Page 96 - 1965-11
P. 96
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3395
CONFERINŢA O.S.A.
Crearea forţei interamericane
a fost amînafă
RIO DE JANEIRO 27 (Agerpres). O altă preocupare serioasă a de
Statele Unite au hotărît să ami legaţiei americane a constituit-o pro
ne pentru „o epocă mai favorabilă" iectul de rezoluţie al Columbiei pri
proiectul lor de creare a unei forje vind reafirmarea principiilor nein
O , N . U . Cocteil oferit de Nicolae Giosan la Roma Comunica! interamericane — scrie trimisul spe tervenţiei in treburile interne şi ex
terne. In urma unor presiuni ale de
cial al agenţiei
France Presse Ja
ROMA' 27. — Corespondentul prezente la lucrările conferinţei. Au Conferinţa extraordinară de la Rio legaţiei americane (Harriman a a-
Agerpres, I. Mărgineanu, transmite: luat parte directorul general al bulgaro-etiopian de Janeiro a Organizaţiei Statelor vut, de exemplu, convorbiri consa
•Şeful delegaţiei române la cea F.A.O., dr. B. R. Sen, directorii ge Americane. Delegaţia S.U.A., condu crate acestui proiect cu miniştrii de
Adoptarea unei rezoluţii prezentate de de-a XlII-a Conferinţă generală a nerali adjuncţi ai organizaţiei, pre SOFIA 27 (Agerpres). — să după plecarea lui Dean Rusk de externe ai Mexicului şi statului Chi
K.A.O. (Organizaţia Naţiunilor Ifni- şedintele actualei sesiuni, Manrice In comunicatul dat publicităţii Averell Harriman, a întreprins o le), proiectul de rezoluţie a fost tre
într-o
cut spre studiere
comisie.
delegaţia română în Comitetul te pentru alimentaţie şi agricultură), Sauvc, precum şi numeroşi miniştri după încheierea vizitei in Etiopia a ultimă încercare de a obţine ade Aceasta înseamnă de fapt — după
ziunea ţărilor sud-amerieane la pro
lui Todor Jivkov, primul ministru
Nicolae Giosan, preşedintele Consi
ai agriculturii şi alimentaţiei din di
liului Superior al Agriculturii a ofe ferite ţări. Cocteilul a decurs intr-o al R.P. Bulgaria, se arată că acesta iectul american al forţelor intera cum scrie United Press Internatio
economic si financiar rit un cocteil în cinstea delegaţiilor atmosferă prietenească. a discutat cu împăratul Haile Selas- mericane — de fapt forţe poliţie nal — inmonnîntarea lui. Trecerea
sie I despre dezvoltarea relaţiilor neşti — dar, in general, ele „au pre proiectului columbian într-o comi
ferat să nu se vorbească despre a-
între cele două state şi unele pro ceasta la ora actuală". Şase delega sie a fost motivată oficial prin „ma
rile greutăţi" ce există în privinţa
NEW, YORK 27 — Trimisul elaborarea unui program de an Ilie Murgulescu a fost ales membru bleme internaţionale. A fost subli ţii şi-au exprimat opoziţia lor fer elaborării unui „proiect unic şi prac
special, Agerpres, Nicolae Jones- samblu, care să mărească eficaci niat cu satisfacţie că colaborarea mă faţă de proiect (Mexic, Chile, tic".
cu, transmite : tatea eforturilor ce 6c depun in al Academiei Cehoslovace de Ştiinte dintre Bulgaria şi Etiopia in do Uruguay, Columbia. Ecuador şi Pe de altă parte, la Rio de Ja-
In cadrul lucrărilor Comitetu cadrul O.N.U. meniul economici, ştiinţei, tehnicii Peru). Punerea la vot a acestei pro neiro s-a anunţat oficial că confe
lui economic si financiar al A- După expunerea făcută de de şi culturii se dezvoltă cu succes. bleme putea să ducă la apariţia u- rinţa extraordinară a Organizaţiei
riunării Generale — consacrate e- legatul român, au început dezba PRAGA 27 — Corespondentul A- Cehoslovace, dr. Jiri Hajek, ministrul Cele două părţi au căzut de acord nor divergenţe atît de grave incit Statelor Americane, începută la 17
xaminării activităţii Consiliului terile pe marginea proiectului pre gerpres, Al. Liţă, transmite: învălă-mîntu-lui $i culturii, şi alţii. să stabilească noi domenii pentru Statele Unite, după cum menţionea noiembrie, se va încheia marţi, 30
Zilele acestea Ia Praga s-au des
Economic şi Social al O.N.U. — zentat. In intervenţiile lor dele făşurat lucrările celei dc-a 21-a a- Franlisek Sorm, preşedintele aca dezvoltarea relaţiilor bulgaro-ctio- ză AFP, „au bătut in retragere". noiembrie.
