Page 28 - 1965-12
P. 28
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3403
Sesiunea Sovietului
Suprem ai U. R. S. S.
MOSCOVA 7 — Corespondentul comparaţie cu 1965 cu G,7 la sută
Agerpres, S ilviu Podină transmite 1 (producţia de mijloace de producţie
La 7 decembrie, la Moscova s-a — cu 6,9 la sută, iar cea a obiectelor
deschis cea de-a 7-a sesiune a So de consum — cu G la sută). în do
vietului Suprem al U.R.S.S. In ca meniul ag ricu ltu rii, a m enţionat ra
drul sesiunii vor fi dezbătute pla portorul, sarcina principală a planu
fiPUNflREft GENERALA fi D.N.U. nul de dezvoltare a economiei na lu i pe anul 19GG constă în creşterea
Ir Spania se Conferinţa F.Â.O. CARICATURA ţionale si bugetul de stat al U.R.S.S. producţiei cu 8-10 la sută.
pe anul 1966 si vor fi aprobate de In cursul aceleiaşi zile, în cadrul
cretele P rezidiului Sovietului Su
Adoptarea Declaraţiei cu privire a aprobat bugetul PE GLOB prem al U.R.S.S., emise de la u lti lu cră rilo r Sovietului Suprem a luat
cuvîntul V. Gnrbuzov, m inistrul de
înregistrează noi ma sesiune (octombrie 19G5). finanţe a U.R.S.S., care a prezentat
Ia promovarea în rîndurile tineretului pe anul 1960-1987 In Vietnamul de Sud dinei de zi, N ikolai Baibakov, vice proiectul de buget pe anul 19G6 Bu
In raportul la prim ul punct al or-
getul prevede suma de 105,4 m iliarde
a idealurilor păcii şi înţelegerii acţiuni studenţeşti In cursul luptelor dintre fo r preşedinte al Consiliului de M in iştri ruble la capitolul venituri şi 105.3
m iliarde ruble la capitolul cheltuieli.
şi preşedinte al Com itetului de Stat
ROMA 7 (Agerprcs). — ţele patriotice si trupele saigo- al P lanificării al U.R.S.S,, a arătat Pentru dezvoltarea tuturor ram u
neze şi americane, numeroşi sol
popoare PARIS 7 Corespondentul Ager- Conferinţa de la Roma a Organi daţi ai armatei guvernamentale că în acest an producţia globală in rilo r economiei naţionale se alocă
43,8 m iliarde ruble din buget, iar
dustrială va fi cu 8,5 la sută mai
pres, Al. Gheorghiu, transm ite: zaţiei N aţiunilor Unite pentru A li trec în rindul Frontului Naţional mare decît cea a anului precedent. 35,5 m iliarde ruble vor fi alocate din
(E.A O ), a
mentaţie si A gricultură
tare şi culturale unde a fost de In Spania se înregistrează noi ac de Eliberare. Din cauza co n d iţiilo r clim aterice ne fondurile proprii ale în tre p rin d e ri
NEW YORK 7 Trim isul special ţiu n i ale studenţilor. aprobat luni bugetul organizaţiei lor. A locaţiile pentru acţiunile so-
Agerpres. N irolnc lonescu, trans fin itiv a t textul Declaraţiei, a fost pentru exerciţiul financiar 19GG— favorabile producţia globală a agri
subliniată im portanţa deosebită Intre 80 şi 90 la sută dintre stu cial-cultuiale vor creşte cu 2,8 m i
mite : denţii universităţii clin M adrid. Bar 1967 Bugetul prevede suma de cu ltu rii, va fi în anul 19G5 mat scă liarde ruble. Suma lor totală va fi
Adunarea Generala a Organiza şi oportunitatea acestui docu celona, Salamanca şi Bilbao s-au ab 49 974 000 de dolari. Faţă de cel pre zută decît în anul 19G4, care a avut de 40,3 m iliarde ruble.
