Page 92 - 1965-11
P. 92
PAGINA A 4-A 1 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3394
VEŞTI DIN R.S.F. IUGOSLAVIA
BELGRAD 26 (Agerpres). — în prezent de şantierele navale
In ziua de 29 noiembrie, cînd iugoslave.
după o veche tradiţie salvele de Nava, care a fost lansată recent
tun de 6ul> vechea cetate a Ka- la apă, are un deplasament de
lemegdanului din Belgrad vot 36 000 de tone. o lungime de 212
vesti împlinirea a 20 de ani de m., Jătime 28 m şi este prevăzută
existenţă a Republicii, 3 000.000 cu un motor Sulzer de 13.800
de tineri şi tinere din Iugoslavia CP.
vor putea, cel puţin simbolic, să
Ea esle destinată transportului
SIT U A Ţ IA DIN CONGO Mesajul preşedintelui ZIARUL „NHAN DAN" stingă luminările de pe torta celei de cereale şi materiale fungibile.
de-a 20-a aniversări a ior.
Ho Şi Min adresat Aceşăi tineri, de aceeaşi virstă
LEOPOLDV1LLE 26 (Agerpres). rii a fost Instituită starea exoep- REAFIRMA POZIŢIA R.D. VIETNAM cu Republica, sini înconjuraţi de
Colonelul Leonard Mu-lamba, în ţională şi au f06t Interzise ceea grija permanentă a partidului şi In Iugoslavia 6e depun eforturi
sărcinat de generalul Mobutu cu ce noile autorităţi numesc „orga unor luptători pentru guvernului. în vederea valorificării cît mai
lorinarea noului guvern congolez. nizaţii subversive". întreaga pu HANOI 26 (Agerpres). — lul. Nu demult, se arată în continua judicioase a resurselor energeti
a început consultările cu repre tere a trecu-t de fapt în mtinile Ziarul „Nhan Dan", organul cen re, secretarul de stal, Dean Rusk, a ce. De pildă, se caută soluţii in
zentanţi celor 21 de provincii con unei junle militare formată de pace din S.U.A. tral al C.C. al Partidului ceJor ce declarat că S.U.A. continuă să lase vederea exploatării depline si e-
goleze. Se anunlă că vineri Mu- grupuri de generali şi colonei. mu-ivcesc din Vietnam, a publicat un uşa deschisă pentru posibilităţi de In apropiere de Rijeka (Iugosla ficienle a minelor de cărbuni, a
la-mba a avut o convorbire cu fos Intr-un comunicat al autorităţi articol în care demască afirmaţiile gu pace. Pînă în prezent însă, guvernul via) a intrat -in funcţiune o nouă zăcămintelor de petrei şi gaze şi
tul premier Chombe Totodată el lor mi-litare congoleze, transmis de HANOI 26 (Agerpres). — vernului american cu privire Ja aşa- american nu a adoptai nici o dală o rafinărie care va prelucra anual a surselor hidroenergetice. Pro-
s-a înlîlnit cu membrii fostului ca postul de radio LeopoldviHe, se Intr-un mesaj transmis dr. Benjamin zisele tratative de pace necondiţio atitudine serioasă în ce priveşte o 1.300 mii tone ţiţei şi va realiza ieotele de perspectivă prevăd ca
binet al premierului Evariste anunţă că fostul vicepreşedinte al Spock şi prof. Sluart Hughes, copre nate în problema vietnameză. „La soluţionare politică corectă a proble o producţie în valoare de 40 mi tn perioada 1966-1970 consumul
Kimba. In cadrul convorbirilor guvernului congolez. Antoine Gi- şedinţi ai Comitetului naţonal de 28 iulie 1965, in timp ce trimitea mei vietnameze. Opinia publică din liarde dinari. de energie să crească cu 8 la sută
care au avut loc cu acest prilej. E- zenga, a fost eliberat vineri dimi luptă pentru o politică nucleară sănă încă 50.000 de soldaţi americani in S.U.A. şi din întreaga lume. sublinia LucrăriJe de construire a noii anual fată de 6,7 la sută în perioada
