Page 93 - 1965-11

PROLETARI DIN TOATE /-Wtl
Plecarea spre acţiunii da economisire
9
Moscova
în regiunea Hunedoara
a tovarăşului
Remarcabilele suc­ C.E.C. era la 31 oc­ Aceasta sl pentru
cese obţinute de în­ tombrie a c. de 4,6 ori că a existat o mai
Gheorghe tregul nostru popor, mai mare faţă de 1960 mare preocupare pen­
sub conducerea înţe­ şi cu .25 la. sulă mai tru asigurarea unei
leaptă a partidului, au mare fală dc 1964. bune deserviri a cetă­
Rădulescu contribuit ta creşterea Populaţia regiunii noa­ ţenilor. La casele oră­
continuă a nivelului stre este deservită de şeneşti dc economii
de viaţă al oamenilor 51 unHâti proprii din Hunedoara şi Pe­
Sîmbătă seara a plecat spre Mos­ muncii. C.E.C. — 6 case raio­ troşani, deservirea de­
cova tovarăşul Gheorghe Rădulescu, Creşterea venituri­ nale. 3 case orăşe­ punătorilor se face în
vicepreşedinte al Consiliului de Mi­ lor băneşti ale popu­ neşti si 42 de agenţii program continuu de
niştri, reprezentantul permanent al laţiei au creat premi­ proprii — 118 unităţi la 7,30 la 21 ,* lucră­
Republicii Socialiste România în se favorabile şi pen­ C.E.C.—P.T.T.R. şi 412 torii C.E.C., majorita­
C.A.E.R., care va participa la cea tru dezvoltarea acţiu­ ghişee C.E.C. tea lor, îşi fac datoria
ANUL XVII. NR. 3395 • DUMINICA 28 NOIEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI de-a 20-a şedinţă a Comitetului Exe­ nii de economisire. Pătrunderea spiritu­ conştiincios; se depu­
cutiv al C.A.E.R. Astăzi, lot mai mulţi lui de economie si ne interes pentru
La plecare. în Gara de nord. au mineri din Valea Jiu­ buna gospodărire a creşterea nivelului rin
Primirea de către tovarăşul Ştefan Voitec fost de faţă tovarăşii Mic Verdeţ, lui şi Apuseni, side- banului în masa popu­ cunoştinţe profesio­
nale.
vicepreşedinte al Consiliului dc Mi­
laţiei, cunoaşterea n-
niştri, Gheorghe Cioară, ministrul rurgisli din Hunedoa­ Si pe mai departe,
ra şi Călan, ţărani coo­
a delegaţiei Marelui Hural Popular al R.P. Mongole comerţului exterior, Roman Mohlo- peratori, intelectuali vantajelor oferite de­ lucrătorii C.EC. se
către
punătorilor de
van, preşedintele Comitetului de vor strădui să asigure
Stat al Planificării, Gheorghe Pele, clc., economisesc la Casa dc Economii şi buria deservire a ce­
Preşedintele Marii Adunări Naţio­ întrevederea s-a desfăşurat într-o adjunct ai ministrului afacerilor ex­ CE C. o parte din ve­ Consemnaliuni au tăţenilor, contribuind
nale, Ştefan Voitec, a primit sîm- atmosferă prietenească. terne, precum şl membri ai condu­ niturile băneşti obţi- creat condiţii ca în a- prin aceasta la înflo­
bătă delegaţia Marelui Hural Popu­ In cursul dimineţii, oaspeţii mon­ cerii unor ministere şi instituţii cen­ nuie. Iată de ce nu­ cest an ţoale casele rirea continuă a eco­
goli au vizitat noi cartiere de lo­ mărul depunătorilor raionale şi orăşeneşti
lar al R.P. Mongole, condusă de a- trale din regiunea Hune­ nomici noastre naţio­
cuinţe, construcţii social-culturalc do economii din re­ nale.
cad. Ba/arîn Şirendîb, vicepreşedin­ ale Capitalei. Au fost prezenţi î. K. Jegalin, am­ doara a ajuns in a-
te al Marelui Hural Popular. (Agerpres) basadorul Uniunii Sovietice la Bucu­ cest an la peste giune să obţină rezul­ IOAN BUCA
200 000. Valoarea eco­ tate bune si foarte directorul Direcţiei re-
reşti şi membri ai ambasadei. nomiilor băneşti ale bune în realizarea sar­ qionatc C.E.C.
