Page 11 - 1965-12

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3399

MORMÂTI de partid  n g a j N iii

In cursul dezbaterilor s-a relevat
CREŞTEREA mit! încă do! tovarăşi în rîndurilo faptul că biroul orqanizaliei de bază a (ost îndeotinit
Partidului Comunist Român. De aceşti
tovarăşi $i dc alţii din activul fără mi a manifestat o preocupare sufi­
Şl PROMOVAREA de pari ici, s-au ocupat în permanentă cientă pentru buna desfăşurare a ac­
comunişti bine prcqătili din punct do tivităţii în autobază, nu a tras la răs­ Sarcina trasată de partid privind persoana com unistului Laurean M o­
CADRELOR, ÎN DISCUŢIA vedere politic si profesional. De c- pundere pe cct cam ge fac vinovaţi îndeplinirea integrală, în mod c- mi. caro să se ocupe şi să r.ăspunclă
xcmplu, de Anqela Boldea, s-a ocu­ dc existenta rămînerii în urmă. xem plar şi înainte de termen a pre­ in mod special dc fabricarea produ­
pat tov. Ioan Pop. iar de iov. Pitiş Totodată au fost s.oasc în eviden­ selor pentru export. Au fost asigu­
COMUNIŞTILOR Ioanechim s-a ocupat îndeaproape tă o seric dc deficiente ca: slaba vederilor planului la produsele des­ rate sculele, dispozitivele şi v e rifi­
tinate exportului, a stat şi stă mereu
Iov. Marcu Rcmus, care i-a îndrumat preocupare pentru repararea la timp catoarele cele mai bune, iar mate­
pe coi primii» în partid să studieze a autocamioanelor şi mai ales a auto­ în atenţia colectivului de m uncitori, ria lu l a fost recepţionat cu rea mai
secţia
dc la
ingineri şi tehnicieni
Recent, comuniştii din organizaţia Statutul, directivele, hoiăririle Con- basculantelor, depăşiri la consumul dc lanţ a Uzinei ,30 Decembrie'1 clin mare atenţie înainte dc introduce­
do bază F CR. do la coopcraliva mes- qresului ol IX-lca al PC.R. $i alte do­ benzină, nerealizarea planului la tone Cugîr. Noi ne-nm angajat să înde­ rea în fabricaţie. De asemenea, exe­
losuq.treasca „Retezatul" din Haţeg cumente ale partidului nostru care şi tone km. pe octombrie 1965, cazuri p linim aceste sarcini pînă la 1 de­ cutarea tratam entului termic al pie­
au discutat, in cadrul unei adunaţi i-au ajutat să cunoască bine linia po­ de indisciplină în sectorul iranspoit cembrie. Astăzi, putem raporta că selor s-n făcut cu eon mai mare a-
qonorale, despro felul cum se preo­ litică a Partidului Comunist Român. de călători. le-am înd eplinit cu citeva zile mai tenţie şi numai în prezenţa .şi sub
cupă conducerea cooperativei do eres* Din discuţiile purtate do comunişti ca In cadrul serviciului exploatare, repede. Lanţurile articulate de 1/2X supravegherea m aistrului sau a şe­
teroa şi promovarea cadrelor. Iovu Marconi, Nicolac Muntcanu, Ti- condus dc iov. Mihalache Roşea s-au 8.2 ţo ii care se exportă in U I1.S.S, fului dc echipă.
Cu aroasltl ocazie, tov. Viorel Măr­ roi Dînsorean. Viorica Miclea şi al­ semnalat, de asemenea, lipsuri în di­ IL 1J. Ungară. Birmanîa, Indonezia, Com uniştii de la control au p ri­
cii. vicepreşedinte al cooperativei, a ţii a reieşit că tovarăşii am intiţi s-nu rijarea parcului şi orqanizarea pro­ cele de 3/4X 12,7 ţo ii ce se exportă m it sarcina de a raporta de două ori
evous un referat din care a reieşit achitat cu cinste dc sarcinile trasate ducţiei. N ici comitetul sindicalului, al în n. S. Cehoslovacă şi IL P. Unga­ pe săptâmînă biroului organizaţiei
că. In neneral, conducerea coopera­ depunînd mult interes pentru reali­ cărui preşedinte este tov. Radu Pe- ră, lanţurile de bicicletă şi alte t i­ de ba/.i despre calitate.! pieselor in ­
tivei fl acordat atentia cuvenită a- zarea planului dc producţie. trescu. nu a depus o activitate susţi­ puri de lanţuri articulate ce se fo­ trate în control. A tît în grupele sin­
costei probleme importante Astfel, ★ nută în orqanizarea, urmărirea sl losesc la diferite agregate şi insta- dicale cît şi în organizaţia U. T. C.