a fost luat In disculie proiectul de gaţii Australiei, Iranului, Algeri dunări generale a Academici Ceho demiei, a prezentat raportul cu pri piene.
rezoluţie privind „Punerea in va ei. Iugoslaviei si ai altor ţări s-au slovace de Ştiinte. Au luat parle a- vire la activitatea Academiei Ceho A fost exprimată îngrijorarea se
loare si utilizarea resurselor u- pronunţat în favoarea adoptării slovace dc Ştiinte si sarcinile aces rioasă în legătură cu situaţia din
muno", elaborat si prezentat din proiectului, subliniind în unani cariemicienî, oameni de ştiinţă, cer teia pe perioada următorului plan Vietnam şi s-a exprimat convinge
iniţiativa delegaţiei române. La mitate importanta lui. cetători, membri ni colegiilor ştiin cincinal. După discuţiile pc margi rea că problema vietnameză poate
ţifice ale academiei. Au participat,
nea raportului, adunarea a ales noi
acest poriect s-au asociat în ca In cursul aceleiaşi şedinţe pro- de asemenea, -Vladimir Kouckv, se fi rezolvată pe baza acordurilor de tokio: Mitinguri de protest împotriva
litate de coautori delegaţiile — icctul de rezoluţie intitulat „Pu cretar al C.C al P.C. din Cehoslo membri si membri corespondenţi al la Geneva din anul 1954. Cele două
academiei. De asemenea, au fost a-
Algeriei. Australiei. Austriei, nerea în valoare si utilizarea resur vacia. dr. Vaclav Skoda, vicepre părţi sprijină propunerea cu privi ratificării tratatului japono-sud-coreean
Chile, Franţei, Iranului, Japoniei, selor umane“ a fost supus Ia voi şedinte al Adunării Naţionale a R.S. leşi ca membri ai academiei 12 per
sonalităţi dc frunte ale vieţii şliin-
Libanului, Marocului, R.A.U. So şi adoptat în unanimitate. lifice internaţionale printre care si re la convocarea unei conferinţe
maliei, Sudanului, Ucrainei $i acad. Ilie Murgulescu, preşedintele mondiale pentru dezarmare, precum TOKIO 27 (Agerpres). — tratatului în Camera Inferioară. In
Iugoslaviei. Conferinţa de presă Academiei Republicii Socialiste Ro şi cererea de a se declara Africa şi Zeci de mii de persoane au parti alte rezoluţii, participanţii la miting
alte regiuni ale lumii — zone denu-
Proiectul a fost prezentat de NEW YORK 27 (Agerpre.s). — mânia. clearizate. cipat vineri la un miting dc pro au pmtestat împotriva staţionării in
delegatul C. Murgescu. După ce Comitetul de tulclă al O.N.U. a lui Dean Rusk test ia Tokio, împotriva ratificării porturile japoneze a submarinelor
a vorbit despre importanta facto a adoptat cu 77 voturi şi 17 ab tratatului privind aşa-zisa normali atomice americane. După miting, a
rului uman în procesul dezvoltării ţineri o rezo-Iulie care cere Marii WASHINGTON 27 (Agerpres). — zare a relaţiilor japono-sud-coreenc, avut Ioc o demonstraţie pc străzile
economice si sociale, reprezen Britanii să Tespecle integritatea Secretarul de stat al S.U.A., Dean împotriva agresiunii americane din capitalei. Poliţia a intervenit pentru
tantul tării noastre a subliniat re teritorială a Insulelor Mauritius si Rusk, a ţinui vineri o conferinţă de Lucrările conferinţei yemeniie Vietnam şi împotriva staţionării in a-i împrăştia pe demonstranţi. Mai
zultatele Importante objinule de să le acorde imediat independen presă, abordînd o serie de probleme portul Sasebo a submarinului nu multe persoane au fost arestate.
