Page 94 - 1965-11
P. 94

PAGINA  A  2-A                                                                                                                                                                             DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3395
                                                                                                                                                                               ■ M N O i    W 3B9B»


                                                                                      r r a              63       cran:  Maria  Clara  Sebftk  (Lia),  cu  o
                                                                                          i IPU                    bogată  sensibilitate şi discreţie, Adrian
                                                                     ¥ E S b m tă                 l . y            Moraru  (Dima)  —  cu  un   joc  fin,       28  noiembrie  1965                               29  noiembrie  1965
                                                                                                                   nuanţat,  Viorica  Farcaş  (Cecilia)  —
                                                                                                                   o  realizare  foarte  bună  şi  Gheorghe
                                                                                                                   Pătru  —  un  Jenică  concludent.
                                                                                                                    Foarte  bune  interpretări  realizea­
             Noua  producţie  a  studiourilor  ro­  revoluţionare.  Accşli  tineri  care  şi-au   nu  o  atinge  întotdeauna,  nu  c  întru-   ză  Tanti  Cocea,  condcnsind  în  pri­
           maneşti,  filmul  „Cartierul  veseliei"   trăit  tinereţea  iufrunlînd  de  mici,  a-   totul  convingătoare.  Provoacă  însă   viri,  expresie  şi  gesturi  un  dramatism                                0  I E B U
           îşi  propune  investigarea  almoslecci   laturi  de  părinţi,  vitregiile  vieţii  şl   mirare  faptul  că  Dima,  un  personaj
                                                                                                                   intens,  llarion  Ciobar.u,  care  rezolvă
           perileriei  Bucnreşliulaii  din  anii  di­  asuprirea  patronilor,  au  ciştiqat  în   dc  întindere  în  prima  parte  a  filmu­  cu  succes  dificultatea  rolului,  dindu-i
           naintea  celui  dc-al  doilea  război  mon­  schimb  maturitatea  de  gindirc  a  co­  lui,  esle  suspendat  pe  parcurs  lip­  viaţă  autentică,  Olga  Tudorache,  cu   DEVA:  Cartierul  veseliei  —  cinematograful  „Patria";
           dial.  TilIul  este,  evident  o  metaforă,   muniştilor,  dîrzenia  $1  curajul  de  a   sind  dimensiunea  psihologică  a  filmu­  virtuţi  certe  pentru  ecran,  Toma  Ca-   Fecioara  —  cinematograful  „Arta";  PETROŞANI:  Mar­  DEVA:  Păcat  de  benzină  —  cinematograful  „Palria'i
           realizată  la  nivelul  valorilor  artistice   lupta  hotărit.  piuă  la  sacrificiu,  pen­  lui  dc  o  finalizare  necesară.  Cu  tot   ragiu,  Ion  Bcsoiu,  Viorica   Farcaş,   şul  asupra  Romei  —  cinematograful  „Republica";  Cur­  Partea  la  de  vină  —  cinematograful  „Arta";  PETRO­
           de  prestigiu.  InliUurînd  ireplat  Intr-o   tru  o  lume  nouă,  o  viată  mai  bună.  vimhelul  oplimisl,  Lia  nu  o  suficient   Gheorghc  Nu(escu,  V.  Ronea.  bii  —  cinematograful  „7  Noiembrie";  LUPENl:  Runda   ŞANI:  Marşul  asupra  Romei  —  cinematograful  „Repu­
           gradaţie  dramatică.  bine  dozată  Şi  do   Subiectul  antrenant,  conflictul  dc   susţinută  psihologic  în  final  tocmai   Decorurilor  şi  montajelor   foarle   6  —  cinematograful  „Cultural";  SIMCRÎA:  Procesul  pro­
           efect.  aparentele  do  „cartier  al  vese­  substanţă  şi  dinamismul  desfăşurării   prin  dispariţia  dc  pc  peliculă  a  lui   bune  (se  remarcă  montajul  în  suges­  fesorului  Weir  —  cinematograful  „Mureşul";  ALBA   blica";  Corbii  —  cinematograful  „7  Noiembrie";  LU-
           liei"  în  care  o  nuntii,  filmele  de  cow-   peliculei,  fac  din  „Cartierul  veseliei"   Dima.    tie)  li  se  alătură  imaginea  cenuşie,   IIJLIA:  Cinlînd  în  ploaie  —  cinematograful  „Victoria";   poni:  A  trecui  o  femeie  —  cinemalograful  „Cultural"?
           hov  şi  zgomotul  «asurzitor  al  dilu/oa-   o  poveslc  cinematografică  plină  dc   Manole  Marcus,  care  pcnlru  acest   contrast  alb-uegru,  uneori  cu  eviden­  O  slea  cade  din  cer  —  cinematograful  „23  August";   SIMtlUA:  Pr cincilo  11  —  cinematograful  „Murcşul"r;
           relor  cinematografului  par  să  fie  ja­  adevăr  cu  un  mesaj  fierbinte  si  în­  film  a  oblinut  la  Mamaia  premiul  pen­  te  valori  funcţionale  in  film.  Muzica   SERE?:  lnlilnire  la  Iscliia  —  cinematograful  „Progre­  ALBA  IIJLIA:  Cronică  cubanâ  —  cinematograful  „Vic­
           loanele  desfăşurării  oamenilor  de  nici.   cărcat  dc  sensuri.  Trecui!  prin  ex­  tru  cca  mai  bună  regie,  conduce  cu   lui  George  Grigoriu   contribuie  la   sul";  Cum  se  reuşeşte  in  dragosle  —  cinematograful   toria"»  Taxiul  morţii  —  cinemalograful  „23  August"/!