un număr de 5 cooperatori au fost $i biroul organizaţiei dc bază a popularizarea întrecerii socialiste, lă- lu ţii petroliere, au fost livrate. Toa­ s-a discutat despre im portanţa înde­
în schimb de experienţă la coopera­ PC.R. de la cooperativa meşteşugă­ sînd în majoritatea cazurilor, ca n- te produsele prezentate la O. C. M. p lin iţii sarcinilor, iar m aiştri şi teh­
tiva „M o ţu l" din Brad spre a-şi în­ rească „Retezatul" din llalcq se preo­ ecasta să sc desfăşoare în virtutea (O ficiul de control al m ă rfu rilo r) au nicieni bine pregătiţi, membri de
suşi din metodele de lucru practica­ cupă îndeaproape dc întărirea rindu- inerţiei. fost admise. Aceasta, datorită fap­ partid, au explicat cum trebuie să
te la sediile de cizmărie. Conduce­ rilo r orqanizaliei. Dc la începutul a- Participanţii la discuţii au analizat tulu i că recepţia internă s-a făcut cu se lucreze demonstrînd că nu este
rea cooperativei s-a în g rijit să tri­ nuhii şi pină in prezent, au fost p ri­ rvi răspundere deficientele semnalate toată seriozitatea şi răspunderea cu­ vorba numai de prestigiul lor şi al
mită un număr de 4 cooperatori la miţi II membri noi. şi au recomandat măsuri concrete venită de către com unistul Sabin uzinei, ci şi dc prestigiul ţă rii noas­
cursurile de specializare orqanizale Printre tovarăşii prim iţi anul aces­ Clonţan şi Henic Otto, din activul tre. Munca politică s-a desfăşurat
eu sprijinul U C E C O .M .. cursuri ca­ ta în partid se număra Ionel Alim - pentru îmbunătăţirea activităţii po­ fără de partid, care au răspuns de larg ceea ce a făcut ca răspunderea
re nu funcţionat în unele oraşe maî pcscu, Petru Paseoiescu (cizmari), litice si economice din autobază, pen­ şi exigenţa să crească în fiecare com­
maci ale ţării. Oheorqhe Andrus (frizer). Ana Marin tru recuperarea rămînerii în urmă. această sarcină. partim ent de activitate. Un exem plu
Adunarea qenerală a organizaţiei Barta (blănar). Constantin Miclosonl îndeplinirea înainte de termen a în această p rivinţă îl constituie e-
de bază a adoptAt o hotărîre cnre (cojocar), Aurica Mihăeşcu (coafeză), IO AN POPA sarcinilor la produsele pentru ex­ chipa care lucrează la ansamblarea
prevede printre altele: membrii de Nicolae Muntcanu (tinichigiu), Gheor- membru al biroului orqanizaliei port şi executarea lor la un înalt la n ţu rilo r, formată din tov. Ioan Pi-
partid riin fiecare secţie a coopera­ qhe Mărqineanu (lîmplar), Dorel P*aţd de bază de la autobaza I.R.T.A. nivel tehnic-calitativ au fost asigu- vodă, şef de echipă, Dobrc Dediu,
tivei să aibă în qrija lor pe coope­ (fotoqraf) şi alţii. Alba rate prin măsurile luate de organi­ Trif.an Muică, Ioan Faur şi Iu liu
ratorii mai tineri în vederea ridică­ D. Zl'DA zaţia de partid, sindicat, U T C şi Pec/er, comunişti care s-au angajat
S. NICU conducerea secţiei. In prim ul rînd
rii continue a nivelului lor profesio­ corespondent! am trecut la verificarea şi îm bună­ să îndeplinească în mod exemplar
nal si politic; ţinerea cu regularitate sarcinile, lucru pe care l-au şi fă ­
tăţirea tehnologiilor de fabricaţie, cut. Tehnologul Ioan Roşianu, de la
a unor conferinţe $i recenzii în fala
tinerilor; orqAnizArea cursurilor de SA FIE FOLOSITE Tovarăşul Achim Augustin, din repartizarea m uncitorilor cu cea mai serviciul tehnic al uzinei, membru
rldicAre a calificării etc, secţia arg.'isitorie a Fabricii „ V i­ înaltă calificare la executarea pro­ dc partid, şi ing. May Gunther, in ­
giner tehnolog in cadrul secţiei, ute-
duselor. La controlul tehnic volant,