România, ca urmare a faptului că ta. Rezoluţia exprimă îngrijorarea internaţionale actuale. Referindu-se clear american „Dragonul mării". Mitinguri şi demonstraţii asemă
pune în centrul întregii sale cons fală de intenţiile guvernului en la conferinţa extraordinară a O.S.A. de reconciliere naţională Vorbitorii s-au referit la pericolul nătoare de piotest, la care se apre
trucţii utilizarea raţională a re glez „de a detaşa o parte a insu de Ja Rio de Janeiro el a spus că pe care îl implică pentru poporul ciază că au participat aproximativ
surselor umane şi dezvoltarea mul lelor de la teritoriul Mauritius, în după părerea generală a participan HARAD 27 (Agerpres). — tranzitoriu ar urma să fie condus 300.000 de persoane, au avut loc şi
tilaterală a personalităţii omului. scopul creării unei baze militare'' ţilor, în sistemul in-leramcrican sc După patru zile de la deschiderea prin rotaţie de cei şapte membri ai japonez şi popoarele din Asia ra în alte localităţi din Japonia.
Examinind diversificarea activită şi cere guvernului britanic să simte nevoia „anumitor schimbări". conlerinţei de reconciliere naţiona săi. Cele două tabere ar fi ajuns la tificarea tratatului japono-sud-co-
ţilor O.N.U. în domeniul resurse renunţe la acest proiect. Rusk a refuzat 6ă precizeze actuala lă din Yemen, cele două părţi — re un acord şi în privinţa sistemului de rcean, au chemat la unitatea tutu
lor umane, vorbitorul s-a referit In aceeaşi şedinţă, Comitetul de poziţie americană în problema înar publicanii şi regaliştiî — par, după adoptare a rezoluţiilor actualei con ror forţelor pentru a dejuca planu
la necesitatea de a se coordona tutelă a adoptat cu 80 voturi con mării nucleare a N.A.T.O. spunind cum apreciază observatorii politici ferinţe de la Harad. Acordul ar spe rile reacţiunii. A fost adoptată o re
numeroase Iniţiative si acţiuni pe tra 3 si 12 abţineri o rezoluţie care că in prezent înlreaga problemă sc prezenţi la Ha rad, să-şi apropia cifica necesilalea a cel puţin două zoluţie de protest împotriva acţiuni
care diferitele instituţii si orqani- cere Marii Britanii să acorde I- află in discuţia ţărilor membre ale punctele de vedere în principalele treimi din voturile participanţilor lor antipopulare ale guvernului Sato
sme ale Naţiunilor Unite le-au medial populaţiei Insulelor Fijî acestei organizaţii. probleme de a căror rezolvare de pentru adoptarea proiectelor ce vor care, cu sprijinul deputaţilor libe- JU M Ă T Ă Ţ I
întreprins pînă acum în mod droplul la autodeterminare si la In problema vietnameză, secreta pinde viitorul ţarii. Potrivit cercu fi supuse spre aprobare adunării. ral-democraţi, au forţat ratificarea
disparat. In acest scop. e! a pro independentă. Comitetul a apro rul de stat s-a limitat la reafirma rilor apropiate conferinţei, relatea
pus să 6e adopte măsurile necp- bai, de asemenea, o rezoluţie care rea punctului de vedere cunoscut ză agenţia DPA, s-ar fi convenit ca
sare în aşa fel încit Consiliul E- reafi rmă poporului Guineei ecua al S.U.A. în viitorul guvern a) ţării să func D E
conomic si Social să poală ajun toriale (formală din teritoriile ţioneze doi republicani, doi regali.sti,
ge la a 43-a sesiune n .sa — in Rio Muni şi Femanrlo Poo. admi doi independenţi, precum şi un re
anul 1067 — la o evaluare apro nistrate de Spania) dreptul la prezentant al preşedintelui Sallal.