variste Kimba, destituit din func neaţă. Antoine Gizenga a ocupat toasă din S.U.A., preşedintele Ho Şi Vietnamul de 6ud, Johnson pretindea ză ziaru'l, işi dă din ce in ce mai rafinării au fost terminate cu două 1961-1965. In acest scop vor fi
ţia de «prim-ministru, după lovitu funcţia de vicepreşedinte in cabi Min arată că R.D. Vietnam şi-a ex că întărirea forţelor S.U.A. este me limpede seama că baza pentru solu luni înainte de termenul prevăzut, construite o serie de obiective
ra de stat condusă de Mobutu, a netul lui Patrice Lumi vm ba. După pus poziţia în problema vietnameză nită să pună rapid capăt războiului ţionarea politică justă a acestei pro rafinăria produclnd în această pe noi, ceea ce necesită creşterea in
promis „formal" să sprijine pe aceea, aflîndu-se la Stanleyville. in cadrul programului în patru punc- şi să se creeze condiţii pentru trata bleme o constituie programul în rioadă aproximativ 220 000 tone vestiţilor în domeniu.! industriei
Leonard Mulamba în vederea for unde a condus lupta patrioţilor le al guvernului, program bazat pe tive de pace. Tn prezent, efectivele patru punote al guvernului R.D. Viet derivate din ţiţei în valoare de energetice: ele vor reprezenta 35
mării viitorului guvern, anunţă congolezi, el a fost arestat si de principiile acordurilor din 1054 de la S.U.A. şi Ale altor ţări în Vietnamul nam şi Dbolaratia de la 22 martie a 7 miliarde dinari la sută din suma globală a investi
postul de radio Leopoldvillc. Colo portat in timpul guvernării premie Geneva. ,(Imperialiştii americani, se de sud totalizează aproximativ Frontului Naţonal dc Eliberare din Rafinăria va produce benzină ţiilor în industrie. Un loc impor
nelul Mulamba a dat interlocuto rului Adoula in insula Bolabemba. spune în mesaj, care au sabotat acor 200.000 de oameni", subliniază artico Vietnamul de sud. de calitate superioară, combusti tant in planurile de dezvoltare a
rilor săi asigurări că se vor bu După cum se ştie Chombe, care a durile de la Geneva, sînt agresorii. bil pentru locomotive Diesel, pro- industriei energetice pe perioada
cura de „securitate personală". în preluat anul trecut conducerea gu Poporul vietnamez este victima agre pan, butan în 6tare lichidă. 1966-1970 îl ocuoă sistemul hidro
americani
trevederile, afirmă agenţiile, s-au vernului congolez a anunţat „eli siunii. Dacă imperialiştii pacea va fi Noi acţiuni de protest împotriva energetic de la Porţile dc Fier.
desfăşurat „înlr-o atmosferă de în berarea" lui Gizenga. De fapt, el a încetează agresiunea, Se aşteaptă ca anul viitor lu-
ţelegere". fost transferat din Insula Bola imediat restabilită in Vietnam. Aceas Şantierele navale .3 Mai" din noslavia să producă cu 1.100 mi
tă poziţie reprezintă unica bază co
Postul de radio LeopoldviHe re bemba, stabilindu-i-se un arest la rectă pentru o reglementare a proble intervenţiei S.U.A. în Vietnam Rijeka (Iugoslavia) au construit lioane kWh mai multă energie
latează că pe întreg teritoriul ţă domiciliu. cea mai mare navă realizată pînă electrică decît in acest an
mei vietnameze, în interesul poporu
lui vietnamez, al poporului american WASHINGTON 26 (Agerpres). — nam intenţionează să organizeze şi o
Execuţii odioase în Angola şi a păcii în lume", subliniază me La Washington a avut loc o întru serie de demonstraţii de protest.
sajul.