NICU SBUCHEA TOATE FORJELE! dra" din Orăştic este evidentiat pe faze de operaţii, au fost puşi cei cist, au adus o contribuţie de sea­
membru al subredacllei noaslro în întrecerea socialistă. LI îşi de­ mai bine pregătiţi şi exigenţi con­ ma la îm bunătăţirea tehnologiilor
păşeşte norma de lucru în fie­
voluntare din Haţeg (Urmare din pag. 1), sura Ia băutură, a făcut scandal pe care lună cu 15-20 la sută. trolori. S-a num it un maistru în de fabricaţie, la ridicarea n ive lu lui
Biroul orqanizaliei de bază dc la stradă, în plină noapte, tulburând tehnic-calitativ al produselor. Comu­
autobaza I.R.T.A. Alba a convocat zi­ loare nu prea mare. Dar această va­ odihna m ultor fa m ilii. Şi actul de niştii Ioan Roman şi Alexandru A -
CRESC RÎNDURILE lele trecute o şedinţă lărqilâ la care loare a fost creată de întregul po­ huliganism al cărui autor a fost M i- lecu, dc la control, s-au achitat cu
au fost invitaţi tovarăşii din colecti­ por şi îi aparţine în întregime. N i­ hai Vasilnjuc din Deva este deza­ L A G . A . S , P E T R E Ş T I cinste de sai'Cini, dovedind răspun­
ORGANIZAŢIILOR vul de conducere precum şi şefii de mănui nu-i este îngăduit să-şi însu­ probat de opinia publică. berăria dere şi exigenţă in îndeplinirea lor,
la
şească mai m ult decît i se cuvine
neingâduind nici o abatere
de
sectoare care răspund de orqanizarea
Intr-o 7.i, de curînd, la
şi dirijarea producţiei. pentru munca prestată, sau să tră ­ ..Corvinul" din Hunedoara, un cetă­ tehnologie.
DE PARTID In şedinţă a fost prezentata situa­ iască uşor, ciupind din ceea ce mem­ ţean în stare de ebrietate a mai ce­ Alegerea oamenilor. organizarea
ţia planului de producţie pe Indicatori b rii societăţii creează cu eforturi rut de băut. Foarte prompt, ospăta­ Care este muncii şi a producţiei, repartizarea
susţinute. Categoric, aceasta nu este
şi s-au dezbătut probleme leqale dc omeneşte f rul Ioan Hodor l-a servit, pentru ca precisă a sarcinilor pe oameni şi
Zilele trecute a avut loc Adunarea apoi. mai tirziu, tot el să-l scoală controlul sistematic al realizării lor.
qrnorHlă a orqanizaliei de bnză nr. realizarea planului dc producţie, a- NTu se încadrează în ceea ce nu­ afară din local. Lăs.Şm la o parte «au conclus La mobilizarea întregului
l.’f do la Revizia de vaqoano Simcria vînd ca bază de discuţii rămîncrea mim omenesc nici fapta săvîrşită de faptul c«ă servirea celor în stare de colectiv care a pus suflet şi pasiune
călători. Cu acest prilej au fost pri­ in urmă din luna octombrie 1965. Traian Curelar, care, întrednd mă- ebrietate este interzisă pnn lege. Nu eficienta irigaţiilor in muncă. Avem oameni harnici şi
este un act uman să te asociezi şi pricepuţi, care şi-nu însuşit sarcinile
chiar să îndemni pe cinev.a care a şi politica partidului, răspund întot­
întrecut măsura ta băutură, să a- deauna la chem.ări şi pun in slujba
(Urmare din pag, 1) aceeaşi în g rijire exem­ jungă în asa hal, in cit să cadă de pc în d e p lin irii acestora to«atâ pricepe­
MULŢUMIRI DIN INIMA plară din partea m edi­ picioare si să adoarmă, undeva, pe un A lă tu ri de mecanizare şi chim iza­ re producţia la culturile irigate a rea. talentul şi capacitatea lor de
care slăbea pe zi ce cului am intit m-am bu­ trotuar. Şi trebuie să arătăm că ast­ re, irig aţiile constituie un m ijloc im ­ fost sub nivelul p o sibilităţilor con­ muncă. Realizările im portante do-
portant pentru creşterea
curat şi în zilele ce au
producţiei
stau în lipsa de preocupare din par­