(Agerpres) populaţiei depuse la cinilor de plan. Iiuncdoara-Deva
P lecarea delegaţiei
pariameirtiare gftoSoneze U

Delegaţia Seimului R. P. Polone, munca intensă, creatoare, care adu­ „ Atenţiune,
condusă de Jan Karol Wende, vice- ce frumoase rezultate. Din zi in zi
mareşal al Seimului, caic, la invi­ se întăreşte forţa economică a Re­
taţia Marii Adunări Naţionale, ne-a publicii Socialiste România.
vizitat ţara. a părăsit Capitala, in- Iteferindu-se la intîlnirile pe care 13MŞ amele privesc. Şi ochii le.sint familii care, cînd aveam patru ani Relcvînd rolul imens pe care-1 are
dreptindu-se spre patrie. membrii delegaţiei le-au avut cu lu­ H■ scăldaţi in lacrimi. Ceea ce s-a despărţit. Aşa am ajuns aici.. supravegherea in formarea şi educa­
înainte de plecare, conducătorul crători din diferite domenii de acti­ urmăresc pe pinza imaculată a e- — Aici e bine, dar aş vrea să-mi rea copilului, vorbitorul a Tclicfat
delegaţiei, Jan Karol Wende, vice- vitate, Jan Karol Wende a spus cranului, nu e un film. E adevărul cunosc şi eu mama. Nici nu ştiu cum cazuri din oraş şi regiune, c"Miri la
maresal al Seimului R. P Polone, printre altele : adevărat. O anchetă ce dezbate cu arată Oare îi seamăn ?... care s-a ajuns prin lipsa < upra-
răspun/înd întrebărilor adresate de Am discutat cu mulţi oameni. curaj o problemă dificilă, dar, din — Eu de.cîte ori aud poarta şco­ veqliero a părinţilor: vagabondaj, fur­
redactorul Agenţiei Române de Pie­ Am putut remarca din discuţiile a- păcate, actuală: o anchetă in viata lii, tresar. E mama — îmi zic. Dar turi, comportări imorale. Analizînd
să „Agerpres", Glieorghe Preda, a vuto cu ci inîndria pentru rezulta­ unor copii lipsiţi de afecţiune, a co­ nu e. Altădată: e tata — zic Dar cauzele, s-a constatat că la aceste a-
declarat : tele obţinute, voinţa de a merge mai piilor abandonaţi de părinţii care nu c njei el. Nu mî-am văzut nicio­ balcri a contribuit, pe lingă lipsa de
Primul lucru care atrage atenţia departe, mai repede înainte. Ne dăm se despart dată părinţii... Acum sint mare... supraveghere, si atmosfera familială
fiecărui om sosit in România este seama, de asemenea, de greutăţile S-a pus o întrebare : A cui e vi­ Timp de 12 minute, pelicula ci­ in rare copilul creşte şi sc dezvoltă.