ţiei N aţiunilor Unite a adoptat ment — elaborat, după cum se ţin u t .sau au depus buletine albe cu cedent. acesta prevede o creştere dc o recoltă bogată, dar va depăşi n i Pentru dezvoltarea agriculturii, a
m arţi seara în unanim itate, De ştie, din in iţia tiva delegaţiei Ro p rile ju l „alegerilor" oficiale pentru 10,8 la sută a creditelor în vederea velul anilor precedenţi. In raport se arătat raportorul în continuare, se
mâniei — care atrage atenţia t i
claraţia n i p rivire la promovarea nerilor că Itrcb u ic să devină con desemnarea noilor reprezentanţi ai dezvoltării program ului organizaţiei, menţionează că nu au fost îndeplini prevede să se cheltuiască anul v iito r
in rîndurile tineretului a idealuri precum şi o sporire cu 7 milioane do te întru-to tu l sarcinile planului sep- 13,2 m iliarde ruble, dintre care din
ştienţi de răspunderea lor in lu studenţilor.
lor de pace, respect reciproc si In felul acesta, studenţii şi-au ex lari. destinată creşterii inevitabile a tenal de dezvoltare a industriei uşoa buget — G.5 m iliarde.
înţelegere intre popoare. AUt în mea pc care vor fi chemaţi să o prim at ostilitatea faţă de noul sta costului proiectelor în curs de rea re. alimentare, chimice si ale altoi In anul 19GG. cheltuielile pentru a-
cadrul acestei şedinţe, cit si in conducă si trebuie să fie însufle tut, prom ulgat de guvern, referitor lizare. cîteva ram uri ale industriei, precum părare vor constitui 12,8 la sută din
cursul dezbaterilor din Comitetul ţiţi dc încrederea în v iito ru l fe la Sindicatul universitar din Spania Alte sume vor perm ite dezvoltarea şi planul producţiei agricole şl zoo întregul buget.
pentru problemele sociale, umani- ricit al om enirii". — Seu — obligator şi oficial. Prin în mare măsură a activită ţii F.A.O. tehnice. La capitolul ve n itu rilo r băneşti ale
accsl gen de sindical, guvernul caută P o trivit planului pc 1966 produc populaţiei bugetul pe anul 19GG prp-
în domeniul pescuitului si crearea u-
să împiedice curentul democraţie în ţia globală industrială va creşte în vede o creştere cu peste 10 la sută.
rîndurile studenţilor. Ziarul francez nui comitet special însărcinat cu re
n jji- l. il dSsB I n d o n e z ia „La C roix" relevă însă că „aceasta zolvarea acestei probleme. Sporirea
nu este cu putinţă". „In contact cu bugetului va permite, de asemenea,
D JA K A R T A 7 (Agerpres).— chisori m ii dc oameni. — aceştia studenţii din alte ţări. scrie ziarul, ca F.A.O, să facă fată fin a nţă rii pre
întind cuvîntul la deschiderea de fapt nu sînt de stingă, ei dim tin e rii spanioli nu mai suportă fo r — Generale, oamenii mei au Negocieri vizînd
sesiunii unite a conducerii Adu potrivă. dc dreapta'1 — a spus mele poliţiste de opresiune pc care g ă tirii unui plan mondial pentru trecut...
nării Populare Consultative pro Sukarno Preşedintele a subliniat Ic perpetuează regimul de la ei". dezvoltarea ag riculturii şi lă rg irii — La ofensivă ?
vizorii, preşedintele Sukarno a că adoptînd hotârîrea cu p riv i Ee altfel. în numeroase facultăţi campaniei îm potriva lipsei de a li — Nu. La partizani !