nire a Comitetului naţional de coor
In încheiere, preşedintele Ho Si Min donare pentru încetarea războiului în Regimul de la Salisbury înfîmpină
ALGER 26 — Corespondentul A- flă conducători ai Mişcării pen salută lupta poporului american pen Vietnam Ia care au participat aproape ROMA 26. — Corespondentul Ager
gerpres, C. Benga, transmite: tru eliberarea Angolei. Guvernul tru încetarea războiului de agresiune 500 de delegaţi din toate colturile pres, I. Mărgineanu, transmile:
Guvernul revoluţionar angolez revoluţionar angolez in exil de din Vietnam, pentru încetarea atacu S.U.A. Scopul acestei întruniri a fost dificultafi tot mai mari în sînul
in exil a difuzat un comunicai in nunţă aceste execuţii odioase şi rilor aeriene asupra teritoriului R.D. elaborarea planurilor pentru organi In Snlreaqa Italie sc desfăşoară pre
care informează despre o nouă îşi reafirmă cu vigoare holărîrea Vietnam, pentru retragerea trupelor zarea unor acţiuni pe scară naţională gătiri în vederea marşului împotriva
războiului dus de S.U.A în Vietnam, propriului parlament
crimă comi6ă recent de autorită de a lupta pentru eliberarea defi americane şi pentru libertăţi demo de protest împotriva inlrevenţiei
ţile colonialiste portugheze, îm nitivă a Angolei de sub domina cratice, împotriva discriminării ra S.U.A. în Vietnam. Prima din aceste rare va avea loc în noaptea de 27 SALISBURY 26 (Agerpres). — Intr-adevăr, la 25 noiembrie, în tim
potriva patrioţilor din Angola La ţia colonialistă portugheză. siale. acţiuni o va constitui „marşul de la spre 28 noiembrie, concomitent cu Mai multe sute de africani care au pul unei şedinle a parlamentului, s-a
18 noiembrie, se spune in comuni- Washington", ce urmează să aibă loc marşul de la Washington pentru pace declarat grevă in urmă cu citeva zile intimplal un episod nedorit de rasiştii
oat. autorităţile salazariste au exe sîmbălâ. Un reprezentant al organi în Vietnam. In sprijinul iniţiativei şi-au pierdut slujbele, „deoarece n-au sud-rhodesieni Avocatul Arhn Pal-
cutat în public 30 de patTioti an zatorilor acestui marş a anunţat că Comitetului pentru pace şi libertate linul seama de avertismentul Came ley, singurul deputat alb al opoziţiei,
golezi, luaţi prizonieri în timpul vor fi instalate pichete în fala Casei în Vietnam din Roma, s-au declarat rei de comerţ de a-şi Tclua lucrul", s-a solidarizat cu liderii de culoare,
luptelor care s-au desfăşurat in Atm osferă încordată Confederaţia Generală a Muncii din declarînd că „suprimarea constituţiei
regiunile Carmona şi Dembos. Albe pentru a cere încetarea bom Italia, municipalităţile diferitelor ora anunlă agenţia France Presse. Pe de din 1961 şi instaurarea regimului lui
Printre cei executaţi 6e a- bardamentelor asupra R.D Vietnam, şe şi numeroase organizaţii obşteşti altă parte, autorităţile poliţieneşti con Smith constituie un act de rebeliune
tinuă campania de intimidare. Joi,
în parlamentul grec nului în scopul de a se ajunge la tra- Prinlre personalităţile culturale car»* grupuri de poliţişti au efectuat per şi deci nu este valabil din punct de
eforturi mai mari din pnrlca guver
s au raliat la chemarea comitetului
„Declaraţia lative de pace şi recunoaşterea acor se află sculptorul Giacomo Manzn, cheziţii la sediul funcţionarilor de la vedere legat". Partizanii primului mi
ATENA. — Corespondentul Ager Papaspiru, a refuzat să pună propu durilor din 1954 de la Geneva cu pri autorul dramatic Eduardo de Filippo. căile ferate din Bulawayo, una din ci nistru au reuşit însă să-l expulzeze
pres, C. Alexandroaie, transmite: nerea la vot, dcclarînd-o în afara or- vire la Vietnam. regizorii Federico Felini, Luchino tadelele „frontului anli-Smith". din sală. Adunarea a hotărît. de ase
de la M o n te v id e o *' Deşi au trecut două săplămîni de dinei de zi şi sustinind că nu există Pe de allă narle, s-a anunţai că Visronli şi Giuseppe de Sanlis. acto Reqimul de )a Salisbury întimpină menea, intr-un vacarm general, să-şi
MONTEVIDEO 26 (Agerpres). — Ia deschiderea sesiunii parlamentului precedente şi legi scrise care să re studenţi americani intenţionează să rii Massimo Girolti, Dario Fo şi mulţi dificultăţi tot mai mari în sinul pro amine lucrările Dină in luna februa
rie a anului viilor.
priului parlament, scrie agenţia UP1.
