Page 94 - 1965-11
P. 94
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3395
■ M N O i W 3B9B»
r r a 63 cran: Maria Clara Sebftk (Lia), cu o
i IPU bogată sensibilitate şi discreţie, Adrian
¥ E S b m tă l . y Moraru (Dima) — cu un joc fin, 28 noiembrie 1965 29 noiembrie 1965
nuanţat, Viorica Farcaş (Cecilia) —
o realizare foarte bună şi Gheorghe
Pătru — un Jenică concludent.
Foarte bune interpretări realizea
Noua producţie a studiourilor ro revoluţionare. Accşli tineri care şi-au nu o atinge întotdeauna, nu c întru- ză Tanti Cocea, condcnsind în pri
maneşti, filmul „Cartierul veseliei" trăit tinereţea iufrunlînd de mici, a- totul convingătoare. Provoacă însă viri, expresie şi gesturi un dramatism 0 I E B U
îşi propune investigarea almoslecci laturi de părinţi, vitregiile vieţii şl mirare faptul că Dima, un personaj
intens, llarion Ciobar.u, care rezolvă
perileriei Bucnreşliulaii din anii di asuprirea patronilor, au ciştiqat în dc întindere în prima parte a filmu cu succes dificultatea rolului, dindu-i
naintea celui dc-al doilea război mon schimb maturitatea de gindirc a co lui, esle suspendat pe parcurs lip viaţă autentică, Olga Tudorache, cu DEVA: Cartierul veseliei — cinematograful „Patria";
dial. TilIul este, evident o metaforă, muniştilor, dîrzenia $1 curajul de a sind dimensiunea psihologică a filmu virtuţi certe pentru ecran, Toma Ca- Fecioara — cinematograful „Arta"; PETROŞANI: Mar DEVA: Păcat de benzină — cinematograful „Palria'i
realizată la nivelul valorilor artistice lupta hotărit. piuă la sacrificiu, pen lui dc o finalizare necesară. Cu tot ragiu, Ion Bcsoiu, Viorica Farcaş, şul asupra Romei — cinematograful „Republica"; Cur Partea la de vină — cinematograful „Arta"; PETRO
de prestigiu. InliUurînd ireplat Intr-o tru o lume nouă, o viată mai bună. vimhelul oplimisl, Lia nu o suficient Gheorghc Nu(escu, V. Ronea. bii — cinematograful „7 Noiembrie"; LUPENl: Runda ŞANI: Marşul asupra Romei — cinematograful „Repu
gradaţie dramatică. bine dozată Şi do Subiectul antrenant, conflictul dc susţinută psihologic în final tocmai Decorurilor şi montajelor foarle 6 — cinematograful „Cultural"; SIMCRÎA: Procesul pro
efect. aparentele do „cartier al vese substanţă şi dinamismul desfăşurării prin dispariţia dc pc peliculă a lui bune (se remarcă montajul în suges fesorului Weir — cinematograful „Mureşul"; ALBA blica"; Corbii — cinematograful „7 Noiembrie"; LU-
liei" în care o nuntii, filmele de cow- peliculei, fac din „Cartierul veseliei" Dima. tie) li se alătură imaginea cenuşie, IIJLIA: Cinlînd în ploaie — cinematograful „Victoria"; poni: A trecui o femeie — cinemalograful „Cultural"?
hov şi zgomotul «asurzitor al dilu/oa- o poveslc cinematografică plină dc Manole Marcus, care pcnlru acest contrast alb-uegru, uneori cu eviden O slea cade din cer — cinematograful „23 August"; SIMtlUA: Pr cincilo 11 — cinematograful „Murcşul"r;
relor cinematografului par să fie ja adevăr cu un mesaj fierbinte si în film a oblinut la Mamaia premiul pen te valori funcţionale in film. Muzica SERE?: lnlilnire la Iscliia — cinematograful „Progre ALBA IIJLIA: Cronică cubanâ — cinematograful „Vic
loanele desfăşurării oamenilor de nici. cărcat dc sensuri. Trecui! prin ex tru cca mai bună regie, conduce cu lui George Grigoriu contribuie la sul"; Cum se reuşeşte in dragosle — cinematograful toria"» Taxiul morţii — cinemalograful „23 August"/!
