Page 29 - 1965-12

m-Deva PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VAl
Primirea de către tovarăşul

P A G I N A 2 Chivu Stoica a ambasadorului

Extraordinar şi Plenipotenţiar

A C A S Ă
al Republicii Chile

LA La 8 decembrie, preşedintele Con­ nia şi pentru preţuirea acordată de
siliu lu i de Stat al Republicii Socia­ către poporul chilian p o liticii guver­
liste România, Chivu Stoica, a p ri­ nului roman.
m it pe ambasadorul E xtraordinar şi Preşedintele C onsiliului de Stat a
Plenipotenţiar al
Republicii Chile,
T I N E R I Miguel Serrano Fernandez, care şi-a declarat câ poporul român nutreşte
o profundă adm iraţie şi sentimente
prezentat scrisorile de acreditare. de prietenie faţă de harnicul popor
In cuvîntarea rostită cu acest p ri­ chilian şi că guvernul Republicii So­
lej, ambasadorul Republicii Chile, cialiste România este anim at de do­
Miguel Serrano Fernandez a arătat rinţa sinceră de a dezvolta re la ţiile
dintre cele două ţă ri atît în dome­
că se consideră onorat în mod deose­
PROIECTUL STATUTULUI proiectul de Statut al cooperati­ ţat de a fi prim ul ambasador al Re­ niul schim burilor economice, cît şi
bit de misiunea care i s-a încredin­
Ziarele în care a fost publicat
în domeniul cu ltu ra l-ş tiin ţific
M enţionind câ guvernul român m i­
pu blicii Chile în
Republica Socia­
vei agricole de producţie au so­
litează activ pentru crearea unui c li­
sit şi în satul Bobîlna,
S ubliniind câ preşedintele
Orâştie. raionul listă România. Repu­ mat internaţional care să perm ită
fiecărui popor să-şi afirm e persona­
IN FO TO G R A FIE : Gheorghe b lic ii Chile, Eduardo Frei Montalva, litatea şi să se bucure nestingherit
reafirm ă tradiţionala politică chilîa-
Ormindean, preşedintele coope­
COOPERATIVEI AGRICOLE rativei agricole din localitate, te popoarele lum ii, ambasadorul M i­ sului său m aterial şi spiritual, pre­
de toate condiţiile necesare progre­
nă de prietenie şi înţelegere cu toa­
împreună cu m em brii
coopera­
şedintele C onsiliului de Stat a rea­
guel Serrano Fernandez a arătat că
tori Sofia Vălean, Ana Istvan şi
firm a t câ Republica Socialistă Ro­
o expresie a acestui fapt este hotă-
ILie Cucuruz citesc cu mare a-
rîrea de restabilire a re la ţiilo r d i­
tenţie prevederile noului statut.
teral relaţii le sale cu toate ţările, in ­
plomatice cu toate ţările prietene. mânia doreşte să dezvolte m u ltila ­
M enţionînd că Republica Socia­ diferent de orinduirea lor social-
listă România este adm irată şi res­ economicâ, pe baza respectării inde­
naţionale
pendenţei şi suveranităţii
PRIMIT pectată de poporul chilian, ambasa­ şi a neamestecului în treburile in ­
dorul a a firm at câ politica indepen­
terne.
dentă şi clarvăzătoare a guvernului
român este bine cunoscută poporului După ceremonia prezentării scri­
său. răspunsul său, preşedintele sorilor de acreditare, preşedintele
In
C onsiliului de Stat. Chivu Stoica, a
CU MULT INTERES C onsiliului de Stat al Republicii So­ avut o convorbire cordială cu amba­
sadorul Republicii
Miguel
Chile,
cialiste
Chivu Stoica, a
România,
m u lţu m it ambasadorului chilian Serrano Fernandez.
pentru frumoasele cuvinte exprimate
IN SATELE REGIUNII la adresa Republicii Socialiste Româ­ (Agerpres)
Cu puţin tim p înainte presa şi ra­ sat să discute cu oamenii despre T E L E G R A M Ă
dioul au adus la cunoştinţa întregu­ prevederile noului Statut al coope­