marca dezvoltare a industriei, a şi preocupările dumneavoastră. Sint na ? întrebarea este, dc fapt, titlul nematografică te poartă, zguduin- Pentru că nimic nu poate înlocui e-
construcţiilor industriale, de orice fenomene legate de mersul înainte, documentarului realizat de Florica du-le, in viata unor copii care mi-.şi xomplul personal al părinţilor în lor-
gen, a celor destinate agriculturii, a ele pot fi învinse şi sîntem convinşi Holban înlr o casă dc copii. Si cunosc părinţii, dar care au părinţi. marea şi transformarea copilului în
construcţiilor de locuinţe, precum de aceasta Aveţi cadre tinere de­ spectatorul se simte obligat sâ răs­ Aici, in sala „Arta" din Deva, sute­ om cinstit. Tot cc c bun şi rău, co­
şi a obiectivelor sociale. Amploarea votate de lucrători în diferitele do­ pundă. Dar ca să poată răspunde le dc spectatori, cc urmăresc imagi­ piii îşi însuşesc de la părinţi, dc la
lor şi ritmul în care sint executate menii ale economiei naţionale, fapt ii sint puse în faţă fapte: un caz, nile pc ecran, sint părinţi. Docu­ cci apropiaţi lor. Nu poale fi un co­
sini demne de admiraţie, iar forma care ne permite să afirmăm că ma­ două, cinci, zece.. mentarul pe care-1 urmăresc şi alte pil harnic, rcspccluos. econom, dacă
arhitectonică' merită aplauze. rile planuri ale dezvoltării tării vor — Pc mine m-a părăsit mama în două realizări cinematografice (,.A- in familie mi-i apreciată munca, r? icâ
Delegaţia noastră, în ciuda şede­ fi încununate de succes, succes pe tren. M-au găsit nişte oameni. Ei tenţiune, părinţi" şi „Nu l-am învă­ se folosesc cuvinte urile şi nu exis­
rii sale scurte, a avut posibilitatea care il dorim din toată inima po­ m-au dat la casa dc copii. ţat nimic rău") au fost precedate de ta respectul reciproc.
să vizitez.e. în afară de Bucureşti, şi porului român prieten.' — Mama m-a crescut pînă la şap­ o dezbatere la care au fost martori ® -au dat exemple. Cei din sală
citeva regiuni. Peste tot am văzut (Agerpres) te luni, apoi m-a încredinţat unei sute de părinţi, zeci de cadre didac­ k cunoşteau, ştiau despre cim* c
tice Tema dezbaterii: „Responsabi­
litatea moral-socială a părinţilor in vorba. Dc aceea, atunci cind au luat
societatea noastră". E o amplă dez­ cuvînlul au înfierat po vinovaţi, co­
rnul color prezenţi de a conlucra c:t
nmra batere. organizată pe plan regional şcoala, cu organizaţia dc tineret, pen­
de către Comitetul regional al fe­
meilor, întreprinderea regională ci­ tru ca Împreună să ajungă la rezul­
nematografică. Secţia de învăţămînt tatele dorite în munca grea, dar Iru-
a Sfatului popular regional. Procu­ moasă. de educaţie.
Tînăra Margareta Szabo, bobinatoare la atelierul reparaţii electrice ratura regională si Direcţia regio­
a! Combinatului siderurgic Hunedoara, execută numai lucrări de bună nală ele miliţie. — Copiii trebuie urmăriţi îndea­
calitate. proape — a spus profesorul lo.ni Să-
A ici, in sula „Ari*", despre res- vuloscu. Părinţii posedă o pedagogie
■ H B H O H flH H M B n E a U M r“ ponsabililalca moral-socială a practica care are foarte multe tan­
părinţilor vorbeşte tov. N. Moisc, pro­ gente cu pedagogia ştiinţifică, lubin-
curor şef la Procuratura oraşului re­ du-ne copiii, nu sc poale să nu <; i-
gional Deva. sim metodele cele mai bune, mai e-
Părinţii — spune cl — sint primii
FER educatori ai copilului, ei veghează şi ficace. Dar, peniru aceasta, trebuie o
permanentă legătură cu scoală.
Nu
îndrumă copilăria lui.
ii
formează
primele deprinderi, inllucnlind inlrcn- aşteptaţi numai de la cadrele didac­
tice să vă viziteze acasă Această le­
qa dezvollare şi formare a caracte­ gătură să fie făcută dc dumneavoastră,
T E R E M U L U rului. Unii părinţi ştiu cit dc mult permanent.