trece. In asemenea si­ urm at pînă la ieşirea fel de cazuri, cind ospătari sau chiar agricole la ha. lată de cc, la Congre­ bîndile sînt iodul m uncii întregului
tuau?, Loghin Demian el este vorba, şi-a dat tot mai eficace. In tim ­ din spital. responsabili de unităţi de alim en­ sul al IX-lea al partidului s-n sub­ tea serviciului tehnic în direcţia fo­ colectiv caic n-a precupeţit nici un
s-a internat pentru a seama că are în faţă un pul tratam entului am a- taţie publică, înlesnesc băutură pen­ losirii în mod raţionai a u tila je lor efort pentru «a îndeplini cu cinste
doua oară în Spitalul u- caz destul dc greu. T re­ flat că acel doctor tî- Lecturînd mai depar­ tru cei deja băuţi, sc mai înlim plă lin ia t că sporirea producţiei agrico­ destinate acestui scop si inconsec­ angajamentul luat
n ilicat din Brad. După buiau luate măsuri u r­ năr care mă consulta şt te scrisoarea am găsit şi Ia Deva, Petroşani, Brad şi in le prin utilizarea raţională a tutu­ venţei în aplicarea corectă a unei IO AN M .AllIŞ
două săptămini de con­ gente. Dar mai bine să (are urmărea cu atîta cuvinte emoţionante la alte părţi. ror resurselor de apă trebuie să con­ agrotehnici diferenţiate, specifice m.aistru principal, membru in
stituie o problema de rezolvarea că­
trol. medicii de aici au lăsăm pe Log h in De­ interes şi pasiune evo­ adresa om ului în halat Cetăţeanul N C. din Deva, s-a dus reia este necesar să se preocupe cu cu ltu rilo r irigate. Pentru ca pc v ii­ rnm ilctnl de p.arlid
constatat că orice incer- mian să povestească de­ luţia bolii, este ch iru r­ alb care i-a restabilit la mag<azinul „Legume şi fructe" din tor să fie evitate pierderile, in va­ ing. O II MORGII K CRIŞAN
care de tratam ent este spre felul cum a fost gul Petru Fechetc. A - sănătatea. In tr-o convor­ cvartalul „23 August". In magazin, toată răspunderea specialiştii şi con­ loare de zeci şi sute dc m ii de Ici, şeful seeţicî lanţ
zadarnică şi că singura tratat. poi am fost dus în sala bire pe care am avut-o lume m ultă. Omul s-«a aşezat la rînd, ducerile u n ită ţilo r agricole. ce s-au înregistrat pină acum de la
cale de salvare este ope­ — Am fost p rim it cît de operaţii cu medicul Fechete de aşa cum făcuseră şi predecesorii săi P iintre un ităţile agricole din re­ cu lturile irigate este necesar ca to­
raţia. Er,a vorba însă de se poate de bine la spi­ După aproape două la S pitalul unificat din şi n aşteptat. Dar iată că în maga­ giunea noastră rare au condiţii fa­ varăşii cate răspund dc activitatea
o operaţie foarte grea şi tal. Medicul, pe care ore dc munca încordată Deva acesta spunea : zin au in tra t două femei. Imediat, vorabile pentru irigarea unor supra­ brigăzii dc irig a ţii să manifeste mai
mai ales urgentă. Pentru nu-1 cunoşteam si că­ medicul Petru Fechetc — Bucuria cea mai feţe însemnate de cultu ri se numără m ultă preocupare faţa dc lichidarea
deficienţelor manifestate in ccca cc N O T A
mai m ultă siguranţă, o- ruia îi aduc m u lţu m iri a răsuflat uşurat. Ope­ mare a noastră, a me­ responsabilul, Ivnn Constantin a Li­ şi gospodăria agricolă de stat din
sat rîndul să «aştepte si Ic-.a servit
mul a fost trim is la Spi­ din inimă, m-a tratat cu raţia îi reuşise. In scri­ dicilor, este atunci cînd cu tet cc-au dorit, Pe bună drepta­ Petresti. La unitatea am intită sint priveşte aplicarea în mod corespun­
talul unificat din Deva. toată atenţia şi m-a pre­ soarea trim isă redacţi­ reuşim să tratăm paci­ te. cetăţeanul N. C. a fost indignat. amenajate in acest scop peste 230 zător a regulilor agrotehnice stabi­