           autorii  filmului  ne  oferă  o  altă  rea­  perienţa  unor  Intimplări  tragico  (ac­  mînă  sigură  jocul  actorilor  şi  obţine   constatarea  tabloului  cinematografic   „Sebeşul";  ORÂŞTIE:  Fiul  căpitanului  Dlood  —  cine­
           litate.  cea  adevărată  —  lupta  munci­  cidentul   mortal  al  lui   Gheorghc   efecte  dc  substanţă.  Tot  regiei  îi  a-   „şlagărele"  subliniind  amar   decorul   matograful  „Patria";  Viaţă  dificilă  —  cinematograful   SEBEŞ:  Pensiunea  Uoulanka  —  cinemalograful  „Progre­
           torilor.  din  ce  In  cc  mai  holărită,  pen­  Gheorghc  la  „Metalurgia  Raliova"  şi   parţine  meritul  dc  a  lansa  patru  de­  trist  al  „cartierului  veseliei".  „Flacăra";  HAŢEG:  Romulus  şi  Rcmu.s  —  cinematogra-   sul"»  Baricada  vie  —  cinematograful  „Sebeşul";  ORA-
           tru  o  vială  omenească,  demnă.  uciderea  mişelească  a  ziaristului  Pie­  butanţi  cu  reale  aptitudini  pentru  c-  T.  ISTRATE       ful  „Popular",  BRAD:  Samba  —  cinematograful  „Steaua   STIE:  Procesul  profesorului  Weir  —  cinemalograful  „Pa­
             Conflictul  dramatic,  axat  pe  evolu­  trarii),  eroii  cîsligă  mal  multă  clarvi­                                                     roşie";  LONEA:  Casa  Uiccordi  —  cinematograful  „Mi­  tria"»  Fcnix  —  cinematograful  „Flacăra";  HAŢEG:  £o-
           ţia  destinelor  familiei  de  muncitori   ziune,  fondul  lor  sufletesc  se  îmbo­                                                         nerul";  ILIA:  Un  lucru  făcut  la  timip  —  cinematogra­
           a  lui  Gheorghc  Gheorghc.  se  ţese  pe   găţeşte  cu  noi  virtnti,  iar  perspectiva                                                     ful  „Lumina".                                     mulus  şl  Remus  —  cinematograful  „Popular";  BRAD?
           fundalul  general  al  vieţii  cartieru­  viitorului  învinge  durerea,  devenind                                                                                                               America,  America  —  seriile  I  şi  II  —  cinematograful
           lui.  pictat  cu  talent  şi  inteligentă,  su­  optimistă.                                                                                                                                     „Steaua  roşie";  LONEA:  Săritură  în  întuneric  —  cine­
           gestiv.  emoţionant.  Haina  „veseliei"   Chiar  si  Gheorghc  2,  un  personaj                                                                                                                 malograful  „Minerul"»  ILIA:  Zborul  întrerupt  —  cine­
           se  dovedeşte  a  fi  vălul  sub  caro  ve­  cu  o  evoluţie  mal  sinuoasă  (există                                                                                                            matograful  „Lumina".
           getează  oxistozde  tragice,  unele  odioa­  pe  alocuri  momente  dc  nedumerire
           se  sau  chiar  g-roleşti.  Aparatul  de  fil­  —  eroul  găseşte  drumul  cel  bun  în-
                                                                                                                                                          PROGRAMUL  1:  6,05  Concert  de  dimineaţă;'  7,15
           mat  doseoneră  în  perimetrul  rcstrîns   tr-o  convertire  puţin  artificioasă),  pă­                                                      Jocuri  vesele  pe  portativ;  7.40  Zi  de  odihnă  cu  voie
           al  cartierului  dimensiunea  unei  întregi   răseşte  calea  compromisurilor  si  duri­                                                     bună  —  muzică  populară;  8,13 Cintă  Lumlnila Cosmin  şl
           lumi.  trăsăturile  unei  epoci,  felul  de   tăţii.  solidarizîndu-se  cu  cei  mulţi.                                                                                                                       R A D I O
           a  giiuli  al  acelor  oameni.      'Scenariul  filmului  (autori  Ion  Gri-                                                                 Tony  Renis;  8,30  Teatru  la  microfon  pentru  copii;  0,30
             In  micului  „cartier  al  veseliei", ideile   qorescu  şi  Manole  Marcns),  în  gene­                                                    Uverturi  la  operetele:  „Liliacul"  şi  „Voevodul  ţiganilor"
           revoluţionare  se  concretizează  Iii  ac­  ral  bine  construit,  reliefind  clar  şi                                                       de  Joliann  Strauss,  „Cavaleria  uşoară"  de  Suppe;  10,40
           ţiunile  hotărîte.  bine  organizate,  ale   potentat  atmosfera  cartierului  şl  pro­                                                      Prono-melodia  —  emisiune  muzical-distractivă;  11,05