lu i popor noile măsuri elaborate de rativei agricole. La sediul unită ţii
partid cu p rivire la îm bunătăţirea $m găsit pe tovarăşul contabil Tra-
conducerii şi p la n ifică rii agricultu­ ian .Jurcă căruia i-am adresat urm ă­
rii. Aceste măsuri au fost prim ite toarea întrebar e : Tovarăşei DOLORES IBARRURI,
cu entuziasm de către toti oamenii — Ce părere aveţi despre preve­ Preşedintele Partidului Comunist din Spania
m uncii tocmai pentru că, aplicate derile noului Statut ?
in practică, ele au menirea de a — L-am c itit cu m ultă atenţie şi
duce la sporirea continuă a produc­ cred că el răspunde cel mai bine ac­ Com itetul Central al P artidului arzătoare aspiraţii ale oamenilor
ţiilo r vegetale si animaliere, la în­ tualei etape de dezvoltare a agricul­ Comunist Român vă trim ite dv., m i­ muncii spanioli, pentru o Spanie de­
tărirea economico-organizatoricâ a tu rii noastre socialiste. Pentru noi, lita n t de seamă al P C. din Spania mocratică. liberă şi fericită.
cooperativelor agricole şi la îm bună­ chiar şi bilanţul a ctivită ţii din a- şi al m işcării comuniste şi m unci­ Vă dorim din toată inima, dragă
tăţirea co n d iţiilo r de viaţă ale ţă ­ cest an e un punct im portant de toreşti Internaţionale, cele mai calde tovarăşă Dolores lb a rru ri, viaţă în­
rănim ii noastre cooperatiste. Cu­ pornire spre realizarea unor- noi u ră ri şi cordiale fe licitări, cu p rile ­ delungată, m ultă sănătate şi noi
noaşterea profundă a conţinutului succese. Ne putem m indri de pildă ju l celei de-a 70-a aniversări a zilei succese în activitatea dv. rodnică,
documentelor plenarei C C. al P.C.R. cu producţii ca 3.500 kg porumb de naştere. pusă în slujba intereselor vitale ale
din 11-1*2 noiembrie a.c. a constituit ştiuleţi la hectar, 1.717 kg grîu. a- Viaţa şi activitatea dv. sînt indiso­
obiectul unor largi dezbateri în toa­ proape 20 000 kg sfeclă de zahăr, lubil legate de lupta partidului co­ poporului spaniol, ale păcii, demo­
te organizaţiile de par tid de la sate. peste 2 000 leg floarea-soarelui şi munist pentru realizarea celor mai craţiei şi socialismului.
Dar, iată că ieri pe baza hotărîri- pînă la 1 decembrie 1.493 litri lap­
lo r Congresului partidului şi în lu ­ te pe cap de vacă furajată. Spre C O M ITETU L CENTRAL
mina documentelor elaborate de re­ convingere, contabilul ne-a condus A L P A R T ID U LU I COMUNIST ROMAN
centa plenară a CC. al P.C.R. presa la magazie. Aici, ţărani cooperatori
ca M aria Codrin, M ana T ritu , Ma-
a publicat şi proiectul de Statut al
cooperativei agricole de producţie. rioara Borlea, M aria Oana lui Toma
Elaborarea unui astfel de document şi a lţii întrerupseseră activitatea de Comitetul de partid nu a mai con­
deosebit de im portant pentru dez­ preluare a produselor ce li se cu­ Cu planuS trolat dacă această sarcină a fost a-
voltarea viitoare a agricu ltu rii noas­ veneau pentru zilele-muncâ şi dis­ plicată sau nu, şi cum. Aşa se ex­
tre socialiste a fost impusă de ne­ cutau aprins în ju ru l noului Statut1. plică faptul că sînt organizaţii de
cesitatea unor noi forme de p la n ifi­ — Aici se vorbeşte şi de retribuţia
suplimentară, ne relata magazionera bază ca cele de la sectoarele I, II şi
care, organizare şi retribuire a m un­ anual îndeplini! III care s-au preocupat puţin de b ri­
cii în cooperativele agricole. M aria Deac. C itind ceea ce spune găzile râmase în urmă.