fundată a acestor activităţi şi la autodeterminare şi independentă. Alegerea consiliilor Acest guvern de „tranziţie", cum îl M Ă S U R Ă
definesc agenţiile de presă, îşi va
îndeplini atribuţiile pînă la organi
zarea unui referendum popular,'pre Din Chile sc anunţă ch preşedin
provinciale în Italia văzut după cum se ştie de acordu tele statului, Eduardo Frei a sem
S ify a ţh din Congo rile realizate la deddah. Cabinetul nat un proiect privind efectuarea
ROMA 27. — Corespondentul unei reforme agrare. Proiectul a
Agerpres, I. Mărgineanu, transmite: fost trimis Congresului spre dez
batere.
LEOPOLDVILLE 27 (Agerpres). suri pentru a întări paza principale Astăzi (duminică), alegătorii ita Acesta face parte din seria de
Noul premier congolez, colonelul lor puncte din capitala congoleză. lieni se prezintă în faţa urnelor pen la n Smith măsuri anunţate dc preşedinte încă
Lconard Mulamba, a prezentat sîm- După instituirea stării de urgenţă, tru a alege consiliile administrative in timpul campaniei electorale.
într-o serie de regiuni. Vor fi reîn ameninţă...
b.îtă preşedintelui Mobutu lista nou postul de radio Leopoldville a trans provinciale, orăşeneşti şi comunale Pină în prezent, guvernul chilian
lui guvern, anunţă postul de radio mis un comunicat al autorităţilor a întreprins o serie dc masuri şi
Lcopoldvillo. Timp de două zile, a- militare în care se anunţă interzice noite consiliile provinciale din Pc- în alte domenii — în administra
cesta a avut consultări cu reprezen rea tuturor adunărilor cu „caracter saro, Vercelli si Viterbo, precum şi BONN 27 (Agerpres). — R. D. GERMA ţie, pe linia naţionalizării unor
tanţii grupărilor politice din 21 de subversiv". Intre timp, fostul pre 165 de consilii comunale, printre .Şeful regimului rasist al Rhode- NA : In foto: Un întreprinderi ele. Caracterul lor
provincii congoleze, precum şi cu şedinte Kasavubu „a depus armele", care mai importante sint cele din siei. Ian Smith, a acordat un inter uriaş telescop cu este însă în general limitat. Gu
fostul premier Chombe şi Antoine rccunoscindu-l pe generalul Mobutu Vercelli şi Novara. Dintre localită viu ziarului vest-german „Suddeut- oglindă de 2 m, vernul chilian este, după cît se
Gizenga. Potrivit agenţiei UPI, nu ca şef al statului. Se anunţă că re ţile în care vor avea loc consultările sche Zcitung" in care a recurs la a- produs de cunos pare, un adept al jumătăţilor de
s-a făcut cunoscută data la care noul prezentanţii armatei preiau tot mai electorale, 17 oraşe au peste 10.000 meninţâri la adresa celor care ar cuta întreprindere măsură. Preşedintele Frci, aşa cum
guvern va fi prezentat Parlamentu multe funcţii in conducerea statu- de locuitori, iar 111 comune — sub încerca să aplice sancţiuni împotri Cari Zeiss din îl caraoterizează un ziar occiden
lui ţării. Premierul Mulamba a de ,lui. Actualul preşedinte l-a numit pe 5.000 de locuitori. va regimului său. „Sfătuiesc pe toa Jena. tal, reprezintă acele forţe care ur
clarat că în cadrul convorbirilor colonelul Ferdinand Malila în frun „Micile alegeri", cum sînt numite tă lumea, a declarat Smith, să nu măresc doar să prevină „o even
„toate partidele politice din Parla tea serviciilor de informaţii. Pe vii în Italia alegerile provinciale, sînt dea dovadă de naivitate încercînd tuală explozie socială" în Chile.
mentul ţării i-au acordat sprijin". tor, arată agenţia Associated Press, aşteptate cu viu interes de cercurile să întreprindă acţiuni armate. Este Problema reformei agrare nu
Agenţiile de presă informează că, nici un comunicat nu va putea fi politice, deoarece ele vor permite o cunoscut că, alături de Republica este nouă în această ţară. Ea a
deşi atmosfera se menţine calmă la difuzat de postul de radio Leopold confruntare directă între coaliţia de Sud-Africană, noi dispunem de cea fost ridicată nu numai sub ad-
Leopoldville, regimul militar condus ville fără aprobarea în prealabil de ccntru-stînga şi partidele de opozi mai bine dotată maşină de război
de generalul Mobutu a luat noi mă acesta. ţie. Cu prilejul întîlnirilor care au pe continent". Smith a lăsat să se
avut loc în cursul săptămînii, a fost înţeleagă că el se poate bizui pe
expus pe larg programul electoral pactul militar cu Republica Sud-
al tuturor partidelor. Africană şi cu Portugalia. Notă externă
Ce ascunde noua amînare
■ninistraţia Frei. Dc fiecare dată
însă problema a fost aminată. In
a vizitei Sui Erhard în S.U.Â. Chile 60 la 6ută din suprafaţa n-
m u t m « p i t a u # * * KBViOOS i d o rabilă -aparţine unui mănunchi
WASHINGTON 27 (Agerpres). — re ale Bonn-ului. La Washington se de mari proprietari, majoritatea
„Majoritatea observatorilor poli crede că Erhard preferă să aştepte ţăranilor posedind loturi mici. sau
tici din Washington, scrie agenţia ca diversele idei emise de aliaţii fiind complet lipsiţi de pâmint.
France Presse, sint de acord că gri din NATO. asupra căilor de acces SA?!îO B0MM6Q: Zvonuri privind Lipsa de pămint a dus ta con
pa invocată de guvernul de la Bonn a R. F. G. la arma nucleară să se flicte aprige intre moşieri si ţă
pentru a cere din nou aminarea vi contureze mai precis înainte de a rani, Iar latifundiarii au apelat de
zitei cancelarului Erhard in S.U.A., veni să discute cu preşedintele John seori la forţa armată pentru a „po
are un caracter diplomatic". son. Se emite, de asemenea, păre posibilitatea unei noi lovituri de stat toli spiritele". O formă de lupfă
Mai multe ipoteze au fost formu rea că Erhard a preferat să plaseze pentru pămînt a ţăranilor chilieni
late in cercurile care urmăresc vizita sa în S.U.A, după întrevede o constituie şi ocuparea moşiilor.
îndeaproape evoluţia problemelor rile Wilson—Johnson, care vor avea SANTO DOMINGO 27 (Agerpres). destituie din funcţiile pe care le de Un exem.plu concludent este cel
vest-europene şi ale Alianţei atlan loc la Washington la 17 decembrie. In capitala dominicană continuă ţin in armată pe unii ofiţeri, sim din provincia Curico, unde ţăranii
tice asupra adevăratelor motive ale In sfîrşit, se apreciază în aceleaşi să circule zvonuri privind o posi patizanţi ai fostei junte militare de nu vor să părăsească cele cileva
acestei aminări, cu atit mai mult cu cercuri, că nu este imposibil ca Er bilă nouă lovitură de stat ca urmare la San Isidro. moşii ocupate de mai multă vre
cît ea este cea de-a patra schimba hard să fi dorit să cunoască înain a diferendelor existente între gu Se anunţă, pc de altă parte, că me.
re a datei iniţiale a vizitei. Prima tea vizitei sale şi rezultatele alege vernul provizoriu şi cercurile mili Consiliul O.S.A. a trimis Consiliului In lupta lor, ţăranii se bucură
ipoteză şi care pare justificată, scrie rilor prezidenţiale din Franţa de la tare de dreapta. In timp cc militari de Securitate al O N U. o informare de simpatie şi sprijin din partea
France Presse, este că Germania 5 decembrie. Anumiţi observatori ai trupelor interamericane patrulea în care se afirmă că forţele inter proletariatului de la oraşe şi a
federală nu doreşte să angajeze con politici din capitala Statelor Unite ză străzile, incercind să împrăştie americane „vor interveni pentru a altor pături progresiste din ţară.
vorbiri atîta timp cit întrevederile leagă într-o anumită măsură ami manifestaţiile populaţiei, cabinetul apăra guvernul lui Garcia Godoy". Amploarea unor asemenea mişcări
VENEZUELA., — In Venezuela în statul Anzoategui, a avut loc o ministrului apărării al S.U.A. Ro- narea vizitei şi de divergenţele c- condus de Ilector Garcia Godov se Agenţia Prensa Latina menţionează în lumea satelor, cărora li se a-
grevă a petroliştilor, Ia care au participat 1.140 de oameni. Ea a fost bert McNamara de la Londra şi Pa xistente în sînul guvernului de la străduieşte să înlăture din rînduri- că sub acest pretext trupele inter daugă -lupta grevistă ce cuprinde
provocată de faptul că autorităţile au anunţat introducerea obligatorie ris nu vor releva in ce măsură a- Bonn privitor la politica nucleară a le armatei uncie elemente militare americane intenţionează să-şi spo pe zi ce trece noi eşaloane dc sa
a asigurărilor sociale sub controlul guvernamental. liaţii din N.A.T.O. sint dispuşi să R.F.G. şi la cererile formulate de a- de dreapta Potrivit agenţiei Prensa rească controlul direct asupra situa lariaţi din colo mai diverse do
In foto t Muncitorii aflaţi în grevă. răspundă favorabil cererilor nuclea ceasta. Latina, se aşteaptă ca guvernul să ţiei din Republica Dominicană. menii de activitate, mineri, ca
dre didactice, personal adminis
trativ ctc., au determinat guver
nul chilian să pună capăt amînă-
rilor în domeniul agrar.
PEKIN tele tării, Nkruniah, este împuter groază ar fi putut-o lăsa asupra corpului didactic şi a studenţilor ccstei săptămini, datorită ieşirii bert Lorent, unul dintre princi Din păcate, proiectul actual a-
La 26 noiembrie, Mao Tze-dun, nicit să decreteze mobilizarea mi telespectatorilor. care se află în grevă de cileva din Iară a unei cantităţi dc aur palii responsabili pentru aplicarea fectează doar o serie de ferme
preşedintele C.C. al P.C. Chinez, litarilor, precum si a tuturor ce Autorităţile 6-au opus prezen zile. Sub pretextul că au fost des în valoare de 50 milioane dolari. programului ordonat de Hiilcr, de mari şi unele terenuri nefolosile.
a primit delegaţia militară a re lorlalte persoane care deservesc tării filmului pe ecran, încă de Princitpaila cauză a acestei situaţiile asasinare sistematică a bolnavi iar ţăranii vor trebui să plătească
galului Cambodgici, condusă de forţele armate. la terminarea lui în luna august. coperite bombe fabricate manual, consideră că se datorează conver lor mintali. Lorent avea sarcina pămîntul pe care il vor primi.
Lon Noi, prim-minislru adjunct al in oraşul Colon au fost arestate tirii de către Franţa a unei canti specială de a aproviziona cu gaze După părerea observatorilor poli
Regatului Cambodgiei, ministrul WASHINGTON PARIS 13 persoane, iar în Ciudad de Pa tăţi de dolari în aur. In prezent, ucigătoare „instituţiile" ce puneau tici „reforma" nu va pulpa să J
apărării naţionale. nama alte 9. Greviştii continuă rezervele dc aur ale S.U.A. au co- rezolve nici pe departe cerinţele
Purtătorul de cuvînt al „Casei Piloţii, însoţitorii de avioane şi borit la nivelul de 13,8 miliarde în aplicare acest program. Şeful leqit:me alo majorităţii ţărănimii
BUDAPESTA Albe44 a anunţai că preşedintele telegrafiştii de la Societatea de acţiunile revendicative, în pofida dolari. serviciului, sub ale cărui ordine chiliene. Afirmaţia osie întărită
Pakistanului, Mohamed Ayub lucra Lorent, a fost condamna-t la
Agenţia MTI relatează că la 26 Khan. va face în zilele de 14 si 15 CETATEA VATICANULUI si de relatarea ziarului „L'Ex-
noiembrie Janos Kaclnr, prim-se- decembrie o vizită în Statele U- moarte de tribunalul din Niîrn- press", care arată „că preşedin
crotar al C.C. al P.M.S.U., a avut nilc pentru a avea întrevederi cu Politia Vaticanului împreună cu berg şi executai. tele Frei ţine cu tot dinadinsul
o convorbire cu delegaţia Parti preşedintele Johnson. S-a men politia italiană lac cercetări pen ca în timpul guvernării sale
dului Comunist din Grecia con ţionat că vizita preşedintelui Pa tru descoperirea persoanelor care PARIS
dusă de K. Koliannis, prim-secre- kistanului va fi urmată, probabil, au furat obiecte de valoare din 100000 de ţărani să devină pro
lar al C.C. al P.C. din Grecia. de o întîlnire, la începutul lunii transporturi aeriene „Air France" manevrelor şi presiunilor poliţie Biblioteca Vaticanului, cea mai Un grup de peste 200 de ame prietari44. Aceasta inscamnă că va
ianuarie. între preşedintele John au anunţat vineri, că sînt hotă- neşti. bogată din lume în manuscrise la ricani aflaţi în Franţa au semnat primi pămînt contra cost numai
ACCRA son si primul ministru al Indiei, rîţi să-şi înceteze din nou activi tine, greceşti şi din perioada Re o scrisoare adresată guvernului unul din 80 de chilieni! Cum ră-
Membrii Adunării Naţionale a Lai Bahadur Shaslri. tatea, în cazul în care revendi MONROVIA american, în care îşi alătură gla mine cu ceilalţi? Şi mai ales cum
Ghanei, reuniţi în şedinţă extra cările lor nu vor fi satisfăcute. naşterii. Printre acestea sc a(lă
ordinară, au aprobat, la cea de-a LONDRA După cum 6-a mai anunţat, per Potrivit agenţiei France Pres manuscrisul „Canlonierului" iui sul acelora care cer să se pună ră.mine cu afirmaţia preşedintelui
treia citire, un proieot de lege sonalul dc la „Air France*4 a de se, Liberia si Republica Arabă U- Francesco Pelrarca (130-1-1374). capăt de urgentă războiului dus Eduardo Frei care a arătat că
privind apărarea ţării. Prin textul Potrivit agenţiei Reuler, condu clarat o grevă de patru zile în nită $i-au restabilit relaţiile diplo continind 366 de poeme, citeva dc S.U.A. în Vietnam. Scrisoarea, „n-avem prea mult timp de pier
proiectului de lege, guvernul Ola cerea B.B.C. a hotărît vineri să noaptea de marţi spre miercuri, matice. poezii în manuscris ale Iui Tor- care a fost înmînală Ambasadei dui dacă vrem să ferim această
nu prezinte ia televiziune un film cerînd majorarea salariilor,
nei este împuternicit să adopte în legătură cu efectele pe care NEW YORK guato Tasso (1514-1.595), autorul americane din Paris, afirmă spri tară de o catastrofă provocată dc
măsurile pe care le crede de cu lc-ar putea avea asupra Angliei CIUDAD DE PANAMA Banca federală de rezerve a cunoscutei lucrări „Ierusalimul e- jinul total acordai de semnatarii mizerie şi nedreptate". Va reuşi
viinţă în cazul unul conflict ce un război nuclear. Această hotă- S.U.A. a anunţat că balanţa de liberat*’. ei marşului asupra Washingtonu „reforma44 proiectată să prevină
ar rezulta din actuala criză rho- rire a fost determinată de impre In Panama, politia continuă re plăti a Statelor Unite a continuat FRANKFURT lui, organizat de adversarii răz „exploziile sociale" din Chile?
desianâ. De asemenea, preşedin sia pe care numeroasele scene de presiunile Împotriva membrilor să 6e Înrăutăţească în cursul a- La Muenster a fost arestai Ro- boiului dus de S.U.A. în Vietnam. I. ŞERBAN
Redacţia şl administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr, 25, telefon (5 88. 1275. 15 85, 12 11. Taxa plătită In numerar eopîorm aprobării Direcţiei Generale P.T.TJL — or. 263.328 din 6 aolembrle 1949. — Tiparul, întreprinderea poligrafică Huaedoara Deva 40.065