           comuniştilor.  Aintorii  se  opresc  la  a-   filurile  eroilor,  cade  uneori  în  des­                                                     Răspunsuri  muzicale  la  preferinţele  dumneavoastră  —   PROGRAMUL  1 :  5,06  Estrada  dimineţii ;  5,30  Glmnas-
           naliza  atentă  a  unui  grup  de  tineri   criptivism  şi  în  acţiuni  paralele  obo­                                                      melodii  populare,-  11.30  Refrene  de  neuitat;  12,00  Dc   oa  de  înviorare  ;  5,40  Piese  distractive  interpretate  do
                                                                                                                                                                                                           fanfară ;  6,00  Sport.  Buletin  meleo-rulkr ,*  6,10  Piesa  „Pc-
           ulecişti,  surprinşi  în  momente  de  lim­  sitoare.  Povestea  de  dragoste  se  a-                                                        ţoale  pentru  toţi;  13,13  Mic  dicţionar  de  muzică  uşoară
           pezire  şi  creştere  a  conştiinţei  lor  propie  de  poezie,  dar  prin  faptul  că                                                        (litera  P).  Program  la  cererea  ascultătorilor;  13,45  Sport   troccre  populară"  de  Diamandt  Ghcciu?  6,22  Cinlăroţi?  vi­
                                                                                                                                                        şi  muzică;  16,25  Cintă  C.igi  Marga  şi  Vico  Toriani;  lului ;  6,30  Intermezzo  vesel ;  7,18  Potpuriu  de  Schlod-
                                                                                                                                                        16.45  Aşa  se  joacă  pc  la  noi;  17,40  „Am  îndrăgit  o   tauer»  7,30  Călătorie  muzicală  prin  regiunile  patriei ;
                                                                                                                                                        melodic*  —  muzică  uşoară  românească;  18,03  Radio   8.00  Sumarul  ziarului  „Scîntcia" ;  8,06  Din  operetele  lui
                                                                                                                                                        atlas;  18,15  Surpriză  duminicală:  Dany  Sa vale  —  «ciripi   Filarol  Barbu;  8,30  La  microfon,  melodia  preferată;
                                                                                                                                                        de  film  şi  Interpretă  de  muzică  uşoară;  18,35  Varielâii   9.30  Sfatul  modicului :  Cura  de  fructe  in  sezonul  de  iar­
                   (U rm a te   d in   vag.  1)  spunea:  Dacă  ai  făcut  un  copil                                                                    muzicale;  10,00  Cînlece  $1  jocuri  populare  la  cererea   nă ,*  10,05  „Mlndră,  mindrulita  mea0  —  cintcce  si  jocuri
                                              înseamnă  că  le-ai  angajat  pentru                                                                      ascultări ori lor;  10.30  Operete  nemuritoare:  „Rose  Mă­  populare;  10,30  Prietena  noastră,  cartea:  „Colţ  alb"  do
                —  E  dureros  ca  astăzi  —  a   mulli  ani  înainte.  Trebuie  6ă  ai                                                                 rie"  de  Rudolf  Friml;  10.55  Melodia  săptămînii:  „Visul   Jack  London;  11,2.3  Muzică  uşoară  de  Nicoiac  Kircu-
              spus  Susana  Haidu  —  să  mai  in-   grijă,  să  fii  organizatorul  propriei                                                           meu,  viata  mea"  de  Aurel  Girovconu,  pc  versuri  de   lescu  11,45  lntcrpreli  de  muzică  populară:  Maria  Schi-
              tllnim  cazuri  pe  care  le-am  aflat   dumitale  vieţi.                                                                                 Aurel  Felea,*  20,15  Teatru  la  microfon :  „S-a  trecut  în   por  şi  Ştefan  Slroc ,*  13,30  Din  folclorul  muzical  al  po­
              Aici.  E  drept,  ele  sînt  izolate,  dar   £7  xemplele  negative  care  au                                                             contul  dumneavoastră";  21,35  Vă  Invi-tăm  la  dans;  22,25   poarelor;  14,08  Solişli  de  muzică  uşoară;  15,1)0  Varie­
              n-ar  trebui  sâ  existe.  Exemplele   fost  relatate  Ia  această  dez­                                                                  IntMnire  cu  Sile  Vişon  şi  orchestra  6a  (noi  înregistrări);  tăţi  muzicale;  15,41)  Cu  prilejul  sărbătorii  naţionale  a
              arătate  îsi  au  rădăcina  în  famili­  batere  au  reliefat  că  unii  părinţi                                                          22.45  Parada  ritmurilor,                        Republicii  Socialiste  Federative  Iugoslavia.  Program  mu­