tn dimineaţa următoare gătit pentru operaţie. In ei. Loghin Demian po­ enţii cît mai bine, să-î ha., iar sistemul de irigare a cu ltu ­ lite pentru cu ltu rile irigate. In p ri­
a fost Internat. De pa­ acest scurt tim p eram vesteşte în continuare: redăm societăţii, pro­ Dar lui Ivan Constantin nu numai rilo r se practică de G am Pentru «a mul rînd trebuie avut în vedcic mo­ Deficienţe
cient s-a apropiat un foarte des controlat şl — Operaţia a fost aşa ducţiei. că iui i-a păsat, dar a mai şi zis că asigura irigarea suprafeţei respecti­ dul de pregătire a terenului, fe rtili­
de reuşită in cit a doua Un răspuns simplu, el serveşte „pe cine vrea, cu ce vrea ve, gospodări.a dc st.at este dotată cu
medic tinăr, mai puţin sc urmărea cu interes şi cînd vrea". Este aceasta o a titu ­ zarea Iui, respectarea regim ului dc
zi m-am sculat singur spus cu modestie, aşa 9 agregate. Ţ inind seama dc fap,ul udări şi îngrijirea cu ltu rilo r. Tră-
cunoscut. Medicul Pe­ rezultatul tratam entului din pat şi chiar m-am cum stă bine unui co­ dine corectă, com patibilă eu deser­ că sistemul de irigare a c u ltu r ii- gînd învăţăm intele necesare din lip ­ care se repetă
tru Fechetc, căci despre pe cnre-l simţeam a fi plim bat prin salon. De munist. virea în unită ţile noastre comercia­ prin aspersiune se aplică clin anul surile semnalate, dc pe acum este
le ? Oricine ar fi fost cele două fe­ 19G0 şi că unitatea este înzestrată cu
mei, nu este omenesc să ignorezi utilajele necesare ar fi de aşteptat, necesar să fie luate măsuri care să In cursul acestui au, curentul e-
asigure obţinerea în anul v iito r a
19— 15 oameni caic respectă reguli­ fireşte, c.i an de an să se obţină pro­ unor rezultate la nivelul posibilită­ Icclric în oraşul Sebeş a fost de
practica dc a unge uncie piese le bunei cuviinţe, pentru a servi pre­ ducţii tot mai mari la hectar dc pc ţilo r si cerinţelor impuse de preve­ nuiltc ori întrerupt. In zilele de .1,
ale m aşinilor in mişcare cu. . apă ferenţial. suprafeţele respective. derile documentelor Congresului al 4, 5, f> noiembrie dc pildă a fost
In loc de ulei este frecventă. Sint Ai nevoie să-tî zugrăveşti aparta­ IX-lea al partidului cu p rivire la întrerupt pc o durată dc 3-12 ore.
necesare cîteva exemple pentru mentul. Faci o cerere c.atre I.G.O Situaţi.a însă «c prezintă tu totul modernizarea producţiei agricole şi Cauzele constau în faptul că o parte
ca tovarăşii din conducerile sec­ Deva. cam prin luna iunie şi aştepţi. altfel. Producţiile realizate nu sînt creşterea re n ta b ilită ţii gospodăriilor din instalaţi,! şi aparatajclc electri­
toarelor şi exploatării să tragă In iulie iţi vine o adresă p lin care stabile de La un an la altul, ele fiind dc stat. Stă în putinţa lucrătorilor de ce nu sint bine întreţinute.
concluzii referitoare la desele de­ (i se aduce la cunoştinţă că momen­ sub nivelul aşteptărilor. In acest an, la gospodăria de stat din Petresti să întreruperile dc curent, care nu
fecţiuni ale transportoarelor din tan nu poţi fi servit, dar că in luna spre exemplu, nu s-a realizat nici înfăptuiască în mod exemplar «acea­ sînt justificate, creează nem ulţum iri
abataje. Cităm doar două rela­ septembrie, precis, vei fi programat. jum ătate din producţia planificată la stă sarcin.a Rezultatele pe care lc în rîndul locatarilor. Dc aceea, sc
tări : Luna septembrie însă trece, trece şi lucerna şi porum bul pentru siloz ir i­ vor obţine în anul v iito r la culturile impune din partea conducerii si a
gate. Care sînt cauzele ?