contează în educaţie să sc orienteze
de la începutul drumului, şliu că este LUCIA LICtU
mult mai greu să repari, sâ schimbi
IN ce n-a fost bine îndrumat la limp. (C ontinuare in pag. a 2 a)
_ l
An de an culturile agricole ex­ la transportul îngrăşămintelor or­
trag din sol însemnate cantităţi de ganice şi minerale in cîmp. Re­ ŞTIŢI CE ESTE
elemente nutritive, care pot li zultate bune în această privinţă ou b F T -m rn rm m
restituite prin îngrăşămmicle or­ lost înregistrate la G.A.S. Miercu­
ganice 6au chimice care se incor­ rea, care a aplicat peste 4.500 to­
porează sub brazdă. Privite din a- ne gunoi de grajd şi 357 tone de
cest punct de vedere, ingrasâmin- superfosfdt pe terenurile ce se vor Prin grija partidului si 6tatu)ui în numeroase localităţi din regiu­
tele organice sini purtătoare de cultiva in anul viilor cu porumb, nea noastră s-au construit localuri de şcoli moderne, cu săli spa­ REANIMAREA ?
energie calorică ce o furnizează plante furajere etc. De asemenea, na, Lăsău, Bejan şi în alte co­ ţioase. Un asemenea local de şcoală, aşa după cum se vede şi în fo­
în timpul descompunerii lor, mi­ la Calda de Jos, Bircea. Brad, Pe- operative nu s-a inlreprins ni­ tografia noastră, s-a. construit şi la Petrila.
croorganismele, punind in acelaşi treşli şi in alte gospodării de stat mic în această privinţă. Nu
timp o seric de elemente nutriti­ au fost transportate în cimp can sc poale spune că nu mni Dc fapt nu noţiunea este cca Spitalul din Deva într-o stare gra­
ve la dispoziţia plantelor. Prin în­ lităţi ce variază între 000-2.000 există timp pentru transportarea care ne interesează, ci mai mull vă : ocluzie intestinală, adică
suşirile pe care le are gunoiul da tone. îngrăşămintelor, dar dc ce să nu — ceea ce stă in 6palele ei. Si, procesul dc circulaţie a alimen­
graid este un ingrăşămiut care Si în unele cooperative agricole se înceapă Încă de pe acum a- pe acest Joc stă o imensă muncă telor prin intestin ca şi de apro­
prieşte tuturor plantelor si tipu­ această acţiune s-a bucurat de o ceaslă acţiune importantă? ŞTIRI ■ INFORMAŢII ,■ ŞTIRI • INFORMAŢII nervoasă captară întocmai ca in­ vizionare a lui cu singe s-a oprit.
rilor de sol. De aceea, prin lo'.o- atentic sporită. Spre exemplu, la Realizări slabe sint înregistrate Oricine îşi dă seama câ în afara
sirea lui în cantităli potrivite se Sibot si Sebeş au fost ‘critliz.nte apoi si la gospodăriile agricole dc tr-o pastilă a unui număr destul unor dureri puternice, aceasta în­
realizează sporuri considerabile de 32 şi respectiv 40 de hectare de stal din Călan, Mintia şi Gelmar cursii prin diverse col­ dc redus de oameni. Această mun­ seamnă 5ntr-un limp relativ scurt,
recoltă. Să amintim citeva exemple teren cu gunoi de grajd. O parte care au transportat cantităţi de turi pitoreşti ale larii ca patriotică, care cul­ că salvează oameni de la situ­ moartea. Bolnava se afla în stare
care vin să întărească această afir­ din îngrăşăminte au fast incorpo­ îngrăşăminte cu mult sub posibili­ La Alba Tulia din ini­ Zilele acestea, un grup tiva la tineri dragostea aţii grave, uneori 1i întoarce de soc — cum spun medicii —
maţie. Aplicind îngrăşăminte or­ rate sub brazda concomitent cu tăţi. Asemenea exemple mai pot ţiativa consiliului agri­ do 17 persoane dc la pentru activitatea ob­ chiar din pragul morţii. transpira, avea pulsul si tensiu­
ganice pe citc 55— 120 hectare < u!- executarea ogoarelor de toamnă, fi amintite. Iată pentru cc consi­ col raional a avut loc ştească In sâptămina Asinefta lacob, membră a co­ nea scăzute. Din aceste motive mi
tivate cu porumb, cooperatorii din iar rostul s-a depozitat în platfor­ derăm că este momentul să se a- o consfătuire pe teme le­ Atelierele R.M.R. din care a trecut au fost operativei agricole de producţie î «e putea face operaţie Imediat.