Seminarul studenţesc de la Monte grec, lotuşi dezbaterile propriu-zise glementeze problema cenzurării pre organizeze o serie de dezbateri în nu alţii.
video, unde au fost dezbătute pro nu au incepul. Pină în prezent au zidiului parlamentului. In sală au iz meroase universităţi din tară pentru
bleme sociale şi economice, şi-a în avut loc discuţi asupra diferitelor bucnit proteste Cînd preşedintele a
cheiat lucrările. La seminar au parti probleme de procedură şi s-a ales cerut să continue votarea secretari examinarea politicii S.U.A. în Viet
cipat deleqaii din 23 de ţări. Unul prezidiul sesiunii. Uniunea de centru lor parlamentului fără a se lua in nam. Aceste dezbateri vor avea loc
dintre documentele de bază care au şi E.D.A. apreciază că încetineala cu considerare moţunea de cenzură, un la 7 decembrie în colegiile din New
fost adoptate este „Declaraţia de la care se desfăşoară lucrările forului le deputat al Uniunii de centru a as York, la Universitatea Illinois, Uni
Montevideo". In acest document se gislaliv esle intenţională, guvernul cuns urna de vot. A fost adusă o altă
arată că popoarele Americii Latine urmărind să cîştiqe timp înaintea luă urnă. iar o companie de 150 de jan versitatea Wisconsin, colegiul Smith.
trăiesc în exploalare şi sărăcie, iar rii în discuţie a unor proiecte de legn darmi a intrat în sala de dezbateri, Universitatea de stat din Michigan şi
vechiului colonialism european) i-a în care coaliţia guvernamentală nu formînd cordoane în jurul urnei, al altele Tom Houston, preşedintele or PRETUTINDENI
luat locul neocoloniatismul american este unită. scaunelor rezervate membrilor gu ganizaţiei „Tinerii americani pentru
De asemenea, declaraţia subliniază ca Această situaţie a dus la încorda vernului si al tribunei. Ulterior, garda ZANZIBAR. — In
inteqrarea economică nu va da o re rea atmosferei din parlament. Şedinţa a fost întărită, adueîndu-se circa 500 libertate", a declarat că studenţi care foto: In Zanzibar
zolvare crizei economice actuale din care a început joi seara la ora 18.30 de jandarmi in incinta parlamentului. se opun intervenţiei S.U.A. în Viei- încep să apară lo EXISTA POSIBILITATE DE A
J.ările Americii Latine In locul unei s-a terminat „după dezbateri violente SE DIRIJA EREDITATEA
temenea integrări „sini necesare re si îndelungate", cum scrie „To Vima", cuinţe moderne, a-
forme radicale în structura economică vineri dimineaţa la ora 4.30. S-au colo unde pînă a-
şi socială". purtai îndelungi discuţi în legătură Interviul acordat de Amintore cum existau numai In u rm a unei se rii de e xp eri
căscioare de pa
Participanţi la seminar au mai ho- ru moţiunea de cenzură propusă de iantă. m ente pe b a c te rio la g i (o rg an ism e
tărit convocarea în anul 1966 a Con Uniunea de centru la adresa preşe e xtre m ăc s im p le ). o a m e n ii de
gresului studenţilor continentului la- dintelui si vicepreşedintelui parla Fântâni revistei „Espresso" ştiin ţă a rm e n i au desprins con
tino-american. mentului. Preşedintele parlamentului, cluzia că există p o sib ilita te a de
ROMA 26. — Corespondentul Ager renunţat să se retragă din guvern a se d ir ija ereditatea.
pres, Giorgio Pastore, transmite : numai in urma insistentelor preşedin D irija re a caracterelor eredita
Revista „Espresso" a publicat un
telui Consiliului de Miniştri, Aldo
Conferinţa O.S.A. interviu acordat dc ministrul aface Moro, şi a ailor miniştri. re este o p ro b le m ă centrală ei
a
Esenţa
g en eticii m oderne.
Enumerînd problemele asupra că-
rilor externe al Italiei, Amintore Fan-
fani, care se află în prezent la New rorî i de acord cu poziţia guver constă tn elucidarea m ecanism u
York, unde îndeplineşte funcţia de nului, Fanfani s-a referii printre al-' lu i care m o d ific ă ereditatea p r in
♦ ACORD PRIVIND ORGANIZAREA ANUALA A INTÎLNIRILOR preşedinte a! celei de-a 20-a sesiuni a lele la votul negativ al delegaţiei acţiunea asupra o rg a n is m u lu i a
Adunării Generale a O.N.U. Fanfani italiene in problema reprezentării R P. d ife r iţilo r fa c to ri c h im ic i şi f i
MINIŞTRILOR DE EXTERNE Al ŢARILOR MEMBRE ♦ REFORMA A
critică faptul că guvernul italian a Chineze la O.N.U. Dezacordul iui Fan z ici - a şa -n u m iţii a g e n ţi m uta-
STATUTULUI O.S.A. dat instrucţiuni delegaţiei sale la fani cu politica externă a guvernu geni.
O.N.U., în probleme importante d»« lui italian — mai ales după ce pri O a m e n ii de ştiin ţă a rm e n i şi-au
mul ministru Moro a expus recent in După întrevederile lui
RIO DE JANEÎRO 26 (Agerpres). — niază agenţia — au rămas uimiţi do politică internaţională, fără n-l con prop u s să m o d ific e a n u m ite ca
Conferinţa ministerială a O.S.A., acţiunea Columbiei, inlrueît Jaramillo sulta şi pe el care deţine calitatea de Senat punctul de vedere al Italiei a- ractere e red itare , lăsin d neschim
care-si desfăşoară lucrările la Rio de nici nu a menţonat-o in convorbirile ministru de externe al Italiei. Fan Mipra diferitelor probleme internaţio Kai Uwe von Hassel la Londra bate celelalte. In acest scop. ei
Janeiro, se apropie de sfirşit. In cercu particulare avute cu secretarul de stat fani a subliniat că a intenţionat dc nale — esle interpretat de observa au acţionat asupra u n o r b a d e -
rile observatorilor s-a menţionat că. Dean Rusk" Poziţia Columbiei a fost trei ori să-şi prezinte demisia din torii din Roma ca un indiciu al hotă- LONDRA 26 (Agerpres). — „în vederea reuniunii de la Paris, la rio fa g i cu o substanţă chim ica —’
în cadrul lucrărilor pe comitete, s-a sprijinilă de deleqaţa Republicii Do ririi sale de a părăsi funcţia de mi In comunicatul comun dat publi 27 noiembrie, a Comitetului nuclear p o rto ca liu de a cridină. S-a cons
ajuns Ia un acord privind organizarea minicane, rare, prin inlermediul mi funcţia de ministru de externe şi a nistru de externe. cităţii la sfîrşilul întrevederilor de la special".
anuală a înlîlnirilor miniştrilor afa nistrului afacerilor externe, Jose Ra- Londra dintre Kai Uwe von Hassel, Referindu-se la noile angajamente tatat că această substanţă, acţio-
cerilor externe ai ţărilor membre ale mon Rodriquez, a declarat că : „de ministrul vest-qerman al apărării, şi ale R.F.G. de a achiziţiona armament n in d asupra u n o r gene bine de
O.S.A., în locul aclualelor prevederi, legaţia dominicană nu obiectează im- Denis Healey, colegul său britanic, sc britanic, comunicatul precizează că term inata, m o d ific ă un s in g u r
notriva reafirmării principiului nein Cuvîntarea preşedintelui Nasser la
stabilite prin Carta de la Bogota, a- spune că cei doi „au avut un schimb în urma experienţelor cil vehiculul caracter e re d ita r — ea provoacă
doptată în 1948, prin care asemenea tervenţiei, guvernul şi poporul domi de vederi asupra Alianţei atlantice, amfibiu de Iransporl „Stalwarts", e- o m o d tiic a rc tn structura colo ni
reuniuni au loc Ia fiecare cinci ani. nican pronuntîndn-se împotriva ori sesiunea Adunării Naţionale a R.A.U. inclusiv în problema controlului ar fcctuale de armata federală germană, ilo r de fagi.
De asemenea, au fost elaborate ba cărei încercări de intervenţie". melor nucleare". Vizita lui Hassel la Kai Uwe von Hassel a dat instruc D in p u n c tu l de vedere a l oa
zele unei reforme a statutului O.S.A Inlr-unul din comitete a fost adop Londra, se arată in comunicat, ur ţiuni să fie cumpărate două asemenea m e n ilo r dc ş tiin ţă a fost deosebit
privind întărirea $i acordarea autono tată. în unanimitate, o rezoluţie pre CAIRO 26 (Agerpres). — dustrîei R.A.U., Nasser a atras tot mează înlîlnirilor pe care ministrul vehicule, exprimîndu-şi în acelaşi dc valo ro s (a p tu l că această
miei Consiliului inleramerican econo zentată de Costa Rica, tn care se cere Luînd cuvînlul la cea de-a treia odată atenţia ca împrumuturile obţi timp intenţia de a plasa ulterior „o substanţă nu a m o d ific a t cele
mic şi social. organizarea de consultări între ţării® sesiune a Adunării Naţionale a R A.U., nute sa nu constituie singura sursă britanic le-a avut cu alţi miniştri ai importantă comandă" de vehicule ain-
Cu toate eforturile depuse de dele Americii, ori de cite ori un guvern preşedintele Nasser a trecut în revis de investiţii în industrie apărării din ţările membre ale NATO fibii fabricanţilor britanici. lalte caractere ereditare.
gaţia S.U.A. pentru a se evita discu ales liber este răsturnat de la putere. tă o serie de probleme ale politici Referindu-se la situaţia internaţio B io lo g ii au folo sit co n c o m i
tarea intervenţiei militare în Republi Acelaşi corniţei a cerut ca statele din interne şi externe a tării. El a spus nală, preşedintele Nasser a spus că tent şi citeva substanţe c h im ic e i
ca Dominicană, această problemă a emisfera occidentală să nu adopte mă că primul plan cincinal de dezvoltare ‘ara sa promovează o politică de pace Teroare politică în Venezuela P rin efectul lo r s au m o d ific a ţi
fost ridicată în şedinţa de joi a con suri ce ar putea afecta securitatea a ţării a fost îndeplinit, în ciuda unor bazată pe principiile echităţii, împo- de data aceasta. citeva caractere
ferinţei de delegaţia Columbiei. Po economică a altui stat. Potrivit agen serioase dificultăţi, şi că nivelul de ’riva colonialismului şi a discrimi CARACAS 26 (Agerpres) — închisorile venezuelene au pierit alţi cre ditare la b acteriolagi.
trivit relatărilor agenţiei Associated ţiei Associated Press, „această ce trai al populaţiei a crescut în aceas nării rasiale şi a reafirmat necesitatea In Venezuela se intensifică teroa 15 deţinuţi politici, printre care şi A r este date con stitu ie p rim a
Press, ministrul afacerilor externe al rere pare să fie un efect al îngrijorării lă perioadă. Dar, a menţionat Nassei fonlimiării politicii de neanqajare rea politică. Luînd cuvîntul în Ca veteranul mişcării sindicale, Donato ctartâ in d o m e n iu l s tu d ie rii spe
Columbiei, Castor Jaramillo Aruba. lalino-americanilor fată de restricţiile creşterea foarte rapidă a populaţiei fl a salutai conferinţa reprezenlan- mera Deputaţilor, secretarul partidului Carmona. Jose Vincente Rangel a ară r ă ic u lu i si o rie n tă rii p ro ce su lu i
a prezentat un proiect de rezoluţi impuse de S.U.A. la importurile dc ameninţă să înghită sporurile de pro lilor yemeniţi de la Haradh, expri- Avangarda populară naţională. Jose tat că asemenea acţiuni provoacă In
care subliniază că „intervenţia arma materii prime, precum şi fată de vîn- ducţie înregistrate. Cel de-af doilea mindu-şi speranţa că ca va duce la Vinccnte Ranqel, a arătat că cunos dignarea opiniei publice din Vene de m utaţie.