Unde este locui normatorului ? Alexandru Gyorgy, şef de b ri­ octombrie şi noiembrie şi cu toate irigate vor confirm a în ce măsură colectivului dc muncă de la Uzina
gada: „M ecanicul de craţer de insistenţele, lucrătorii dc la I G.O. Tov. Pali Pavel, inginerul şef al s-au străduit să folosească raţional electrică din Sebeş să sc preocupe
(Urm are din vag. 1) vente m.ai ales în sectoarele IV. multe ori n-a avut ulei şi scule gospodăriei, afirm ă că mai trebuie pămintwl şi mijlo.acele tehnice pen­ mai m ult dc întreţinerea şi punerea
V III, IX şi altele. Dai normnto- pentru întreţinere. Ca să meargă nu apar. Această manie de a purta făcute unele constatări în legătură tru a da viaţă obiectivelor stabilite la punct a instalaţiilor.
Este îndeobşte cunoscut faptul rii n-au trecut prin abataje, nor­ craţerul a pus in reductorul de oamenii pe drum uri, dc a-i amina cu influenţa tem peraturii «apei asu­ în planul de producţie. D. LA D A R U
că normarea tehnică constituie mele n-au fost schimbate, b ri­ ture apă. Şi apa... unge". de pe-o zi pe alta, este curată bi- pra vegetaţiei plantelor si a momen­ corespondent
un element stim ulator în reali­ găzile au executat lucrări ne­ Andrei Lue.aci, şef de brigadă : roc i aţ ic Şi birocraţia n-are nimic tului udării. Oare in cei G ani dc
zarea unor randamente ridicate productive de cărbune, care au „Desele defecţiuni ale transpor­ în ea. cind se aplică irig a ţiile nu s-au pu­
în «abataje. Dar dncă norma teh­ condus In nerealizarea sarcinilor torului blindat se datoresc slabei omenesc tut trage concluziile necesare în a-
nică nu este ro, .i t întocmită, de plan. întreţin eii. Şi la noi craţeristul ...Am inserat cîteva cazuri, voit în ceasta privinţă ? Se motivează că la
in funcţie dc condiţiile concrete In alte cazuri aprovizionarea a pus apă în loc de ulei in reduc­ contrast, ca aceia în cauză să pontă lucernâ nu s-n realizat producţia E. M. Tcliue arc
ale Incului dc muncă, ea conduce defectuoasă cu materiale le ră­ torul de ture, în tim p ce la su­ reflecta mai bine asupra atitu din ii planiiicfită deoarece starea c u ltu rii, la sectorul nr. 1
la răminerea în urmă a brigă­ peşte m inerilor m ult timp. prafaţă, In puţul „V icto ria" se pc cnre o nu in societate, asupra aceasta fiind prea rară, a fost neco­ — suprafaţă —
zii. Or, la Lupcni. normele u-nu — Trpbuie să transpoi tăm găseşte ulei destul. Dar circula­ respunzătoare. Era de datoria con­ procesul dc pro­
corespuns întotdeauna acestor lemnul de la aproxim ativ 500 m. ţia pe acest puţ se face doar in com portării in muncă si în viata ducerii gospod.ăriei să facă din tim p ducţie in cea mai
condiţii concrete. Mai m ulţi şefi — relata Alexandru Gyorgy. prim ul schimb. In schimbul 2 şi particulară şî... să poată răspunde a- constatarea respectivă nu atunci marc parte meca­
de brigadă ne-an relatat fap­ Cazul nu este unic. Din birou, 3 nu se poate aduce ulei. A r li firm a tiv la întrebarea : „E omeneşte cînd s-a găsit in faţa unui fapt îm­ nizat.
tul că foile de acord nu le sini norm atorui nu poate constata a- bine dacă in subteran. în firide, asa ?".
înm inale la tim p. r.'i La începu­ ceste pierderi de tim p impuse s-ar crea stocuri de ulei pentru p linit. Adevăratele cauze pentru ca­
tul lunii lucrează „fără plan" brigăzilor de fapte. Propunerea ( ilc u zile Am putea lucra in
(?) ceea ce conduce la neritm ici- făcută cu aprovizionarea să sc «abataje fără întreruperi pricinu­
tale. fac.» ritm ic. în apropierea fron­ ite dc desele defecţiuni ale trans­
Au fost şi cazuri cînd brigăzile tu rilo r de lucru iui cslc nouă Ea portoarelor". canele de abataj nu merg pentru .plin e " cu steril şi nimeni nu se ril, pentru că nu sint descărcate
au întîm pinat greutăţi din cauza ar trebui să stea in atenţia con­ Sc pune din nou o întrebare : că nu sint bine întreţinute. gindeste sa le scoată. Ln orizon­ la timp.