arătat că a încercat înainte dc re la „mişcarea de la 30 septem au loc sau se pregătesc alegeţ i libere, mente. („Rabotniccsko Delo" Solia) .relansarea" Pieţei comune
toate să restabilească unitatea brie" el va respecta două p rin c i pe care autorităţile le-au interzis. O
ţă rii imediat după evenimentele pii : revoluţia indoneziana trebuie tensiune deosebită domneşte la Bar
de In 30 septembrie. „Eu văd cu să râm ină de stingă, naţiunea in celona. unde în cursul unui m iting BRUXELLES 7 (Agerpres). — zînd „relansarea" Pieţei comune să
regret că sîntem îu pericol ca na doneziana trebuie să fie unită la care an luat parte peste 2.000 de Raiduri americane Criza intervenită în relaţiile celor poată avea loc pînă la sfîrsitul aces
ţiune. pentru că ne luptăm unii Agenţia Associated Press, am in studenţi s-a cerut demisia rectorului şase parteneri ai Pieţei comune con tui an. In ceea ce priveşte locul iu
contra altora", a spus el Sukar tind ră Adunarea Populară Con universităţii şi suspendarea sancţiu tinuă să fie comentată de diferite tii n irii. există, de asemenea, unele
no a declarat că oricine care în sultativă provizorie l-n ales în n ilo r aplicate unui număr de 27 de personalităţi, avînd în vedere apro neînţelegeri. In tim p ce „cei cinci"
cearcă să abată revoluţia indone 1003 preşedinte pe viaţă, arată că studenţi. Studenţii au hotărît apoi asupra teritoriului sud-viefnamez piata întrevedere între Em ilio Co insistă pentru Bruxelles, Franţa op
zia nă spre dreapta va avea de a „in discursul de luni Sukarno a să declare o grevă nelim itată După lombo, m inistrul italian al trezore tează pentru Luxemburg. In cercuri
face cn tonte foiţele progresiste cerut din nou să i se restituie pu cum s-a mai anunţat, rectorul uni SAIGON 7 (Agerprcs). — Saigon Rcferindu-se la aceste noi riei preşedintele în exerciţiu al le politice din Bruxelles sc fac a-
ale ţârii. terea deplină, care i-a lost parţial versităţii, pentru a împiedica declan Avioane strategice americane de raiduri, agenţia F'rance Presse rele C onsiliului m inisterial al C.E.E.. si prccirri din ce in ce mai în g rijo ră
„Cei care ar vrea să ne convin rclrasă în favoarea arm atei” du şarea grevei, caro riscă să se extindă tipul „B-52" rle la baza din Guam vă că avioane de acest tip au între m inistrul dc externe al Franţei, toare în legătură cu faptul că „cci
gă râ sînt dt> stîngn şi în’ acelaşi pă «'vrnimcnlple de lă 30 septem asupra întregii Spânii, a hotărît în au întreprins m arţi dimineaţă două prins pînă în prezent pe teritoriul M autice Couve de M urvillc. cinci" nu vor mai putea continua
tim p arestează şi aruncă in în brie. chiderea facultăţilor din Barcelona. noi raiduri asupra te rito riu lu i sud- Vielnnm ului de sud 104 raiduri si Rcfei indu se ia misiunea lui Co m ult tim p activită ţile comunitare
vietnamez — respectiv în regiunea bombardamente lombo. m inistrul rle externe al Bel fără participarea Franţei.
de la frontiera cn Camboclcia. la est Corespondentul agenţiei France giei. Spaak, a declarat unui cores ( ouve de M u rv illc a plecat luni ia
SUDAN: rle Piei Mo. şi în provinţ ia Tay Presse transmite, de asemenea, că la pondent al agenţiei F'rance Presse Roma pentru a conduce delegaţia
1# fi-
Ninh, situată la 800 km nord-est de Saigon au fost date publicităţii sta că aceasta va fi d ificilă Aceeaşi a- franceză la ceremonia dc închidere
Adunării Constituante tisticile privind pierderile trupelor genţie relatează că în legătură cu a Consiliului economic al Vaticanu
guvernamentale în sâptâmina dintre
lui. Din surse demne de încredere,
a
de
îm puternicirea lui Colombo
b i l a n ţ d e z a s t r u o s Dezbaterile conferinţei 28 noiembrie si 4 decembrie. „G rele duce tratative cu m inistrul francez la Roma s-a aflat că astăzi m iercuri
a proiectului de lege le pierderi suferite în luptele de pe există o ncconrordanţă de vederi Couve dc M u rville va avea o între
plantaţiile Michelîn. subliniază agen chiar între „cei cinci". Astfel, dacă vedere cu Em ilio Colombo în tim pul