              ile  dezorganizate  şi  acolo  unde   nu  simt  responsabilitatea  ce  tre­                                                                 PROGRAMUL  II:  6,00  Valsuri  celebre,-  6,35  „Drag  mi-c   zical  —  folclorici  17,00  Cincisprez.cco  minute  cu  or­
              părinţii  nu  se  respectă.  Dar  sînt   buie  s-o  albă.  Mai  mult,  îşi  de­                                                           cînlecul  şi  jocul";  7,00  Operola  în  ritm  vioi;  8,00  Clubul
              şl  alte  aspecte.  Sînt  părinţi  —  sl   zorganizează   familiile,   (lucind                                                            voioşiei;  8.30  Itinerar  folcloric:  Rucureşll  —  Oltenia  —   chestra  Paul  Ghcnlzcr;  17,15  Oameni  de  seamă  din  is­
              aic;  se  pot  iarăşi  da  nume  —   propriii  fii  la  decădere morolă. Tov.                                                             Bana-t;  0,00  Muzică  uşoara  de  Noru  Domctrlad,  Rossi  şi   toria  culturii  —  Emil  Racovită »  18.30  Obiectiv  —  Pro­
              care  cresc  copii  înfumuraţi,  îm­  Romulus  Oană,   jurist  la  6fatul                                                                 Jurgen  Herman ;  9,50  Emisiune  muzicală  pentru   cei   ducţia  1966  —  Doitinalie :  agricultura»  18,50  Program
              buibaţi.  E  adevărat,  ozi  avem  lot                                                                                                    mici*  10,35  Cintcco  populare  îndrăgite  de  ascultători;
                                              popular  al  oraşului  a  expus  o  a-                                                                                                                       pentru  iubitorii  muzicii  populare,*  19,20  Sport.  Post­
              cc  ne  trebuie,  nu  ducem  lipsă  de   devărală  lecţie  de  conduită  mo­                                                              13,00  Scena  şi  ecranul?  14.10  Noutăli  cu  orchestra  Horst   Script uni ,*  19,30  Muzică  uşoară  de  Radu  Şcrban  şi  Mo-
              nimic,  dar  să  nu  procedăm  gre-  rală.  Faplele  pe  care  lc-a  relatat                                                              Wendc,*  14,30  Satira  şi  umorul;  16,00  Muzică  de  estradă
                                                                                                                                                        de  compozitori  albanezii  16,12  „Nuntă-n  sal"  —  cîn­  gol;  19.55  Melodia  săptăminii  ;  „Visul  meu,  viaţa  mea*
                                                                                                                                                        lece  şi  jocuri  populare;  17,00  Valsuri  din  operola  „Dra­  de  Aurel  Giroveanu,  pe  versuri  de  Aurel  Feica ,*  20,20
                                                                                                                                                        goste  de  ligan"  de  Lchar;  17,15  Cincisprezece  minute   Trei  interpreţi  din  trei  regiuni i  Victoria  Baciu,  Marin
                                                                                                                                                        cintă  pentru  dumneavoastră  Dorina  Drăghici  (noi  în­  Chisăr  şi  AurcJ  Gorc ;  21,15  Satira  şi  umorul  (reluarea
                       ATFHTI        ISIUC  n fiD it       1TII“                                                                                        registrări);  18,00  File  do  calendar  muzical  —  emisiune   omisiunii  din  28  noiembrie).
                     fţn  1 E li | 1 îCJrt-jaţ  fc  HKiki | l !                              ÂSegerea  ©rgasnelor                                   I   de  Jale  Bro-tin  şi  Boris  Stogă-reacu;  18,45  Album  fol­  PROGRAMUL  II:  7,50  Mininluri  dc  estradă?  8,15
                                                                                                                                                        cloric:  Ioana  Radu;  10,45  Emisiune  literară  —  Măr-
                                                                                                                                                        lurii  documentare  despre  Vasi=lc  Alecsanrlri.  prezentare   „Dobrogc,  mindră  grădina"  «—  cînlece  şi  jocuri  popu­
                                                                                                                                                        de  Horia  Oprescu;  20.00  Noi  înregistrări  ale  orchestrei   lare;  11,10  Orchestrele  dc  muzică  uşoară  Cornel  Po-
              sil.  Copilul  primeşte  totul  cu  mul­  au  cerut  multora  să-şi  verifice   ’W®ndocă4@are  ale  organizaţiilor                        de  muzică  populară  a  Ansamblului  „Ciprian  Porum-
              tă  uşurinţă  şi  nu-şi  dă  scama  că   cu  atenţie  şi  discernămîn't  con­                                                             bcscu"  din  Suceava;  22,00  Ţoală  lumea  dansează.  pescu  şi  Vădim  Liudvikovski  ;  12.00  Melodii  popularo
              pentru  fiecare  lucru  primit,  părin­  duita  în  familie.  Exemplele  oferite                                                            Duletlne  de  ştiri  şi  radiojurnale:  6,00;  7.00;  H.00,   albaneze;  12,10  livtrrprcli  dc  muzică  uşoară:  Dalida,
              tele  a  muncit.  Sâ  avem  deci  gri­  de  prof.  Mihai  Jlănulescu  au  im­                          If! JC»                            13,00;  18,00;  22,00;  23,52  (programul  I);  6,30;  7,30;  10,30;   Lola  Novacovici,  Clilf  Ricliard  şi  George  Bunea ,*  12,15
              jă.  aiît  timp  cît  copilul  e  copil,   presionai  profund.                 Asociaţiei                      fiSor                      14,00,*  19,00;  23,00,-  0,52  (programul  Ilţ,   Polci  şi  valsuri  interpretate  la  fanfară;  13,03  Concert
              O-l  considerăm  ca  atare.  Să  nu   —  A  ajuta  un  părinte,  un  copil,
              facem  din  copil  domnişoară  pină   alunei  cind  acest  ajutor  se  cere                                                                                                                 de  prinz,*  14,00  Tineri  interpreţi  do  muzică  populara •;
              clnd  virsla  nu-l  îngăduie.   mai  mult,  pentru  noi,  profesorii,   Zilele  trecute  au  avut  loc  alegerile   rlştilot  din  toate  sectoarele  de  acti­                              14.30  Ecoul  festivalurilor  do  muzică  uşoară.  Cînlece  pre­
                —  Dragi  părinţi,  adresall-vă  în   înseamnă  o  înallă  misiune.  Per­  comitetelor  raionale  şi  orăşeneşti  ale   vitate  juridică,  de  a-şi  ridica  neconte­  E M 3 V IZ IU H E  miate  la  Mamaia  şi  San  Rcmo;  16,10  Itinerar  folcloric
              orice  împrejurare  organizoliel  de   sonal,  ajutorul  pc  caro  l-am  putut   Asociaţiei  Juriştilor   din  Republica   nit  nivelul  lor  ideologic  şi  profesio­
              lineret  din  şcoală  —  cuvintele  tov.   da  la  timp,  ml-a  adus  satisfacţii   Socialistă  România  şi  a  delegaţilor   nal,  de  a  contribui  la  popularizarea                     muzical;  20,20  Teatru  scurt  —  Amurgul  unul  cocor »*
              prof.  Vasile  Cismaşu  sînt  un  apel.   pe  care,  sincer  vă  spun,  depă­  pentru  conferinţa  regională  a  aso­  în  rlndul  maselor  de  oameni  ai  mun­  8,50  Gimnastica  de  înviorare  la  domicl-liu;  9,00  Re­  21,15  De  Ja  o  melodic,  Ja  alta,*  22,30  Moment  poetic:
              Organizaţia  noastră  de  lineret  îşi   şesc  cu  mult  bucurii  şi  mal  mari.  ciaţiei,  care  va  avea  loc  la  data  de   cii  a  legislaţiei  noastre  socialiste.  ţeta  gospodinei;  9,30  Emisiune  penlru  tinerelul  şcolar;   Autumnale,*  22,40  La  microfon,  Jcnn  Jonescu  şi  Brenda
              aduce  o  contribuţie  substanţială  la   A  u  vorbit  mulli  la  dozba-le-   18  decembrie  a.c.     Au  fosl  elaborate  o  scrie  de  mă­  11,00  Emisiune  pentru  sate;  14,00  Duminică  sporlivă;   Lee,*  23,50  Cintcce  şi  ritmuri  de  pretutindeni.
              pregătirea  pentru  muncă  şl  viată   ^   rea  din  sala  „Arta".  Vom   Cu  prilejul  alegerilor  s-a  analizat   suri  menite  să  ducă  la  Întărirea  şt   17,45  Concurs  european  de  dans  modorn?  19,00  Jurnalul
              a  tinerel  generalii.  Formele  mul­  aminti  doar  cîleva  nume:  Geor-   aotivitatea  desfăşurată  de  jurişti  pe   perfecţionarea  metodelor  de  muncă   televiziunii  (I);  19,15  Aventurile  lui  Robin  Hood;  20.30   Buletine  dc  ştiri  şi  radiojurnale:  5.00;  7,00;  10,00;’
               tiple  pe  care  organizaţiile  din  şcoli   geta  Lupu,  l.  Bîlcan,  Zi li  Talo  Ro­  o  perioadă  de  doi  ani,  scotindu-se  in   în  cadrul  organizaţiilor  respective  ale   Melodii  In...  premieră;  22,15  Jurnalul  televiziunii  (II);   12,00;  14,00;  10,00 •  IC.00;  22.00;  23,50  (programul  1);
               le  folosesc  în  educarea  tineretului,   mano,  Maria  Bozdoc,  Emil  Cici,   evidentă  aportul  lor  în  munca  de   asociaţiei.      22,30  Telesport.                                 7,30,*  9,00,*  11,00;  13,00»  15,00,*  17,00 ;  19,00;  21,00;]
               vor  avea  rezultatele  sconlate,  da­  Andrei  $oos,  Mihai  îacob.   Din   popularizare  a  legilor  şi  prevenirea   Sub  îndrumarea  şl  cu  sprijinul  co­
               că  alături  dc  noi  veU  fi  dumnea­  cuvintele  tuluror  s-a  desprins  nc-   faptelor  cu  coraoter  antisocial,  spriţl-   mitetelor  ralonole  ale  Partidului  Co­  TIMPUL  PROBABIL  23.00 ;  0,50  (programul  II).
               voastră,  părinţii.            cesi-tatea  unei  munci  Intense,  stă­  nul  acordat  dc  cadrele  de  jurişti  din   munist  Român,  juriştii  din  justilie,
                —  Goneralia  care  se  formează   ruitoare,  pentru  ca  generaţia  pe   diferite  sectoare  de  aotivltate  comi­  procuratură  şl  mililie,  jurisconsulţii
              —  copiii,  ia  seva,  tăria,  din  qene-   care  o  creştem  să  fie  Ja  înălţimea   siilor  dc  împăciuire  de  pe  lingă  ala­  şi  avocaţii  sînt  hotărlţi  să-şl  aducă   PENTRU  24  ORC
               ralia  formată  —  părinlii.  Munca   strădaniei  harnicului  nostru  popor,   iurile  populare  orăşeneşti  $1  oomuna-   contribuţia  la  formarea  conştiinţei  ju­                                 TELE^IZItm
               de  educare  —  spune  tov.  Elena   care  sub  conducerea   partidului   le,  comisiilor  pentru  soluţionarea  liti­  ridice  socialiste  a  cetăţenilor  regiunii   Vremea  continuă  să  se  încălzească  Iar  cerul  va  fi
               Bădilă  —  e  o  operă  colectivă,  o   clădcsle  un  viilor  tot  mal  fru­  giilor  de  muncă  şl  comitetelor  sin­  noastre  în  raport  cu  sarcinile  ce  le   mai  mult  noros.  Vor  mai  cădea  ploi  locale.  Vintu-l  va
               muncă  de  mare  răspundere.  Ma­  mos.  Cuvintele  lor  nu  fost  un  a-   dicalelor  cu  privire  la  soluţionarea   revin.            sufla  moderat  din  sectorul  6iid  şi  sud-vesl.  Temperatu­  19,00  Jurnalul  -televiziunii  (1;»  19,15  Penlru  tineretul
               terialul  cu   care   lucrăm   este   pel;  să  învăţăm  copiii  noşlrl.  incă   litigiilor  de  muncă,  precum  şi  spriji­  VIDALI  NrCOLAE   ra  va  fl  cuprinsă  ziua  intre  8  şi  16  grade.  Iar  noaptea   şcolar;  20,00   Întrebări  ij  c«.rc  s-a  răspuns...  între­
               de   o   fineţe   şi   o   complexi­  din  fragedă  vîrstă,  să  Iubească   nul  acordat  celorlalte  organe  obşteşti   preşedintele  Comitetului   între  —1  şi  5  grade.               bări  la  care  nu  s-a  răspuuj  î/.ca ;  21,00  Trei  tablouri  pe
               tate  deosebită:  sufletul  copilului.   munca,  să  iubească  cinstea,  mo­  de  înrîurire.                  regional  Hunedoara
               Si  aici,  părinţilor  le  revine  o  sar­  destia  si  în  primul  rlnd  să-şl  Iu­  Din  dezbaterile  ce  au  avut  loc  cu   al  Asociaţiei  Juriştilor   PENTRU  URMĂTOARELE  3  ZILE   suplămină;  21,15  Secvenţe;  -22,00  Film.  „Dati-mi  con­
               cină  deosebită.  Un  mare  pedagog  bească  patria.              ocazia  şedinţelor  plenare  de  alegeri   din  Republica  Socialistă    Vreme  relativ  călduroasă  cu  cerul  noros.  Spre  sfîr-   dica  de  reclamalii";   23,25  Jurnalul  (eieviriunii  (11).
                                                                                 se  desprinde  hotărîrca  unanimă  o  ju-        România               şitul  intervalului  temperatura  va  6Cădea  uşor.  Spori.  Buletin  (meteorologic.
                                                                                        I p ^    ^ iwi-'in i'n 'ii»  tu i 'ia»   AM-3 C-THI3 ilStiTJ   J B   , 1             mscsjk ^33b rsu mag ,  . s n  fîSDo ouo^b i                       MMM <


                                                                                                                                                     STELEI E


                                                                                                                                                     KREMLINULUI
                                                                                                                                                       In 1937, cu prilejul  celei de-a  20-a a-
                                                                                                                                                     nlversări  a  Marii  Revoluţii  Socialiste
                                                                                                                                                     din  Octombrie,  pe  cele  cinci  turnuri
                                                                                                                                                     ale  Kremlinului  au  fost  instalate  niş­
                                                                                                                                                     te  slele  rubinii.  In  ciuda  greutăţii  lor
                                                                                                                                                     mari  (aproape  o  tonă),   atunci  cind
                                                                                                                                                     vîntul  îşi  schimbă  direcţia,  ele  se
                                                                                                                                                     rotesc  cu  uşurinţă  în  jurul  axei  lor.
                                                                                                                                                       Stelele  Kremlinului  sînt  luminale
                                                                                   B )S c (io s tn r  c in e a tta io g r a B ie                     din  Interior.  In  stelele  de  pe  turnu­
            25.000  de  ani  sub  zăpadă                                                                                                             rile  Vodovzodnîi  şi  Boroviţki,  de  pil­
                                                                                                                                                     dă,  sînt  instalate  lămpi  de 3.700  W,  iar
                                                                                     In   editura   „ Sovctskaia  E n(i-   despic  m ăiestria  actorilor,  re gizo ­  celelalte  lămpi  —  de  5.000  W.  Toate
              In  Taimlr,  în  nordul  aaiatic  al   parte  din  stomac  cu  resturi  de  ver­  kîo p e d ia "  va  apare  c u n n d   un  d ic ­  rilo r   şi  ope ra to rilo r.  O   scrie  de   mecanismele  care  comandă  ilumina­
            Uniunii  Sovietice,  au  fost  desco­  deţuri.  Vulpile  albastre  supaseră   ţio n a r  c ine m ato grafic,  în  două   articole  se  ocupă  dc  tehnica  cine­  tul  stelelor  sînt  dispuse  în  interiorul
            perite  10  cadavre  de  mamuţi,  «le   o  gaură  pină  la  mamut  şi  se  hră­  volum e.  Este  p rim a   lucrare  de  a-   m atografică,  descrierea  aparatelor   turnurilor.
            căror  ţesuturi  şi-au  păstrat  elas­  neau  dîn  carnea  lui.  Partea  conser­                          de  luat  vederi  şi  de  proiecţie,  u ti­  Distanţa  dintre  vîrfurile  stelei  de
            ticitatea.  Pină  In  prezent,  în  În­  vată  a  animalului  a  fost  ambalată   cest  fe l  care  sc  tipăreşte  in   U n iu ­         pe  turnul  Borovilki  este  de  3,20  m,
            treaga  lume  nu  s-au  descoperit  de-   in  lăzi  şl  trimisă  la  Muzeul  zoolo­  nea   Sovietică.   D ic ţio n a ru l  cu­  la ju l  stu d io u rilo r,  u ltim e lo r  in o ­  de  pe  turnul  Troiţkl  —  dc  3,50  m,  şi
            cit  30  asemenea  exemplare.     gic  al  Academici  de  Ştiinţe  din   p rin d e   scurte  prezentări  a  acti­  v a ţii  de  stcrcofonie.  film e   cu  pe­  de  pc  turnurile  Nikolskl  şi  Spasski
              Ultimul  mamut,  descoperit  pe   Leningrad.                          v ită ţii  u n o r  cunoscuţi  regizori,   licu lă   de  70  nun.  circoram a  ctc.  —  do  3,75  m.
            malul  (Iuviului  Piasina,  dincolo  dc   Recent,  prof.  Rudenko,  cu  aju­  scenarişti,  actori,  scenografi,  com ­
            paratele  72  latitudine  nordică,  pre­  torul   laboratorului   Institutului   p o z ito ri  c tc „  p recu m   şi  s tu d ii  con­
            zintă  un  deosebit  interes  pentru   arctic  şi  antarctic  din  Leningrad,  a   cise  in  legătură  cu  istoria  artei   ŞT1ATI  G A ...
            şliinlii.                          stabilit  că  mamutul  din  Piasina  se   cinem atografice  in  d ife rite   ţă ri  şi
              Colaboratorii  Instiluluhii  de  cer­  înămolisc  înlr-un  teren  mlăştinos   in  U.R.S.S.  A u to r ii  acestui  d ic ţio ­
            cetări  agricole  din  Norîlsk  au  fă­  acum  25 000  dc  ani.        n a r  au  rezervat  un  loc  de  seamă   IN'  CURÎND  va  fi  terminat  barajul   IN  APROPIERE  de  Monlreal  (Ca­  R.  R.  CHINEZA  —  La  Fabrica  de  cintarc  de  înaltă  precizie   din
            cut  săpături  sub  un  strat  de  ză­  Acest  mamut  va  face  obiectul   a rtico le lo r  teoretice  despre  d ife ­  de  pe  Ruza,  un  mic  riu  de  Ja  periferia   nada)  a  intrat  în  funcţiune  prima  uzi­  Şanhai  c-a  produs  o  mierobalanţă,  cc  poale  cjuiari  obiecte  avind  o
            padă  dc  4  m.  de  unde  au  scos  la   cercetărilor  în  diverse  institute  de                     Moscovei.  Lacul  de  acumulare  al  a-   nă  penlru  iradierea   alimentelor.  In   greulalo  intre  o  milionime  de  gram  pină  la  două  «/târne.
            iveală  cadavrul  mamutului.  O  ma­  specialitate  din  diferite  ţări,  unde   rite le   g e n u ri  de  film e,  despre  ra ­  cesluia  va  avea  o  capacitate  de  240   curînd  vor  li  trimise  în  reţeaua  co­
            rc  parte  din  corpul  acestuia  (500   au  fost  trimise  eşantioane  din  Ic*   p o rtu rile   cu  televiziunea  şi  alte   milioane  m.2  El  va  fi  un  important  re­  mercială  primele  6.000   dc  tone  de
            kg)  a  rămas  inloclă.  Ea  cuprinde  o  suturile  suple  alo  animalului.  arte.   despre   cinc-dram aturgie.  zervor  de  apă  potabilă.  cartofi  iradiaţi.  Iradierea  ii  împiedică
                                                                                                                     INTRE  ANII  1470-1475  la  Cracovia  să  încolţească.
                                                                                                                   a  funcţionat  prima  tiparniţă  din  Po­  IN  URMA  unei  anchete  întreprinse
                                                                                                                   lonia.  Începuturile  ei  se  situează  încă
              v .   M i e s m E s o j                                                                                                                de  „Asociaţia  mamelor  din  R.F.G.",
                                                                                                                   cu  doi  ani  înainte  de  intrarea  în  func­  s-a  descoperit  că  fiecare  a  treia  gos­  D e  ici,  de  colo
                                                                                                                   ţiune  a  tiparniţei  de  la  Woslnnnster   podină  nu  a  beneficiat  în  ţoală  viaţa
                                                                                                                   din  Anglia.                      sa  de  o  vacanţă.  Medicii  au  constatat
                       ALBUMUL  OE  («HOITURI                                                                      latin«i,  cărţi  cu  caracter  religios,  as-   că  mamele  care  nu  se  află  în  cimpul
                                                                                                                     La  Cracovia  se  tipăreau,  în  limba
                                                                                                                   tronomico-aalrologic  si  calendare.  muncii  au  în  general  o  sănătate  mai   C E I  65.000  dc  lo c u ito ri  ai  insu­  închidă  erm etic  ferestrele  şi  uşile
                                                                                                                                                     proastă  decit  colo  caro  sînt  încadrate.