co n d iţiilo r de zăcămîirt, straturi ducerii exploatării Faptele recla­ de ce conducerile sectoarelor per­ — Ne vin pentru reparaţii cio­ tul 565. stratul fl spre 9, blocul Toate acestea se resimt pînă
puternic tectoniznte. cu interca­ mă insă. prezenţa norm atorului m it asemenea abateri ILagianle cane dc abataj in perfectă stare G, am în tilu it mai m ult de G9 de în abataje, unde m inerii sint ne­
la ţii mari de steril. Normatorui in subteran, la locurile de m un­ dc In noi mele de exploatare a de funcţionale, fără iu ti o de­ vagonc|i, care au stat acolo în- voiţi să-şi întrerupă lucrul. să
trebuia să ţină seama de ele şi că. pentru ca in funcţie do con­ u tilajelor 7 fecţiune tehnică — ne spunea vi­ cârcati zile în sir. Staţionări nc- pornească în lungul galeriilor în
să intervină în foni «a de aroxl. d iţiile do zâcâmînt să stabilească nul din lucrătorii atelierului. Nu permise sint şi la halda de ste­ căutare de vagonete goale.
Asemenea situaţii au fost frec­ norme reale, mobilizatoare. Şi. pentru că e vorba de u tila ­ facem altceva decit să le spă­
je. mai trebuie am intit faptul că lăm, pentru că sint pline de praf
lucrătorii atelierului mecanic nu Nu este prea mic pasul făcut?
Ca să extragi cărbune trebuie pot fac e faţă volum ului mare de de cărbune datorită faptului că
nu sînt unse la timp.
reparaţii a ciocanelor de abataj.
Ungerea insă cade în scama Toate aceste constaturi şî propuneri au fost discutate cu
I ’e de altă parte m inerii sint o-
să ai front de lucru bligaţi să adină la fiecare ieşi­ celui (are foloseşte ciocanul de ing Nicolac Nicorici — şeful exploatării. şt
tovarăşii Ana Fcrdinand, secretarul com itetului de partid
abataj, pentru că trebuie făcutei
A firm aţia nu poale fi contes­ minat, iar altul e aproape pe re elita schimb ciocanele de aba­ la intervale destul de m ici şi. de — M ulte din aspectele pc care le-aţi desprins din anchetă
tată de nimeni. Crearea frontu­ terminate. Din totalul <1? 7 bri- taj pentru a fi reparate la supra­ ce n-am spune-o, destul de uşor. iui le-am cunoscut, «altele insă, au fost cunoscute şi au constituit
rilo r de lucru este o problemă gă/i productive, doar dou«9 ex- faţă. Cauzele ? Desele defecţiuni. M aiştrii însă, trebuie să urm ă­ obiectul unor plenare ale com itetului dc partid. Conducerea ex­
deosebit dc im portantă de (are trag cărbune, — Nu merg — spun m inerii. rească felul in (arc sint în tre ţi­ ploatării a prim it indicaţii precise de a lua măsuri pentru îm ­
răspund atit conducerile sectoa­ — La orizontul 54J m. pregăti­ — Nu sînt întreţinute — spun nute utilajele, să nu permită de­ bunătăţirea asistenţei tehnice, a aprovizionării cu materiale, aer
relor, cil şi conducerea exploa­ rile sint în curs de executare — lăcătuşii «atelierului. teriorarea lor printr-o întreţine­ comprimat, vagonete goale şi al telc. ne spune tov Ana Fcrdinand.
tării. Neglijată, at enstă problemă completează şeful dc brigadă Şi unii şi a lţii au dreptate. Cio- re neeo răspunzătoare Lichidarea brigăzilor râmase sub plan constituie un obiectiv per­
se r.Y.-bună în pi imul rînd pe Dorin Rus. Dată lucrările de pre­ manent al com uniştilor dc la K. IM. Lupcni.