privind interzicerea ® IN TARILE .ÎN CURS DE DEZVOLTARE EXISTA 20 DE MI de la Harad ţia. aţii nă gi pu în statistici". Ele sc reprezentantul vest-german. Rolf căreia aersta din urmă va expune
LIOANE DE PERSOANE BOLNAVE DE TUBERCULOZĂ UN ridică p o trivit com unicatului la 365 Lahr. apreciază misiunea lui Colom m inistrului francez punctul de ve
partidului comunist MILIARD DE COPII Şl ADULJI SiNT AMENINŢAŢI CU CONTA de m orţi şi 367 dispăruţi si sînt con bo drept o misiune dc explicare, dere al „celor cin ci”. adoptat la
MINAREA. H A R A D 7 (Agerpres). — pentru Spaak misiunea lui Colombo Consiliul m inisterial din 29 şi 30
La Ilarad îsi continuă lucrările siderate ca cele mai mari cifre sufe este pur şi simplu de negociere. In noiembrie Din aceleaşi Mirse. sc a-
K MARTI]'M 7 (Agcrprcs) — conferinţa consacrată soluţionării rite în acest sezon de trupele gu orice caz. conchide agenţia, este im
Guvernul Sudanului a prrzcntnt GENEVA 7 — Corespondentul A- narea. numai 200 milioane benefi problemei yemenite. După cum re posibil ca preconizata reuniune vi- preciazâ că necesitatea ţinerii celui
,pre aprobare A dunării Constituante gerpres, M, Liman, transmite: ciind de vaccinarea anli-t.b.c. Cu p ri levă presa din Cairo, la această con vernamentale. de-al doilea tur de scrutin in cadrul
proiectul dc lege cn p rivire In in 20 milioane de persoane bolnave lejul conferinţei internaţionale a U- ferinţă au apărut puncte de vedere alegerilor prezidenţiale franceze ar
terzicerea P artidului Comunist din de tuberculoză — dintre care numai uiunii internaţionale de luptă împo diferite între delegaţii yemeniţi re putea avea drept efect a mina rea cu
Sudan. P o trivit proiectului de lege o treime sini tratate în mod cores triva tuberculozei, ale cărei lucrări publicani si regalişti în ceea ce p ri două săptămîni a adoptării oricăror
Toate organizaţiile, „care aderă la punzător — acesta este bilanţul si s-au desfăşurat recent la Munchen, veşte interpretarea prevederilor a- hotărîri afe guvernului francez pe
firin cip iilo comuniste sau ideologia tuaţiei sanitare din ţările în curs de s-a remarcat că datorită progreselor cordului dc la .Jcddah între R.A.U. Evoîufia zborului stafiei plan internaţional.
acestora", urmează a fi scoase in a- dezvoltare, stabilit de către O rgani chim ioterapie!, combaterea flagelu
farn legii, i»r activitatea lor in te r zaţia Mondiala a Sănătăţii (O M S ) lui n-ar im plica investiţii prea mari. şi Arabia Saudită. Actuala conferin
ţă de la Harad a fost convocată con automate „Luna—8“ ...
zisă. In cazul adoptării proiectului si Uniunea internaţională dc luptă tratam entul unei persoane adulte form acestui acord în scopul rezol
de lege Yn Adunarea Constituantă, îm potriva tuberculozei. Statisticienii reclamiud o cheltuială de cîteva zeci a indicat fune- De
deputaţii comunişti vor li invalidaţi. O M S . apreciază, pe dc altă parte, de franci, iar al unui copil — numai vării pc cale paşnică a problemei ye- MOSCOVA 7 (Agerpres). — rea lină. Verificarea
Organul P artidului comunist va fi că un m iliard de copii şi adulţi — citcvn centime. Dc asemenea, n-ar fi incnite, form înri un guvern dc tran Agenţia TASS anunţă că la 7 de ţionarea normală a sixtemelor sta
desfiinţat, iar întregul u tila j care îi adică jum ătate din populaţia acestor necesare nici cadre de Specialişti. ziţie pentru perioada pînă la orga cembrie ora 0.51-30’- (ora Moscovei), ţiei în toate etapele aselenizării, cu
aparţine va fi confiscat. ţări — sînt am eninţaţi cu contam i Cauzele principale ale actualei si nizarea referendum ului din 1966. staţia automata „Lwna-8" a atins su excepţia celei finale.
tuaţii sînt lipsa unor programe na U nii delegaţi, scrie ziarul ..Al A- prafaţa Lnnei. In cursul zborului pretutindeni
ţionale si indiferenţa manifestată dc hram", au dat acordului de la Jed- staţiei spre Luna s-a procedat la o In urma zborului stafiei „Luna-8"
ţările industrializate care continuă dah o interpretare care nu cores verificare complexă a fun cţio n alii s-a făcut un nou pas în direcţia rea
să refuze ţă rilo r în curs de dezvoltare punde ţelului restabilirii păcii in sistemelor care să asigure asclcniza- liză rii aselenizării line. !