autorii filmului ne oferă o altă rea perienţa unor Intimplări tragico (ac mînă sigură jocul actorilor şi obţine constatarea tabloului cinematografic „Sebeşul"; ORÂŞTIE: Fiul căpitanului Dlood — cine
litate. cea adevărată — lupta munci cidentul mortal al lui Gheorghc efecte dc substanţă. Tot regiei îi a- „şlagărele" subliniind amar decorul matograful „Patria"; Viaţă dificilă — cinematograful SEBEŞ: Pensiunea Uoulanka — cinemalograful „Progre
torilor. din ce In cc mai holărită, pen Gheorghc la „Metalurgia Raliova" şi parţine meritul dc a lansa patru de trist al „cartierului veseliei". „Flacăra"; HAŢEG: Romulus şi Rcmu.s — cinematogra- sul"» Baricada vie — cinematograful „Sebeşul"; ORA-
tru o vială omenească, demnă. uciderea mişelească a ziaristului Pie butanţi cu reale aptitudini pentru c- T. ISTRATE ful „Popular", BRAD: Samba — cinematograful „Steaua STIE: Procesul profesorului Weir — cinemalograful „Pa
Conflictul dramatic, axat pe evolu trarii), eroii cîsligă mal multă clarvi roşie"; LONEA: Casa Uiccordi — cinematograful „Mi tria"» Fcnix — cinematograful „Flacăra"; HAŢEG: £o-
ţia destinelor familiei de muncitori ziune, fondul lor sufletesc se îmbo nerul"; ILIA: Un lucru făcut la timip — cinematogra
a lui Gheorghc Gheorghc. se ţese pe găţeşte cu noi virtnti, iar perspectiva ful „Lumina". mulus şl Remus — cinematograful „Popular"; BRAD?
fundalul general al vieţii cartieru viitorului învinge durerea, devenind America, America — seriile I şi II — cinematograful
lui. pictat cu talent şi inteligentă, su optimistă. „Steaua roşie"; LONEA: Săritură în întuneric — cine
gestiv. emoţionant. Haina „veseliei" Chiar si Gheorghc 2, un personaj malograful „Minerul"» ILIA: Zborul întrerupt — cine
se dovedeşte a fi vălul sub caro ve cu o evoluţie mal sinuoasă (există matograful „Lumina".
getează oxistozde tragice, unele odioa pe alocuri momente dc nedumerire
se sau chiar g-roleşti. Aparatul de fil — eroul găseşte drumul cel bun în-
PROGRAMUL 1: 6,05 Concert de dimineaţă;' 7,15
mat doseoneră în perimetrul rcstrîns tr-o convertire puţin artificioasă), pă Jocuri vesele pe portativ; 7.40 Zi de odihnă cu voie
al cartierului dimensiunea unei întregi răseşte calea compromisurilor si duri bună — muzică populară; 8,13 Cintă Lumlnila Cosmin şl
lumi. trăsăturile unei epoci, felul de tăţii. solidarizîndu-se cu cei mulţi. R A D I O
a giiuli al acelor oameni. 'Scenariul filmului (autori Ion Gri- Tony Renis; 8,30 Teatru la microfon pentru copii; 0,30
In micului „cartier al veseliei", ideile qorescu şi Manole Marcns), în gene Uverturi la operetele: „Liliacul" şi „Voevodul ţiganilor"
revoluţionare se concretizează Iii ac ral bine construit, reliefind clar şi de Joliann Strauss, „Cavaleria uşoară" de Suppe; 10,40
ţiunile hotărîte. bine organizate, ale potentat atmosfera cartierului şl pro Prono-melodia — emisiune muzical-distractivă; 11,05
