te îi ana-a Bruxelles. Muncind excesiv nă parte din ideile salo din entă pozitivă, progresistă în
ţa r al H erăstrăului acom paniat m înt prod u cîn d un zgom ot în­ re ţiei şi p u te rn ic ie i fo rţe i om e­ pe faţă un zhnhct. E rîm h e tu l h d Si In condiţii foarte grele, lucrările filozofico şi-au păs­ cultura românească si a re­
dc ritm u rile ca de tobă ale secu­ fundat. O m u l îl priveşte cit e dc neşti. veste f»»”•■», nuntea d in tre trecut s-a îmbolnăvit de tubercu­ trat valabilitatea. Din „Teo­ prezentat punctul ce) mal
lung si începe să-1 secţioneze. şi prezent. ria fatalismului" (1875— înalt la care s-a ridicat fi­
r i i şi dc strigătele p re lu n g i ale A m înfîh h t in m eseria mea de loză. lozofia din tara noastră îna­
- II vedeţi pe o m u l acela? - întors în ţară. a ocupat 1876) bunăoară. închinaiă
fo re stie rilo r. ne întreabă Jurcă Ştefan, avătind reporter m u lţi lu c ră to ri forestieri- -..Nu l-am m a i reţinut. Sosise prin concurs catedra de problemei determinismului inte de pătrunderea marxis­
P rim u l popas îl facem la ca­ spre o m u l cu fierăstrăul. Cu u n ii m -am si îm prietenit. T o ţi ora mesei. S in luat fierăstră ul drept civil de la Facultatea fdenumit de el, impropriu, mului. Perspectiva istorică
m ecanic in spinare şi a p o rn it cu
bana d in parchetul Să'ătruc. M a i­ - Da. îl vedem. C inc-i? au aceleaşi trăsături fiz ic e ; p r i­ paşi repezi spre cabană. ieşeană, unde $l-n creat, >n -fatalism") se menţine va­ o atestă — filozofia mate­
rialistă a tui Vasile Conta
s tru l parchetului. T ra n d a fir luga. - D u m n e a lu i c V izante Co- vire dîrză; ascuţită incit taie a- Plecase dc m u lt şi înaintea mea scurt timp. faima unui qîn- labilă definirea psihicului,
leşie, u n u l d in tre cei m a i renu­ ditor original, dublat do un reprezentarea actului re­ îşi păstrează actualitatea.
un tîn ă r de 27 de ani ne face colo unde privesc, faţa colţuroasă m a i stăruia încă fig u ra lu i arsă mare orator. Paralel cu ac­ flex. relativitatea adevăru­
m iţi m ecanici de fierăstrău de Prof. MIHAI GHERMAN
cunoscute re aliză rile obţinute de p rin p ărţile locului. Ne apropiem cu asperităţi de piatră. Stind dc soare si b iciu ită dc vînt. tivitatea didactică a scris lui ş.a.
colectivul de forestieri. Vorbeşte de el. N u ne observă. m ai m u lt i r preajm a lo r GR JURCA