ajutorul necesar. Yemen. FURTUNI PUTERNICE IN
NORDUL CERMANIEI
FEDERALE
„Relazioni internaziorcali": Dalia ...SI a navei cosmice „Gemini-7
[f AA1BURG 7 (Agerprcs). —
PolnuiL relatărilor agenţiei Asso
şi momentul actual internaţional CAPE KENNEDY 7 (Agei preş). - reuşit pînă în prezent să-l repare. ciated Press, regiunile nordice ale
Pe de altă parte, instalaţiile de pe
P iloţii navei
cosmice
americani'
„G em ini-7" .lim Lovell si Frank Mor sol care trebuiau să cnptpze o rază Germanici ledcralc au lost bin-
ROMA 7 (Agerpres). — tei esul mai general al favorizării man au renunţat deocamdată din „fasci ” extrem de puternică, ce urma tuite in cursul zilei dc hun dc
Publicaţia „Relazioni Internazio- destinderii şi consolidării păcii” . motive tehnice la efectuarea a două să fie lansată de „G em ini-7". nu sînt furtuni puternice, caic au pro
nali", săptămînal care urmăreşte e- După cum aminteşte revista, acest im portante experienţe, rare figurau încă în măsură să colaboreze la a-
voluţia politicii internaţionale si obiectiv fundamental al politic ii gu în programul lor de zbor. eeastâ experienţă. vocat numeroase pagube materia
activitatea în acest domeniu a gu vernului italian a fost subliniat din Un fotometru care se orientează l ovell şi Bnnnan au dc efectuat le. Au lost. dc asemenea, rănite
vernului italian, publică un edito nou zilele acestea în discursul pre după stele, s-a defectat, iar ci n-au însă un număr dc alte experienţe. cl te va persoane. La Gandcr-
rial cu p rivire la „Ita lia si momen zentat în faţa Parlam entului dc p ri sheim s-a produs deraierea unui
tul ac tual inter naţional". Revista mul m inistru Aldo Moro. Premierul tren din cauza unui trunchi de
aminteşte doua recente manifestări a subliniat însă. şi revista atrage a- copac smuls de vini j;/ prăbuşit ne
italiene pe plan internaţional : v iz i teuţia asupra acestui luciu, că „a- Şine. Au lost rănite opt persoane.
ta preşedintelui republicii in R. P. reastă politică de deschidere şi de
Polonă si cea a prim ului m inistru dinamism nu înseamnă deloc înde salelitoal aciî In acelaşi (cl au fost blocate şi
în Iugoslavia. „Am bele evenimente, părtarea de alianţele tradiţionale" cîteva şosele din nordul R. P. G.
scrie „Relazioni Internazionali", re ale Italiei. ştiinţâffîc ifranieex „F .R .-I44 Au lost semnalate intemperii pu
prezentau confirm area unei orien Oricum, se arată în articol, p rin ternice şi la Hanovra şi Berlinul
tări evidente încă mai de m ult în cipiile conducătoare asupra cărora occidental. In landul Renanla-Pa-
acţiunea diplom atică a guvernului prim ul m inistru a pus accentul în NEW YORK 7 (Agerpres). — m ărire din diferite regiuni ale lu laLinat s-au produs revărsări de
de la Roma, adică încercarea de a cu vîn tarea sa parlamentară sînt Luni seara la baza Vandenbcrg, m ii. riuri. S-a întrerupt, de aseme
im prim a dinamism si fle xib ilita te pentru guvernul italian — aşa cum C alifornia, a fost lansat satelitul „Fr-1" are 60 de kilograme si d i nea. transportul fluvial pe Saar.