comuniştilor. Aintorii se opresc la a- filurile eroilor, cade uneori în des Răspunsuri muzicale la preferinţele dumneavoastră — PROGRAMUL 1 : 5,06 Estrada dimineţii ; 5,30 Glmnas-
naliza atentă a unui grup de tineri criptivism şi în acţiuni paralele obo melodii populare,- 11.30 Refrene de neuitat; 12,00 Dc oa de înviorare ; 5,40 Piese distractive interpretate do
fanfară ; 6,00 Sport. Buletin meleo-rulkr ,* 6,10 Piesa „Pc-
ulecişti, surprinşi în momente de lim sitoare. Povestea de dragoste se a- ţoale pentru toţi; 13,13 Mic dicţionar de muzică uşoară
pezire şi creştere a conştiinţei lor propie de poezie, dar prin faptul că (litera P). Program la cererea ascultătorilor; 13,45 Sport troccre populară" de Diamandt Ghcciu? 6,22 Cinlăroţi? vi
şi muzică; 16,25 Cintă C.igi Marga şi Vico Toriani; lului ; 6,30 Intermezzo vesel ; 7,18 Potpuriu de Schlod-
16.45 Aşa se joacă pc la noi; 17,40 „Am îndrăgit o tauer» 7,30 Călătorie muzicală prin regiunile patriei ;
melodic* — muzică uşoară românească; 18,03 Radio 8.00 Sumarul ziarului „Scîntcia" ; 8,06 Din operetele lui
atlas; 18,15 Surpriză duminicală: Dany Sa vale — «ciripi Filarol Barbu; 8,30 La microfon, melodia preferată;
de film şi Interpretă de muzică uşoară; 18,35 Varielâii 9.30 Sfatul modicului : Cura de fructe in sezonul de iar
(U rm a te d in vag. 1) spunea: Dacă ai făcut un copil muzicale; 10,00 Cînlece $1 jocuri populare la cererea nă ,* 10,05 „Mlndră, mindrulita mea0 — cintcce si jocuri
înseamnă că le-ai angajat pentru ascultări ori lor; 10.30 Operete nemuritoare: „Rose Mă populare; 10,30 Prietena noastră, cartea: „Colţ alb" do
— E dureros ca astăzi — a mulli ani înainte. Trebuie 6ă ai rie" de Rudolf Friml; 10.55 Melodia săptămînii: „Visul Jack London; 11,2.3 Muzică uşoară de Nicoiac Kircu-
spus Susana Haidu — să mai in- grijă, să fii organizatorul propriei meu, viata mea" de Aurel Girovconu, pc versuri de lescu 11,45 lntcrpreli de muzică populară: Maria Schi-
tllnim cazuri pe care le-am aflat dumitale vieţi. Aurel Felea,* 20,15 Teatru la microfon : „S-a trecut în por şi Ştefan Slroc ,* 13,30 Din folclorul muzical al po
Aici. E drept, ele sînt izolate, dar £7 xemplele negative care au contul dumneavoastră"; 21,35 Vă Invi-tăm la dans; 22,25 poarelor; 14,08 Solişli de muzică uşoară; 15,1)0 Varie
n-ar trebui sâ existe. Exemplele fost relatate Ia această dez IntMnire cu Sile Vişon şi orchestra 6a (noi înregistrări); tăţi muzicale; 15,41) Cu prilejul sărbătorii naţionale a
arătate îsi au rădăcina în famili batere au reliefat că unii părinţi 22.45 Parada ritmurilor, Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Program mu
ile dezorganizate şi acolo unde nu simt responsabilitatea ce tre PROGRAMUL II: 6,00 Valsuri celebre,- 6,35 „Drag mi-c zical — folclorici 17,00 Cincisprez.cco minute cu or
părinţii nu se respectă. Dar sînt buie s-o albă. Mai mult, îşi de cînlecul şi jocul"; 7,00 Operola în ritm vioi; 8,00 Clubul
şl alte aspecte. Sînt părinţi — sl zorganizează familiile, (lucind voioşiei; 8.30 Itinerar folcloric: Rucureşll — Oltenia — chestra Paul Ghcnlzcr; 17,15 Oameni de seamă din is
aic; se pot iarăşi da nume — propriii fii la decădere morolă. Tov. Bana-t; 0,00 Muzică uşoara de Noru Domctrlad, Rossi şi toria culturii — Emil Racovită » 18.30 Obiectiv — Pro
care cresc copii înfumuraţi, îm Romulus Oană, jurist la 6fatul Jurgen Herman ; 9,50 Emisiune muzicală pentru cei ducţia 1966 — Doitinalie : agricultura» 18,50 Program
buibaţi. E adevărat, ozi avem lot mici* 10,35 Cintcco populare îndrăgite de ascultători;
popular al oraşului a expus o a- pentru iubitorii muzicii populare,* 19,20 Sport. Post
cc ne trebuie, nu ducem lipsă de devărală lecţie de conduită mo 13,00 Scena şi ecranul? 14.10 Noutăli cu orchestra Horst Script uni ,* 19,30 Muzică uşoară de Radu Şcrban şi Mo-
nimic, dar să nu procedăm gre- rală. Faplele pe care lc-a relatat Wendc,* 14,30 Satira şi umorul; 16,00 Muzică de estradă
de compozitori albanezii 16,12 „Nuntă-n sal" — cîn gol; 19.55 Melodia săptăminii ; „Visul meu, viaţa mea*
lece şi jocuri populare; 17,00 Valsuri din operola „Dra de Aurel Giroveanu, pe versuri de Aurel Feica ,* 20,20
goste de ligan" de Lchar; 17,15 Cincisprezece minute Trei interpreţi din trei regiuni i Victoria Baciu, Marin
cintă pentru dumneavoastră Dorina Drăghici (noi în Chisăr şi AurcJ Gorc ; 21,15 Satira şi umorul (reluarea
ATFHTI ISIUC n fiD it 1TII“ registrări); 18,00 File do calendar muzical — emisiune omisiunii din 28 noiembrie).
fţn 1 E li | 1 îCJrt-jaţ fc HKiki | l ! ÂSegerea ©rgasnelor I de Jale Bro-tin şi Boris Stogă-reacu; 18,45 Album fol PROGRAMUL II: 7,50 Mininluri dc estradă? 8,15
cloric: Ioana Radu; 10,45 Emisiune literară — Măr-
lurii documentare despre Vasi=lc Alecsanrlri. prezentare „Dobrogc, mindră grădina" «— cînlece şi jocuri popu
de Horia Oprescu; 20.00 Noi înregistrări ale orchestrei lare; 11,10 Orchestrele dc muzică uşoară Cornel Po-
sil. Copilul primeşte totul cu mul au cerut multora să-şi verifice ’W®ndocă4@are ale organizaţiilor de muzică populară a Ansamblului „Ciprian Porum-
tă uşurinţă şi nu-şi dă scama că cu atenţie şi discernămîn't con bcscu" din Suceava; 22,00 Ţoală lumea dansează. pescu şi Vădim Liudvikovski ; 12.00 Melodii popularo
pentru fiecare lucru primit, părin duita în familie. Exemplele oferite Duletlne de ştiri şi radiojurnale: 6,00; 7.00; H.00, albaneze; 12,10 livtrrprcli dc muzică uşoară: Dalida,
tele a muncit. Sâ avem deci gri de prof. Mihai Jlănulescu au im If! JC» 13,00; 18,00; 22,00; 23,52 (programul I); 6,30; 7,30; 10,30; Lola Novacovici, Clilf Ricliard şi George Bunea ,* 12,15
jă. aiît timp cît copilul e copil, presionai profund. Asociaţiei fiSor 14,00,* 19,00; 23,00,- 0,52 (programul Ilţ, Polci şi valsuri interpretate la fanfară; 13,03 Concert
O-l considerăm ca atare. Să nu — A ajuta un părinte, un copil,
facem din copil domnişoară pină alunei cind acest ajutor se cere de prinz,* 14,00 Tineri interpreţi do muzică populara •;
clnd virsla nu-l îngăduie. mai mult, pentru noi, profesorii, Zilele trecute au avut loc alegerile rlştilot din toate sectoarele de acti 14.30 Ecoul festivalurilor do muzică uşoară. Cînlece pre
— Dragi părinţi, adresall-vă în înseamnă o înallă misiune. Per comitetelor raionale şi orăşeneşti ale vitate juridică, de a-şi ridica neconte E M 3 V IZ IU H E miate la Mamaia şi San Rcmo; 16,10 Itinerar folcloric
orice împrejurare organizoliel de sonal, ajutorul pc caro l-am putut Asociaţiei Juriştilor din Republica nit nivelul lor ideologic şi profesio
lineret din şcoală — cuvintele tov. da la timp, ml-a adus satisfacţii Socialistă România şi a delegaţilor nal, de a contribui la popularizarea muzical; 20,20 Teatru scurt — Amurgul unul cocor »*
prof. Vasile Cismaşu sînt un apel. pe care, sincer vă spun, depă pentru conferinţa regională a aso în rlndul maselor de oameni ai mun 8,50 Gimnastica de înviorare la domicl-liu; 9,00 Re 21,15 De Ja o melodic, Ja alta,* 22,30 Moment poetic:
Organizaţia noastră de lineret îşi şesc cu mult bucurii şi mal mari. ciaţiei, care va avea loc la data de cii a legislaţiei noastre socialiste. ţeta gospodinei; 9,30 Emisiune penlru tinerelul şcolar; Autumnale,* 22,40 La microfon, Jcnn Jonescu şi Brenda
aduce o contribuţie substanţială la A u vorbit mulli la dozba-le- 18 decembrie a.c. Au fosl elaborate o scrie de mă 11,00 Emisiune pentru sate; 14,00 Duminică sporlivă; Lee,* 23,50 Cintcce şi ritmuri de pretutindeni.
pregătirea pentru muncă şl viată ^ rea din sala „Arta". Vom Cu prilejul alegerilor s-a analizat suri menite să ducă la Întărirea şt 17,45 Concurs european de dans modorn? 19,00 Jurnalul
a tinerel generalii. Formele mul aminti doar cîleva nume: Geor- aotivitatea desfăşurată de jurişti pe perfecţionarea metodelor de muncă televiziunii (I); 19,15 Aventurile lui Robin Hood; 20.30 Buletine dc ştiri şi radiojurnale: 5.00; 7,00; 10,00;’
tiple pe care organizaţiile din şcoli geta Lupu, l. Bîlcan, Zi li Talo Ro o perioadă de doi ani, scotindu-se in în cadrul organizaţiilor respective ale Melodii In... premieră; 22,15 Jurnalul televiziunii (II); 12,00; 14,00; 10,00 • IC.00; 22.00; 23,50 (programul 1);
le folosesc în educarea tineretului, mano, Maria Bozdoc, Emil Cici, evidentă aportul lor în munca de asociaţiei. 22,30 Telesport. 7,30,* 9,00,* 11,00; 13,00» 15,00,* 17,00 ; 19,00; 21,00;]
vor avea rezultatele sconlate, da Andrei $oos, Mihai îacob. Din popularizare a legilor şi prevenirea Sub îndrumarea şl cu sprijinul co
că alături dc noi veU fi dumnea cuvintele tuluror s-a desprins nc- faptelor cu coraoter antisocial, spriţl- mitetelor ralonole ale Partidului Co TIMPUL PROBABIL 23.00 ; 0,50 (programul II).
voastră, părinţii. cesi-tatea unei munci Intense, stă nul acordat dc cadrele de jurişti din munist Român, juriştii din justilie,
— Goneralia care se formează ruitoare, pentru ca generaţia pe diferite sectoare de aotivltate comi procuratură şl mililie, jurisconsulţii
— copiii, ia seva, tăria, din qene- care o creştem să fie Ja înălţimea siilor dc împăciuire de pe lingă ala şi avocaţii sînt hotărlţi să-şl aducă PENTRU 24 ORC
ralia formată — părinlii. Munca strădaniei harnicului nostru popor, iurile populare orăşeneşti $1 oomuna- contribuţia la formarea conştiinţei ju TELE^IZItm
de educare — spune tov. Elena care sub conducerea partidului le, comisiilor pentru soluţionarea liti ridice socialiste a cetăţenilor regiunii Vremea continuă să se încălzească Iar cerul va fi
Bădilă — e o operă colectivă, o clădcsle un viilor tot mal fru giilor de muncă şl comitetelor sin noastre în raport cu sarcinile ce le mai mult noros. Vor mai cădea ploi locale. Vintu-l va
muncă de mare răspundere. Ma mos. Cuvintele lor nu fost un a- dicalelor cu privire la soluţionarea revin. sufla moderat din sectorul 6iid şi sud-vesl. Temperatu 19,00 Jurnalul -televiziunii (1;» 19,15 Penlru tineretul
terialul cu care lucrăm este pel; să învăţăm copiii noşlrl. incă litigiilor de muncă, precum şi spriji VIDALI NrCOLAE ra va fl cuprinsă ziua intre 8 şi 16 grade. Iar noaptea şcolar; 20,00 Întrebări ij c«.rc s-a răspuns... între
de o fineţe şi o complexi din fragedă vîrstă, să Iubească nul acordat celorlalte organe obşteşti preşedintele Comitetului între —1 şi 5 grade. bări la care nu s-a răspuuj î/.ca ; 21,00 Trei tablouri pe
tate deosebită: sufletul copilului. munca, să iubească cinstea, mo de înrîurire. regional Hunedoara
Si aici, părinţilor le revine o sar destia si în primul rlnd să-şl Iu Din dezbaterile ce au avut loc cu al Asociaţiei Juriştilor PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE suplămină; 21,15 Secvenţe; -22,00 Film. „Dati-mi con
cină deosebită. Un mare pedagog bească patria. ocazia şedinţelor plenare de alegeri din Republica Socialistă Vreme relativ călduroasă cu cerul noros. Spre sfîr- dica de reclamalii"; 23,25 Jurnalul (eieviriunii (11).
se desprinde hotărîrca unanimă o ju- România şitul intervalului temperatura va 6Cădea uşor. Spori. Buletin (meteorologic.
I p ^ ^ iwi-'in i'n 'ii» tu i 'ia» AM-3 C-THI3 ilStiTJ J B , 1 mscsjk ^33b rsu mag , . s n fîSDo ouo^b i MMM <
STELEI E
KREMLINULUI
In 1937, cu prilejul celei de-a 20-a a-
nlversări a Marii Revoluţii Socialiste
din Octombrie, pe cele cinci turnuri
ale Kremlinului au fost instalate niş
te slele rubinii. In ciuda greutăţii lor
mari (aproape o tonă), atunci cind
vîntul îşi schimbă direcţia, ele se
rotesc cu uşurinţă în jurul axei lor.
Stelele Kremlinului sînt luminale
B )S c (io s tn r c in e a tta io g r a B ie din Interior. In stelele de pe turnu
25.000 de ani sub zăpadă rile Vodovzodnîi şi Boroviţki, de pil
dă, sînt instalate lămpi de 3.700 W, iar
In editura „ Sovctskaia E n(i- despic m ăiestria actorilor, re gizo celelalte lămpi — de 5.000 W. Toate
In Taimlr, în nordul aaiatic al parte din stomac cu resturi de ver kîo p e d ia " va apare c u n n d un d ic rilo r şi ope ra to rilo r. O scrie de mecanismele care comandă ilumina
Uniunii Sovietice, au fost desco deţuri. Vulpile albastre supaseră ţio n a r c ine m ato grafic, în două articole se ocupă dc tehnica cine tul stelelor sînt dispuse în interiorul
perite 10 cadavre de mamuţi, «le o gaură pină la mamut şi se hră volum e. Este p rim a lucrare de a- m atografică, descrierea aparatelor turnurilor.
căror ţesuturi şi-au păstrat elas neau dîn carnea lui. Partea conser de luat vederi şi de proiecţie, u ti Distanţa dintre vîrfurile stelei de
ticitatea. Pină In prezent, în În vată a animalului a fost ambalată cest fe l care sc tipăreşte in U n iu pe turnul Borovilki este de 3,20 m,
treaga lume nu s-au descoperit de- in lăzi şl trimisă la Muzeul zoolo nea Sovietică. D ic ţio n a ru l cu la ju l stu d io u rilo r, u ltim e lo r in o de pe turnul Troiţkl — dc 3,50 m, şi
cit 30 asemenea exemplare. gic al Academici de Ştiinţe din p rin d e scurte prezentări a acti v a ţii de stcrcofonie. film e cu pe de pc turnurile Nikolskl şi Spasski
Ultimul mamut, descoperit pe Leningrad. v ită ţii u n o r cunoscuţi regizori, licu lă de 70 nun. circoram a ctc. — do 3,75 m.
malul (Iuviului Piasina, dincolo dc Recent, prof. Rudenko, cu aju scenarişti, actori, scenografi, com
paratele 72 latitudine nordică, pre torul laboratorului Institutului p o z ito ri c tc „ p recu m şi s tu d ii con
zintă un deosebit interes pentru arctic şi antarctic din Leningrad, a cise in legătură cu istoria artei ŞT1ATI G A ...
şliinlii. stabilit că mamutul din Piasina se cinem atografice in d ife rite ţă ri şi
Colaboratorii Instiluluhii de cer înămolisc înlr-un teren mlăştinos in U.R.S.S. A u to r ii acestui d ic ţio
cetări agricole din Norîlsk au fă acum 25 000 dc ani. n a r au rezervat un loc de seamă IN' CURÎND va fi terminat barajul IN APROPIERE de Monlreal (Ca R. R. CHINEZA — La Fabrica de cintarc de înaltă precizie din
cut săpături sub un strat de ză Acest mamut va face obiectul a rtico le lo r teoretice despre d ife de pe Ruza, un mic riu de Ja periferia nada) a intrat în funcţiune prima uzi Şanhai c-a produs o mierobalanţă, cc poale cjuiari obiecte avind o
padă dc 4 m. de unde au scos la cercetărilor în diverse institute de Moscovei. Lacul de acumulare al a- nă penlru iradierea alimentelor. In greulalo intre o milionime de gram pină la două «/târne.
iveală cadavrul mamutului. O ma specialitate din diferite ţări, unde rite le g e n u ri de film e, despre ra cesluia va avea o capacitate de 240 curînd vor li trimise în reţeaua co
rc parte din corpul acestuia (500 au fost trimise eşantioane din Ic* p o rtu rile cu televiziunea şi alte milioane m.2 El va fi un important re mercială primele 6.000 dc tone de
kg) a rămas inloclă. Ea cuprinde o suturile suple alo animalului. arte. despre cinc-dram aturgie. zervor de apă potabilă. cartofi iradiaţi. Iradierea ii împiedică
INTRE ANII 1470-1475 la Cracovia să încolţească.
a funcţionat prima tiparniţă din Po IN URMA unei anchete întreprinse
lonia. Începuturile ei se situează încă
v . M i e s m E s o j de „Asociaţia mamelor din R.F.G.",
cu doi ani înainte de intrarea în func s-a descoperit că fiecare a treia gos D e ici, de colo
ţiune a tiparniţei de la Woslnnnster podină nu a beneficiat în ţoală viaţa
din Anglia. sa de o vacanţă. Medicii au constatat
ALBUMUL OE («HOITURI latin«i, cărţi cu caracter religios, as- că mamele care nu se află în cimpul
La Cracovia se tipăreau, în limba
tronomico-aalrologic si calendare. muncii au în general o sănătate mai C E I 65.000 dc lo c u ito ri ai insu închidă erm etic ferestrele şi uşile
proastă decit colo caro sînt încadrate.
Prima carte tipărită în Bmba polonă SE PARE că coi palru cîntărcli dc le i Jersey posedă circa 30.000 de caselor lo r - deşi era o căldură
la Wroclavv datează dîn 1475. muzică uşoară Beatles sînt celebrită autom obile, d ar nu au la dispoziţie înăbuşitoare - şi să sc refugieze
I.a finele secolului al XV-lea s-au ţile colc mai cunoscule din Anglia Din decit 800 k m de şosele pc cai c să pin ă la sosirea u n o r b rig ă z i spe
mai înfiinţat tiparniţe la Gdansk şi cele 2.000 de persoane, in virstă do circule. ciale care au reuşit, după o m u n
Malbork. Prima tiparniţă din lume pesle 18 ani, elicslionale, 96 la sulă Pentru a putea fina nţa noi cons
în slava bisericească (cu caractere ci- au reuşit să-i identifice pe cei palru că grea, să elibereze satul de a-
rilice), a văzut lumina zilei tot la „platoşi" după fotografii, în timp ce tru c ţii rutiere, a u to rită ţile locale ccst asalt.
Cracovia în aceeaşi pcrioa(Wi. numai 83 Ia sulă i-au recunoscut pe au in s titu it o taxă in ra p o rt cu i t
LA BUDAPESTA există o grădină lun g im ea fie că ru i vehicul. C A P IT A L A Japoniei se poate
zoologică pentru pui de animale r.ăl- George Brown, ministrul economici, înainte, p e n tru toate autom o lăuda că posedă cca m a i îngustă
şl pe sîr Alee Duglas-Home, fostul
baticc. Aici trăiesc pui de urşi, de lei, prim-ministru conservator. bilele sc plătea un im p o z it dc clădire d in lum e, dc n um ai 2 m
de tigri etc. Este locul favorit al co cinci lire sterline. N oua taxă va lăţim e. Cam erele sint m inuscule,
piilor din capitala Ungariei. DE LA începutul secolului nostru varia in tre 3 şi 30 de lire. după
CONCURAŢI dc tractoare, caii de au avut loc in Anglia 19.500.000 rle cum h n g im e a lo r va fi sub 4 m ia r pe scări cu g reu pot trece
tracţiune devin tot mai rori. In opl accidente do circulaţie, in urma căro două persoane in acelaşi tim p.
ani, numărul lor a scăzul co 60 Ja ra au murit 295.000 de persoane. Re sau m ai uiare de 4.80 m. D in cauza s u p ra p o p u lă rii oraşu
sută în R. F. Germană şi cu 50 Ja su cordul a fost bătut anul trecut cu i< lui. te re n u rile p e n tru construcţii
tă în Franţa. In Franţa, în 1964. au un mort la fiecare 67 de minule şi un C lT E V A ro iu r i m a ri de albine
fost tăiaţi la abalor 380.000 de cai şi. rănit la fiecare 84 de secunde. s-au năpustit asupra satu lui jap o d evin tot m a i scumpe şi specu
tn acoUst an. nu s-ou născut docît IN S.U.A. a fixst construit cel mai nez Cotanda, situat la sud de la n ţii sc străduiesc să p ro fite de
100.000. Specialiştii sini de părere că mic automobil din lume. Prevăzut pen T okio. L o c u ito rii au tre b u it să fiecare p alm ă dc p ăm ln l.
dacă nvi va acorda o atenlio serioa tru o singură persoană, el dezvoltă o
să creşterii cailor, rasa cabalină este viteză de 60 km/h şi poale fi garat
— Atenţiune, copii! — „Autoservire" !
ameninţată să dispară oriunde.