tă unilaterală care a avut loc în Re /orile efectuate din surplusurile plan cincinal al R.A.U., a spus el, va restabilirea păcii şi unităţii poporu cutul activist comunist Alberto Lo- zuela. Camera inferioară a parlamen D u p ă toate p ro b a b ilită ţile ex
publica Dominicană face să devină S.U.A. de materii prime care influen necesita eforturi mari, dar el va tre lui yemenit şi a declarat că se fac vera a murit în închisoare. El a fost tului a adoptat o rezoluţie în care tinderea acestor lu c ră ri şi o stu
esenţial ca participanţii la conferinţă ţează puterea de concurentă a ţări hm îndeplinit pentru ca în anul închis in luna octombrie, şi datorită ondamnă represiunile împotriva ţă d ie re m a i a p ro fu n d a tă a m eca
să reafirme principiul neintervenţiei" lor din această regiune pe piala mon 1970 venitul naţional să fie dublat. pregătiri pentru ca trupele R.A.U. de tratamentului inuman din închisoare, ranilor şi a conducătorilor Partidului n is m u lu i p rin care acţionează a-
„Diplomaţii nord-americani — subli dială". Subliniind necesitatea dezvoltării in- aici să fie readuse in ţară. a încetat din viaţă. De asemenea, în comunist. g e n ţii n m ta q e n i v o r duce în cele.
d in u rm ă la rezolvarea p ro b le m e i
r v a r'a b ilită ţii d irija te a o rg a n is
m elor.
BERLIN lui de a pune stavilă frecventelor declarat că „părerea guvernului sliluie învăţătorul, care caută să toane de cauciuc şi bombe lacri generalul Ne Win, preşedintele
In R D. Germană s-a aflat în greve ale funcţionarilor publici ghanez este că pentru rezolvarea răspindească ştiinţa de carte în mogene pentru a împrăştia o ma Consiliu lui Revoluţionar al Bir - SĂ-I SPUNEM TOTUŞI — -
vizită o delegaţie a Partidului Co din această Iară", legea prevede, crizei provocate de guvernu.l ra cele mai îndepărtate colţuri alo nifestaţie a femeilor in memoria maniei şi ministrul de externe, U ACCIDENT
munist din Argentina în frunte cu ca măsuri represive pentru cei sist al lui Ian Smith trebuie folo- tării. surorilor Patria. Minerva şi Te- Thi Han.
Vicente Mari6Chi, secretar al CC. ce vor deolara grevă, destituiri resa Mirabaţ asasinate în timpul
;il P C. din Argentina. In comuni din posturi, amenzi şi chiar în dictaturii lui Truji-llo. Manifesta ADDIS ABEBA O fe tiţă de 18 lun i. a fost scă
catul dat publicităţii după înche chisoare. ţia a fost organizată de Federa Secretarul general al Organiza pată d in m i in i de m am a sa care
ierea vizitei se urată că reprezen ţia femeilor dominicane. Mişcarea ţiei Unilâlii Africane. Diallo Telli, cobora o seară în snirală, de la
tanţii C.C al P.C. din Argentina OTTAWA revoluţionară de la 14 iunie şi de •> anunţai oficial că la 3 decem e ta ju l a l V-lea. In tîm o la re a a
■\n avut convorbiri cu reprezen- La Otlaiva s-a anunţat oficial că alic* organizaţii progresiste din brie în capitala Etiopiei se întru făcut ca fe tita sâ cadă chia r în
anli ai P.S.UG, în cursul cărora Germania occidentală va parlici- Iară. neşte sesiunea extraordinară a la n d o u l săi> de la p a rte r şi să nu
s-n constatat existenta unei uni- oa împreună cu Canada şi Marea Consiliului Ministerial al O.U.A., păţească absolut n im ic - cu ex
’âti de păreri între cele două Brilanie la construirea unei rache silă torta". Nkrumah a cerul Adu BUDAPESTA LAGOS Dentru a dezbate situaţia din Rlio- cepţia u no r z q îrie tu ri s u n e rfiri-
nartide în ceea ce priveşte lupta te pentru recunoaşteri aeriene de nării Naţionale să aprobe un pro In urma tratativelor desfăşurat» Vizita oficială in Nigeria a pre desia.