raporturilor cu ţările Europei răsă şi .ui găsit expresia si în vizitele în ştiinţific francez „Fr-1". Lansarea spune ele aparate destinate studierii
ritene, deschizînd si intensificând cu cele două ţâri est-europeno — „acţiu efectuată cu ajutorul unei rachete . ionosferei. Alimentarea cu energie
R. F, GERM ANA. — In foto : In faţa fotom ontajului ce prezintă oro aceste ţări o colaborare activă si nea exercitată cu spirit de răspun americane „Scont", s-a desfăşurat electrică este asigurată cu baterii so POLIHIBRID AL SFECLEI
rile războiului dus de americani în Vietnam, aşezat în faţa U niversităţii concretă în sectoarele cele mai deo dere in favoarea destinderii si in în condiţii normale si satelitul s-a lare. dublate de baterii chimice. Sa DE ZAHAR
din Munchen, grupe de tineri studenţi îsi exprim ă indignarea faţă de sebite. intr-o viziune complexă a in tensificarea efo rtu rilo r pentru conso plasat pe orbită. Semnalele lui au si telitul urmează să râmină în spaţiu
agresiunea S.U.A. tereselor naţionale specifice şi în in- lidarea p â rii”. fost recepţionate de staţiile dc ur de la 15 la 9f) dc zile.
Selecţionerii ucrauhcni au ob
ţinut un nou hibrid al sfeclei dc
zahăr loartc prolific şi cu un bo
SOFIA A frica şi America Latină au fost cifră reprezintă „nivelul m inim " dispariţia liderului opoziţiei ma BRU XEU .ES XIENG K U A N G gat conţinut de zau'v.
La Sofia a fost semnat la 7 de invitate să participe 75 dc orga la care vor fi menţinute aceste rocane. Ben Barka. au apărut ar Greva studenţilor de la U niver Postul de radio Vocea Laosului Actionhid asupra cromozomi
cembrie acordul ele colaborare nizaţii naţionale. Alte 25 de or forţe armate. ticole apreciate ea jignitoare la sitatea din Bruxelles continuă de a făcut cunoscut la 6 decembrie lor purtători ai informatici eredi
culturală între Bulgaria şi Cuba ganizaţii au lost. de asemenea, in adresa unor înalte personalităţi că mai multe avioane americane
pe anii 19GG—1967. Acordul pre vitate să-şi trim ită reprezentanţii M A D R ID marorane. patru zile Studenţii cer reduce au efectuat bombardamente în tare. oamenii de ştiinţă au mărit
rea cheltuielilor m ilitare ale ţă
vede dezvoltarea legăturilor în pentru a participa la lucrări în rii, democratizarea invăţărnîntu- mai multe legiuni laoţiene. A v i numărul celulelor seminţelor. In .
domeniul ştiinţei, cu ltu rii, lite ra calitate de observatori. El-Sibai a M uncitorii m elalurgîşti din Ma LA PAZ 1 uî şi îm bunătăţirea condiţiilor oanele cu reacţie ale S.U.A., ară icltil acesta, ci au reuşit să modifi
tu rii, activită ţii editoriale, cine menţionat că organizaţiile de eli drid si din regiunea înconjură ta postul de radio citat, au între ce proprietăţile plantelor transmi
matografiei. berare clin cele trei continente toare au organizat o mişcare de 8.000 de mineri din două d in dc viaţă ale oamenilor muncii prins raiduri îm potriva unor sate se din generaţie in generaţie, ob-
vor lua parte la conferinţă în ca protest levendicînd reducerea zi tre cele mai im portante regiuni .Sindicatul profesorilor universi paşnice, distrugînd numeroase lo tinind noi caractere valoroase din
MOSCOVA litate de membri plini. După cum lei de muncă şi sporirea sa larii pentru extracţia zincului din Bo tăţii s-a declarat solidar cu cuinţe. punct de vedere economic.
se ştie lucrările acestei reuniuni lor. De cinci zile ci refuză să Iu livia au declarat luni o grevă in greva.
La 7 decembrie a sosit la Mos internaţionale vor avea loc la Ha OTTAW A ..Polihibiid-V', obţinut la sta
cova o delegaţie economică gu vana, la începutul lunii ianuarie NEW YORK Banca Canadei a anunţat că a ţiunea experimentală de selecţio
vernamentală a Republicii De 19GG hotărît să mărească taxa de scont nare din BclotcrUovka, posedă
mocrate Vietnam, condusă de Le STOCKHOLM In statul Texas s-a produs luni pentru sumele ce le dă cu îm
Thanh Nghi, membru al Biroului o întrerupere in aprovizionarea prum ut cu 0,25 la sută. Această calităţi preţioase.