                                                                                                                     Prima  carte  tipărită  în  Bmba  polonă   SE  PARE  că  coi  palru  cîntărcli  dc   le i  Jersey  posedă  circa  30.000  de   caselor  lo r  -   deşi  era  o  căldură
                                                                                                                   la  Wroclavv  datează  dîn  1475.  muzică  uşoară  Beatles  sînt  celebrită­  autom obile,  d ar nu  au  la dispoziţie    înăbuşitoare  -   şi  să  sc  refugieze
                                                                                                                     I.a  finele  secolului  al  XV-lea  s-au   ţile  colc mai  cunoscule din  Anglia  Din   decit  800  k m   de  şosele  pc  cai c  să   pin ă   la  sosirea  u n o r  b rig ă z i  spe­
                                                                                                                   mai  înfiinţat  tiparniţe  la  Gdansk  şi   cele  2.000  de  persoane,  in  virstă  do   circule.      ciale  care  au  reuşit,  după  o  m u n ­
                                                                                                                   Malbork.  Prima  tiparniţă  din  lume   pesle  18  ani,  elicslionale,  96  la  sulă   Pentru  a  putea  fina nţa   noi  cons­
                                                                                                                   în  slava  bisericească  (cu  caractere  ci-   au  reuşit  să-i  identifice  pe  cei  palru            că  grea,  să  elibereze  satul  de  a-
                                                                                                                   rilice),  a  văzut  lumina  zilei  tot  la   „platoşi"  după  fotografii,  în  timp  ce   tru c ţii  rutiere,  a u to rită ţile   locale   ccst  asalt.
                                                                                                                   Cracovia  în  aceeaşi  pcrioa(Wi.  numai  83  Ia  sulă  i-au  recunoscut  pe   au  in s titu it  o  taxă  in  ra p o rt  cu   i t
                                                                                                                     LA  BUDAPESTA  există  o  grădină                                     lun g im ea   fie că ru i  vehicul.  C A P IT A L A   Japoniei  se  poate
                                                                                                                   zoologică  pentru  pui  de  animale  r.ăl-   George  Brown,  ministrul  economici,   înainte,  p e n tru   toate  autom o­  lăuda  că  posedă  cca  m a i  îngustă
                                                                                                                                                      şl  pe  sîr  Alee  Duglas-Home,  fostul
                                                                                                                   baticc.  Aici  trăiesc  pui  de  urşi,  de  lei,   prim-ministru  conservator.  bilele  sc  plătea   un  im p o z it  dc   clădire  d in   lum e,  dc  n um ai  2  m
                                                                                                                   de  tigri  etc.  Este  locul  favorit  al  co­                          cinci  lire   sterline.  N oua  taxă  va   lăţim e.  Cam erele  sint  m inuscule,
                                                                                                                   piilor  din  capitala  Ungariei.    DE  LA  începutul  secolului  nostru   varia  in tre   3  şi  30  de  lire.  după
                                                                                                                     CONCURAŢI  dc  tractoare,  caii  de   au  avut  loc  in  Anglia  19.500.000  rle   cum   h n g im e a   lo r  va  fi  sub  4  m   ia r  pe  scări  cu  g reu  pot  trece
                                                                                                                   tracţiune  devin  tot  mai  rori.  In  opl   accidente  do  circulaţie,  in  urma  căro­               două  persoane   in  acelaşi  tim p.
                                                                                                                   ani,  numărul  lor  a  scăzul  co  60  Ja   ra  au  murit  295.000  de  persoane.  Re­  sau  m ai  uiare  de  4.80  m.  D in   cauza  s u p ra p o p u lă rii  oraşu­
                                                                                                                   sută  în  R.  F.  Germană  şi  cu  50  Ja  su­  cordul  a  fost  bătut  anul  trecut  cu   i<          lui.  te re n u rile   p e n tru   construcţii
                                                                                                                   tă  în  Franţa.  In  Franţa,  în  1964.  au   un  mort  la  fiecare  67  de  minule  şi  un   C lT E V A   ro iu r i  m a ri  de  albine
                                                                                                                   fost  tăiaţi  la  abalor  380.000  de  cai  şi.   rănit  la  fiecare  84  de  secunde.  s-au  năpustit  asupra  satu lui  jap o ­  d evin  tot  m a i  scumpe  şi  specu­
                                                                                                                   tn  acoUst  an.  nu  s-ou  născut  docît   IN  S.U.A.  a  fixst  construit  cel  mai   nez   Cotanda,  situat  la   sud  de   la n ţii  sc  străduiesc  să  p ro fite   de
                                                                                                                   100.000.  Specialiştii  sini  de  părere  că   mic  automobil  din  lume.  Prevăzut  pen­  T okio.  L o c u ito rii  au  tre b u it  să  fiecare  p alm ă   dc  p ăm ln l.
                                                                                                                   dacă  nvi   va  acorda  o  atenlio  serioa­  tru  o  singură  persoană,  el  dezvoltă  o
                                                                                                                   să  creşterii  cailor,  rasa  cabalină  este   viteză  de  60  km/h  şi  poale  fi  garat
                                                   —  Atenţiune,  copii!        —  „Autoservire" !
                                                                                                                   ameninţată  să  dispară            oriunde.
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99