împotriva imperialismului ameri numită „Drone". Este vorba de un iect de lege care „să învestească la Budapesta între delegaţiile gu şedintelui Tunisiei, Habib Burghi- ale la picioruşe Ziarele d in Sa
can şi vesl-german, lupta pentru sistem robot avînd © lungime de guvernul cu puteri excepţionale vernaineniale ale R.P.D, Coreene ba, care urma să înceapă la 4 de- DELHI lonic. unde a a vu t loc acest
oace, pentru coexistentă paşnică, 2,40 m acţionat de un reactor şi pentru a înfăptui pregătiri milita şi R P. Ungare, a fost semnat a •embrie, a fost amînată, anunţă La întreprinderile textile din o- să-i spunem to tu şi - accident.
independentă naţională, democra care este capabil să ia fotografii re în vederea unor evenimente cordul cu privire la schimbul dc Ministerul Afacerilor Externe al rasul Bombay continuă greva foa - 1'',*nză că num ele fe tite i e<tc
ţie. bunăstare socială şi socia aeriene Canada şi Maîea Britanic neprevăzute". mărfuri şi plăti dintre cele două Nigeriei. mei declarată de 22000 de mun E ltih ia care în lim b a greacă în
lism. lucrează de dot ani la această ra ţări pe anu«l 1966 Comunicatul nu expHcâ cauza citori în semn de protest împotriva deamnă „ fe ricire "...
chetă. dar acum R.F. Germană va TIRANA R.P. Ungară va livra R.P.D. Co «minării vizitei preşedintelui tu micşorării salariilor şi înrăutăţirii
SANTO DOMINGO participa cu o treime din costul Studiourile cinematografice „Al reene aparate, medicamente, pro nisian. condiţiilor de muncă. Potrivit săp-
Preşedintele guvernului provizo • oloi al proiectului. bania nouă" produc în prezent fii duse din aluminiu ele. şi va im •ămînalului „New Age“, situaţia
riu dominlran, Hector Garcia Go- me documentare, oglindind viata norta strunguri, produse chimice, RANGOON \ economică a muncitorilor lextilişti
doy, a semnat o lege prin care se \CCR A oamenilor muncii din A.lbania, rea oroduse din bumbac elo. Grupul senatorilor americani, şi familiilor lor este deosebit de LOTO
interzic întrunirile de orice fel ale Preşedintele Ghanei, Kwame lizările din ultimul cincinal. Se :ondus de senatorul democrat Mi grea. Ultimul salariu le-a fost plă
funcţionarilor din instituţiile pu Nkrumah, care a luat cuvîntul joi turnează, de asemenea, filmul ar SANTO DOMINGO ke Mansfield. a sosii la Ranqbon tit In luna septembrie. Administra- La tragerea din 26 noiembrie 1965
Militari ai forţelor interamerica
blice. Potrivit declaraţiilor unor după-amiazâ la sesiunea extraor tistic „Comisarul luminii", după ne dizlocate la Sanfo Domingo, nentru o vizită de două zile i/i ţi a întreprinderilor a refuzat, de au fost extrase din urnă următoarele
numere:
Rirmania. La sosire, Mansfield h
persoane oficiale, această măsură dinară a Adunării Naţionale, con scenariul poetului Llazar Si ligi. capitala Republicii Dominicane, au declarai ziariştilor că senatorii a- asemenea, să plătească muncito 79. 35. 16, 71, 62, 58, 17. 26, 25, 47
constituie „o încercare a guvernu sacrată situaţiei din Rhodesia, a Figura centrală a filmului o con- !nlervenil joi făcînd uz de bas- mericani vor avea convorbiri cu rilor alte drepturi băneşti. Premii suplimentare:
46. 53, 67
Fond d^ nremii 876600 lei.
Redacţia st admlQlsîraţia ziarului slr. Di. Petru Groza or. 25, telefon 15 88. 12 75, 15 85, 1211, Taxa plătită iu oumerai conform aprobării Direcţiei Generale P.T.IJL — or, 263.328 dto tt ootembrie 1040. — Tiparul, întreprinderea pollacaflcă Huoedoara-Deva 40.065