bi icada de m ineri care nu-.şi gătire se executau la tim p nu a- — Toate rele relatate — dec Liră şeful exploatării — cores­
poate îndeplini sarcinile, «apoi pe jnngeam în situaţia dc faţă. Ce transport pund realităţii Le-am cunoscut şi noi şi am luat măsuri pentru
sector şi, iu final, influenţează propun pentru viitor 7 Ca aces­ ca activitatea de producţie să fie maţ bine organizată. Numărul
direct reali/.«a rea planului de ex­ tor lucrări să li se acorde ace­ brigăzilor rămase sub plan a scăzut lună dc tună. In octombrie
tracţie pe exploatare. Cu toate eaşi atenţie ca şi producţiei de cărbune
ca sînt binecunoscute aceste con­ cărbuni. Llc să Tic urm ările în ­ avem doar 2G. L’11 prim pas s-«i făcut în această direcţie.
secinţe. deseor i producţia nu este deaproape şi dc com itelui dc Poate se vor ridica proteste Şi satisfacă toate cerinţele produr- Da, im prim pas s-a făcut Dar, oare. nu este prea mic n-
p rivită în perspectivă. Se Insist.» partid, iar eci vinovaţi dc răm i- totuşi e adevărat. Prin munca lor, ţiei. Dar nu sc 1 cali/eazn un ru- ocst „prim pas"? Ancheta a arătat c.a pc lîngă cauzele obiective,
în mod deosebit pe realizarea ncrea in urmă a pregătirilor să lucrătorii de la transporturi pro­ lai corespunzător al vagouctelor inerente producţiei, multe (poate prea multe) sint cauze subiecti­
planului dc extracţie la zi. dar fie traşi la răspundere. duc cărbune, ajntunlu-i pe m i­ datorită stării lor p oaste, lin i- ve care fac ca iui toate brigăzile să-şi realizeze sarcinile dc plan.
lut rări le de pregătire sînt lăsate Faptele relatate de cei doi şefi neri să lucreze nestingheriţi. A - ilo r slab 1011011111111.' şi stocării Ele sînt generale de slaba exigenţă manifestată faţă dc reali­
pe al doilea plan. Concluzia ? de brigadă nu necesita nici un provizionarca cu vagonete goale vagonetelor in unele lucrări mi- zarea ritm ică, dc către (oale brigăzile, a sarcinilor dc plan.
— Practic n-avem de unde pro­ fel de comentare. Ele vorbesc de este una din „cheile" producţiei nicre. Aş vrea să cxem plific. I’asul despic care sc spune că a fost făcut este mic. O de­
duce întreaga cantitate de căr­ la sine despre una din cauzele de cărbune. Trenurile de roţi sînt uzate, nu monstrează pierderile dc peste 12.000 tone dc cărbune înregis­
bune planificată — derlnră şe­ M inerii de la Lupenî însă, Ic sînt bine fixate de vasele de trate în ultim ele trei luni tocmai datorită brigăzilor ramase sub
ful dc brigadă Vasllc Ruştlom, care fac ca diferite brigăzi să impută lucrătorilor de la trans­ transport, ungerea lor nu se face plan Că num ărul acestor brigăzi a scăzut c foarte bine, dar ni­
secietanil organizaţiei de partid nu-şi realizeze pianul de pro­ port prom ptitudinea în aprovizio- cu regularitate, iar roţile se blo­ meni. nicăieri, n-a prevăzut în planul E xploatării miniere Lu-
de la V II A. Un frontal s-a ter- ducţie. naie.a cu vagonete goale. Aceas­ chează. Datorită acestei stări de peni ca un num ăr de brigăzi, cit de mic, să rămînă cu planul ne­
tă imputare a fost unanim e xp ri­ lucruri, precum şi datorită de­ realizat. Cele 26 dc brigăzi care an inchciat luna octombrie cu
mată de toţi participanţii la an­ m inusuri nu trebuie să fie prile j dc autom ulţum irc Comitetul dc
Apa nu poate înlocui ulei chetă Inginerul iMireea Coroban nivelărilor la lin ii, se produc partid şi conducerea exploatării trebuie să ia măsurile rele mai
a ţinut să precizeze : ‘ dese cai amboale care se resimt cficacc pentru ca toate brigăzile să fie eu planul depăşit, pentru
Faptul a fost verificat de ne­ nici o îm prejurare apa nu poate — Parcul de vagonete existent pînă în abataje. In plus, în unele a pune in valoare această im portantă rezervă de cărbune im obi­
numărate ori în practică t In înlocui uleiul. La Lupenl insă, în exploatare este în măsură să lucrări vechi vagonetele stau lizată în ncîndcpllnirca ritm ică a sarcinilor stabilite.