Pelresli, Gîrbova si Apoldiil de me la capătul tarlalelor pe care ur­ corde o mai mare atenţie acţiunii gumicole. Au participat Simeria au plecat în- sfrînse si predat* la din llia, este unul din cei care Pentru începui i s-a dat o canti­
Sus au recoltat in medie de pe mează 6ă fie împrăştiate in pri­ de fertilizare a terenului. In ve­ preşedinţi ai coopera­ Ir-o excursie de două I C.M peste 3 000 kg vă pot spune cu lux de amănun­ tate de plasmă, 6Înqe, soluţii glu-
lineare hectar fertilizat cu peste măvară. derea înfăptuirii acestui obiectiv tivelor agricole, briga­ zile la Peştera Meziat. fier vechi. te, dacă vreţi, ceea ce este rea­ cozate ireconstituindu-i-se tensi­
500 kg boabe mai mult decît me­ Un început bun al acţiunii de este necesar ca în fiecare unitate dieri legumicoli, spe­ din regiunea Crişana Pentru păstrarea cu­ nimarea. într-o zi a fost adusă la unea si pulsul. Intre timp s-au
dia realizată pe cooperativă la cul­ fertilizare a terenurilor mai slab să se cunoajcâ precis suprafeţele cialişti şi cooperatori Tot pentru două zile răţeniei in oraş si în­ făcut pregătirile în vederea ope­
tura respectivă. De asemenea, la productive se observă si in coo­ ce se vor fertiliza, perioada în fruntaşi din unităţile vor face o deplasare frumuseţarea lui s-au e- raţiei. La citeva ore. bolnava a
Aooldul de Jos, Cîlnic, Miercurea perativele agricole din Beriu, Au­ care se execută transportul şi can­ cultivatoare de legume. In Craiova alll 35 de fectuat 200 ore muncă suportat relativ uşor operaţia sub
şi în alte cooperative pe terenu­ rel Vlaicu, Cunta si în altele un­ tităţile de îngrăşăminte ce >c vor Cu acest prilej s-au dez­ angajaţi de la Uzina patriotică. anestezie generală. Anestezia ge­
rile cultivate cu cartofi şi ferlili- de s-au iransporlal îngrăşăminte fo’osi. bătut probleme privind Victoria din Călan In La aceste acţiuni au nerală este o metodă folosită nu
zale cu gunoi de grajd s-au obli­ pe cîle 10-15 heotare. Aici consi­ Este important ca in această pe­ valorificarea mai depli­ acest timp ei vor vizi­ participat un însemnat de prea multă vreme în acest spi­
nul 14.500 — 15.500 kg. la hectar. liile de conducere şi specialiştii sînl rioadă organizaţiile de partid să nă a posibilităţilor e- ta principalele puncte tal. Pc Rugă avantajul că uşurea­
Asemenea exemple ne oferă si preocupaţi de a folosi autocamioa­ îndrume conducerile unităţilor să xistenle in raion pentru dc atracţie ale oraşului număr de tineri din rîn- ză mult munca medicilor, redu-
cooperatorii d.n Pricaz. Rapolt, nele, remorcile şi atelajele exis­ treacă cu toate forţele la fertili­ dezvoltarea Icqumicul- dul cărora se eviden­ cînd astfel durata operaţiei. are
Simeria si din alte unităţi unde pe tente la transportul îngrăşămintelor zarea unor suprafeţe cît mai mari turii. ţiază Ion Voica. Nico- însă inconvenientul că face să
suprafeţele ingrâsale cu gunoi de organice care au lost s-t r inse in de teren. Se va crea astfel posibi­ lae Râdut, Carolina O- scadă tensiunea şl pulsul. Asa s-a
grajd au fost obţinute pioductîi cantilăti însemnate în apropierea litatea ca fiecare unitate agricolă Printre acţiunile e- nrean, Lucreţia Cristea, întimplat si cu pacienta lacoh.