Politic al CC. al P artidului celor La 7 decembiîe a sosit la Stoc- cu energie electrica, afectind o măsură vine ca urm are a m ă ririi Producţia la hectar întrece cu
ce muncesc clin Vietnam, vicepre kholm M inail .‘şolohov, laureat al regiune tu 34 000 de locuitori. taxei dc scont a Băncii Federale 18 chintale producţia varietăţilor
şedinte al C onsiliului dc M iniştri. Prem iului Nobel. pentru a i se Este vorba de cel de-al treilea cunoscute, iar procentajul de za
îm nina prem iul. Oaspetele a fost accident de acest gen în decurs de rezerve a S.U.A. cu 0,50 la
creze mai m ult dc opt ore, ceea scopul îm bunătăţirii salariilor. sută. Taxa de scont a Băncii Ca hăr este cu 0.4 la sută mai mare.
îiitîm pinnt de reprezentanţi ai
CAIRO dc o lună în sistemul energetic
Com itetului pentru decernarea ce a făcut să înregistreze o scă al S.U.A. nadei este acum de 4,75 la sută
La 6 decembrie la M inisterul prem iului Nobel, oameni de cul dere a producţiei în m arile uzi W ASHINGTON faţă de 4.50 la sută a Băncii ame
Afacerilor Externe al R.A.U. a tură, ziarişti. ne. Inlr-un document publicat de Luni a sosit la Washington m i ADDIS ABEEA ricane.
fost semnat planul dc lucru p li SANTO DOM1NGO comisia reprezentanţilor m uncito nistrul de externe al Greciei. A N K A R A L O T O
vind lolaberarea culturală si teh- In prezent, guvernul provizo rilor, se aratul că m etalurgistii lu Elias Tsîrimokos. El va pieră la In capitala Etiopiei au început In regiunea Ratîkayalcov, din
nico-ştiinţificâ între Ungaria si riu din Republica Dominicană crează în mod obişnuit 12 ore pe New York, unde în cadrul Co lucrările unui comitet special al sud-estul Turciei, s-au descope EXTRAGEREA I : 88, 76. 27,
R.A.U. pe anul 1966—19G7 duce tratative cu reprezentanţii zi şi chiar mai m ult, fără să ob m itetului Politic al O.N.U. urmea O U.A., care este însărcinat să rit la adîncimea de 1.140 m etri noi
americani în vederea retragerii ţină un salariu corespunzător. studieze posibilitatea creării unei 13, 13, 28.
ză să se discute problema cip rio zăcăminte de petrol Producţia
CAIRO trupelor intervenţioniste trim ise tă. Tsîrimokos va purta de ase agenţii de presă panafricane EXTRAGEREA A II-A : 65, 28,
in Republica Dominicană în mai R ABAT (P.A.N A.). Reprezentanţi din 15 zilnică a noii surse de petrol este 24, 20. 72.
Secretarul general al Consiliu 19G5. Un purtător de cuvînt m i menea convorbiri cu m inistrul ţări africane vor examina aspec apreciată la 2 )00 barile P otrivit E X T E \G EREA A III-A : 87,
lui de solidaritate al ţâ rilo r Asiei lita r al S.U.A. a declarat că tru Guvernul marocan a hotărît ru economiei al S.U.A., Thomas tele tehnice, adm inistrative si fi datelor oficiale, se aşteaptă ca 54. 31, 69.
şi A fric ii. Yonssef cl-Sibai, a de pele americane în această ţară perea re la ţiilo r diplomatice cu Mann în legătură cu un îm pru nanciare, necesare în fiin ţă rii u- producţia anuală de petrol brut
clarat că la prim a conferinţă de vor li reduse la aproxim ativ 6.800 Siria. Hotărîrea este motivată de mut american pentru Grecia. nei asemenea agenţii. să atingă valoarea de 24 m ilioa EXTRAG EREA A IV -A : 34.
solidaritate a popoarelor clin Asia, persoane. El a afirm at că această faptul că în presa siriană, după ne dolari. 27, 13.
v
Fond de prem ii 1,496.266 ţel.
■ b mmmm mmtnm i
40.065
Redacţia şl administraţia ziarului str. Dr. Pelru Groza nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită în numerar coniorm aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva