Page 100 - 1965-12
P. 100
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3421
hotare SCURTE ŞTIRI 1
încheierea săptămînii
In cinstea aniversării proclamării
filmului românesc
R e p u b l i c i i
la Atena
MOSCOVA 28. — Coresponden filmul românesc „Gaudeamuş ATENA 28 Corespondentul Ager
tul Agerpres, S. Podină, trans Igitur" pres. C. Alexandroaie, transmite:
La Atena s-a încheiat săptămîna
mite: Asociaţia de prietenie so-
vieto-română a organizat la Ca TOKIO 28 (Agerpres). — Aso filmului românesc. Realizările cine
sa Prieteniei popoarelor o seara ciaţia de prietenie Japonia-Ro- matografiei noastre, printre care „Pă
consacrată celei de-a 18-a ani mânia a organizat o şedinţă fes durea spînzuraţilor44, „Neamul Şoimă-
reştilor", „Darclee" şi „Patru paşi
versări a proclamării republicii. tivă dedicată aniversării procla spre infinit- s-au bucurat de un fru
Despre realizările poporului ro mării republicii noastre. Pre mos succes. Filmul „Pădurea spânzu
mân, au vorbit scriitorul Iui'îi şedintele Asociaţiei, H. Kuroda, raţilor", de pildă, a fost caracterizat
Kolesnikov şi Titus Sinu, consi membru al Parlamentului din ca „o mare realizare cinematografi
lier al Ambasadei române la partea Partidului socialist, a fă că”, care conţine scene de o rară sen
Moscova. cut o expunere despre înfăptui sibilitate artistică.
Seara s-a încheiat cu un pro rile poporului român în cei 18 Totodată presa a subliniat impor
gram de filme documentare. ani de republică. A luat, de ase tanţa schimburilor culturale intre ţă
Celei de-a 18-a aniversări a menea, cuvîntul Dumitru Borşan, rile balcanice pentru cunoaşterea re
proclamării republicii noastre i-a însărcinat cu afaceri ad-interim ciprocă a popoarelor acestei zone şi
fost consacrată şi o adunare la al Republicii Socialiste România a realizărilor lor pe plan cultural-
Institutul de relaţii internaţiona la Tokio. artistic. Artiştii români Silvia Pc-
le. Prof. I. P. Ilinski a făcut o A urmat un program cultural povici şi Ştefan Ciubotăraşu, care au
expunere în legătură cu dezvol participat la săptămîna filmului ro
tarea României in cei 18 ani de în cadrul căruia au fost pre mânesc, au avut in acestă perioadă
republică. zentate filme documentare româ numeroase întrevederi cu oameni de
In încheiere a fost prezentat neşti. artă şi cultură.
Ministrul de externe al Italiei
şi-a prezentat demisia
ROMA 28. — Corespondentul nistrului de externe Fanfani nu
Agerpres, I. Mârgineanu, trans a provocat surprindere. Cu pri
mite: Ministrul afacerilor exter lejul recentelor dezbateri de po
ne al Italiei, Amintore Fanfanî, litică externă, care au avut loc
şi-a prezentat demisia intr-o scri atît în Senat cit şi in Camera
soare adresată preşedintelui Con deputaţilor, primul ministru Al
siliului de Miniştri, Aldo Moro. do Moro. referindu-se la inter
După ce arată că hotărîrea de a viul acordat recent de Fanfani
demisiona este irevocabilă, Fan- săptămînalului „Espresso44. men
fani propune ca înlocuirea sa sâ sc ţiona că „gindurile ministrului
facă la 6 ianuarie 1966 „pentru de externe ar fi fost răstălmăci
a se putea prezenta in ziua de te". (In acel interviu, Fanfani îşi
5 ianuarie în faţa Comisiei pen arăta dezacordul fa(ă de poziţia
tru afacerile externe a Camerei adoptată de delegaţia italiană la
deputaţilor. El arată în scrisoa O.N.U.). Se consideră că scrisoa
re că doreşte să răspundă perso rea de demisie a lui Fanfani se
nal la interpelările unor grupări datoreşte tocmai părerilor sale
parlamentare, ca să nu i se re diferite de cele ale guvernului
proşeze atît lui cît şi guvernu în unele probleme de politică ex
lui că „fug de parlament44. ternă.
La Roma s-a anunţat că pri
Potrivit observatorilor politici mul ministru Aldo Moro i-a re
din capitala Italiei, demisia mi fuzat demisia lui Fanfani.