sporite de porumb şi sfeclă de za­ fermelor de animale. în primul an al cincinalului să ob­ Din nou a fost tratată cu plasm-i,
hăr. Nu peste tot insă există preo­ ţină producţii sporite la cullurile Cu toate că vremea dueative ce le între­ Isidor Roşu. Ion Con­ singe şi alto medicamente speci­
Bazate pe experienţa acumulată, cuparea cuvenită pentru fertiliza­ agricole ce se insămlntează in s-a cam înrăutăţii, a- prinde organizaţia U.T.C. stantin şi talion Kast. fice reanimării.
numeroase unităţi agricole din re­ rea terenului. Astfel, la Săli$le, primăvara. maiorii de turism con­ de la I.R.I L Alba lu- NICOLAE CERBU
Operaţia a reuşit, dar acea o a
giunea noastră au trecui din limp Tărtăria, Romoş, Vaidei, Bobii- A. POTOPEA tinuă să plece in ex­ lia se numără si mun­ corespondent * 1 2 3 nu înseamnă totul. Uneori, mun­
ca grea începe după operat;^. Un
astfel (Ic exemplu a fost laenlv
Timp de două zile tînărul martie
Marius Drukcr ajutat de asisten­
tele Zcnovia Cioara şi Gahrie!,-*
mi-a indicat s-o însoţesc la padocuri
me fără certificat de naştere. Briga­
INTERVIU £U B A F N E supra activităţii sale. La confruntarea preşedintele cooperativei, Ion Hodor, Man.» a supravegbeal-n cu aten­
unde îmi va face dovada „pe viu" a-
dierul zootehnic, Gheorghe Popescu,
ţie încordată din jumătate în ju­
cu realitatea am rămas consternat si contabilul nici nu i-au luat în sea­ mătate de oră. Zilnic i se admi­
cînd am constatat că la „apelul" pe mă, lăsîndu-i să trăiască „clandestin". nistrau medicamente in valoare
car* l-a făcut toţi cei 12 godaci ai Explicîndu-Ie situaţia de fapt existen­
Parc de necrezut. Dar, după efor­ — Sînl informat că ai o experienţă intervenit cu o nouă întrebare. săi, pc care îi adusese anul acesta în de cca. 2.000 de lei.
turi supraomeneşti $i numeroase in­ înaintată. Am vrea s-o popularizăm — Deşi mi-ai fost recomandată ca viată au răspuns prezent Văzîndn- tă, cci 42 godaci rămaşi neutri, care După 15 zile, Asinefta lacob
sistente am reuşit să inlru in inti­ pentru a fi cunoscută şi de celelalte exemplu pozitiv, am constatat totuşi mă nedumerii, Dafne s-a depărtat de nu figurează printre vietăti, s-au in­
mitatea unor mamifere paricopitatu surate din specia ta. <ă la capitolul prolificitate eşti defi­ mine, ca să scape de urmărire şi de dignat pe bună dreptate şi şi-au for­ a plecat acasă sănătoasă, chiar
din familia suidcclor. Primul interlo­ — Aşa este. V-a|i qîndit bine cînd citară. Ce explicaţii dai ? alte întrebări, spun»ndu-mi: mulat pe loc pretenţiile: dacă acum îi lipsesc mai Dino de
1. Să fim trecuţi imediat la drep­
cutor rare mi-a acordat un interviu m-ati ales. Iată citeva din principa­ Foarte ruşinată că scăpase din ve­ — De acum încolo descurcă-te sin­ 2 metri dc intestin. Astăzi ca lu­
a fost Dafne. Să nu credeţi cumva că lele melc caracteristici morfo-fizîolo- dere tocmai factorul esenţial care-i gur. In fata unei asemenea situaţii turi de furajare şl cazare că altfel di­ crează din nou printre ţăranii co­
este nimfa din mitologia (treacă caro gicc. Pentru fiecare 4-6 kg dc con­ adusese afirmarea şi încrederea de prefer să cer slăpînilor mei să mă minuăm raţiile fraţilor noştri. operatori din Ilia.
2. Vrem să ne cunoaştem de pe a-
fiind îndrăgită dc Apolo. pentru a scă­ care se bucura în rîndul suratelor sa­ transforme in orice, în afară de lauri, cum destinaţia şi drept să vă spunem,
pa dc urmărirea lui, a cerut ajutorul le. Dafne si-a cerut scuze si fără a că probabil nici eu nu figurez prin­ dacă ne e permis, preferăm să fim Medicii snun că reanimarea în­
mamei sale, Ceea, aceasta transfor- sta prea mult pe qînduri a grohăit ; tre vietăţi. Plec cu conştiinţa împă­ livraţi pe bază de contract pentru a seamnă urmărirea si restabilirea
mînd-o în laur S-a înlîmplat, pur si — Pentru cci 10—16 urmaşi pc ca­ cată că mi-am făcut pe deplin dato­ unor funcţii vitale cum sint res­
simplu, să fie doar o coincidentă dc F O I L E T O N re-i dau anual am primit totdeauna ria şi cred că ml se vor ierta păca­ compensa cheltuielile făcute cu creş­ piraţia, pulsul, tensiunea arteri­
terea noastră.
nume. Dafno, cea cu care am avut o- cel mai bun calificativ. Dar răinîn tele făcute destăinnindu-vă adevărul 3. Cei vinovaţi, adică tovarăşii ca­ ală. Da. este adevărat, dar această
cazia să conversez, si despre caro surprinsă cînd aud. acum pentru pti- şi voi primi un bilet de intrare In re, din motive ce nu le cunoaştem
v reau să vă vorbesc este contempora­ ma oară. că tocmai mie mi so repro­ raiul porcin. (probabil voiau să ne dea o destina­ 'V noţiune mai are un sens mult mai
nă cu semenii ci din anul 1965 şi şează că nu-mi îndeplinesc cum se Auzind discuţia cu Dafne şi aflîml ţie specială) nu ne-au eliberai certifi­ larg. Este un act profund umani­
are cu lotul o altă soartă. centrate consumate produc un kg cuvine datoria. «copul vizvei mele chior la domici­ cate de naştere să fie traşi la răs­ Pînă să ajungă produs finit blă­ tar, care presupune multă dăruire
După ce a acceptat compromisul, do carne Pol ajunge la o greutate Ca s-o conving că a şa stau lucru­ liul lor, godacii aflaţi în padocurile pundere, pentru ca în viitor să nu ne nurile ce se fabrică la „Vidra" dc sine. Înseamnă grijă. Este în
n^a destăinuit o seric dc lucruri in­ de 200—300 kg si trăiesc pînă la 15 rile i-am arătat negru pe alb. scris în cooperativei agricole din Sălciva, ra­ mai considere „cantităli neglijabile" din Orăştie trec prin multe iniîni.
teresante cu rugămintea să redau ci­ ani. Beneficiul net pe earc-l pot da actele contabile, că în acest an a dat ionul Ilia. au cerut să elucidăm si­ deoarece trăind Iară acte in regulă Doua dintre acestea, ale munci­ fond un mod de a da tot ce ai
titorilor cît mai (idol textul convorbi­ anual este de cea 1000 lei. doar 5 urmaşi. Foarte supărată In ur­ tuaţia. Mi-au dat imediat concursul. aducem pagube cooperativei agricole, torului Nirolae Rădac, adaugă un inai bun peniru cei suferinzi.
rii. Promisiunea dată e datorie cura­ Văzînd că ocoleşte, probabil, in­ ma celor auzite, spunîndu-mi că une­ S-au aşezat în rind cîte unul. Numă- deşi sc ştie că prin excelentă noi pu­ spor de calitate la ceea ce exe­
tă. i-am zis Apoi am trecut la su­ tenţionat un indicator care-i caracte­ ori lurtiile suferă modificări şi ca rlndu-i am observat că 42 dintre ei, tem da beneficii. cută. C. ARMEANU
biect. rizează activitatea de producţie am atare «pot furniza date eronate, Dafne nu ştiam precis care. veniseră ne lu­ N PÎRCALAB Foto: I. TEREK