în proiectul de Statut cu p rivire la re­
$i în regiunea noastră oamenii trib uţie trebuie să spunem că s-a ma­ Uca Arsenie, secretar al organiza­
m uncii de la sate au p rim it cu m ult terializat si pînă acum în unitatea ţiei de bază, sectorul IV ;
interes acest document deosebit de noastră Dar. cu a oarecare tim i­ Zilnic ni se face cunoscut câ In sectorul nostru mem bri de
im portant în viaţa ţărănim ii noas­ alte şi alte întreprinderi indus­
tre. ditate. In prezent de pildă, acordăm triale din regiunea noastră şi-au partid cu experienţă ca Ţuchendrea
ca retribuţie suplim entară 52.000 kg.
Este ora nouă şi treizeci de m i­ îndeplinit înainte de termen pla­ Constantin, Adam Lazâr şi a lţii au
nute. La cooperativa agricolă din porumb Dar după cum vedem, po­ nul amîaj. de producţie. Ieri, s-a preluat brigăzi care râmîneau în
Ilârâu, raionul Ilia, la sediul unită­ triv it proiectului de statut acest sis­ anunţat îndeplinirea şi depăşi­ Iată-ne cu ancheta noastră Ia E.M. ducţie şi eficacitatea m ăsurilor ap li­ urmă. La orizontul V III, în urma in ­
ţii se aflau zeci de ţărani coopera­ tem de retribuţie se reglementează rea cu 40.000 lei a planului anual Ghelar. Şi aici, ca şi la Lupeni, ca­ cate. In luna septembrie, de piidâ, dicaţiei organizaţiei de partid, con­
şi nu poate să ducă decît la o mai
tori. P rintre cei prezenţi se afla şi mare m obilizare a oam enilor la m un­ la producţia globală de către drele de conducere, m aiştrii, şefii de s-au analizat cauzele care au făcut ducerea sectorului a omogenizat b ri­
preşedintele cooperativei, Petru Jo- colectivul Fabricii de produse re­ brigăzi, ne-au răspuns cu am abili­ ca mina Valea Caselor să râmînâ cu găzile, a num it ca şefi de brigăzi m i­
san. că. la îm bunătăţirea condiţiilor lor fractare din Baru Mare. Succe­ PLUSULUI tate La întrebările p rivind cauzele restanţe mari. Cu această ocazie s-a neri ca Z am fir Aurel, Bîzgâ Tirică
— E un document fie mare im ­ de viaţă. sele se datoresc perfecţionării nerealizarii planului de unele b ri­ scos în evidenţă faptul câ m uncitori­ care şi-au însuşit o bună experienţă.
portanţă pentru noi. ţăranii coope­ — Dacă munceşti bine şi cu sîr- continue a organizării muncii, a- găzi şi posibilitatea lich id ă rii râm î- lor nu li s-a acordat o asistenţă teh­ Rezultatul? In trim estrele III şi IV
ratori. El înlocuieşte vechiul statut guinţâ, spunea Sofia Lobonţ. ciştigi provizionârii ritm ice cu m aterii nerilor în urmă. Iată mai jos relată­ nică corespunzătoare. Conducerea numai echipa condusă de M iron loan
care era depăşit de viată, de prac­ bine Vă rog să fiţi m artori: pentru prime şi materiale, aplicării u- rile lor. sectorului şi m aiştrii se mulţumeau nu şi-a îndeplinit planul pe o sin­
tica producţiei agricole în condiţi­ cele 305 zile-muncâ efectuate pînă nui şir de măsuri organizatorice I S SE loan Jianu, secretarul com itetului doar să treacă în revistă brigăzile gură lună. Fireşte dacă s-ar fi pro­
acum în cooperativă, eu personal,
ile a g ricu ltu rii socialiste, — spunea care au dus la creşterea indice­ de partid: din subteran, le dădeau foarte rar cedat la fel şi în celelalte sectoare
interlocutorul nostru. Aceeaşi păre­ am ridicat 1 220 kg porumb si 920 lui de productivitate a muncii, De la începutul anului şi pînă in indicaţii tehnice referitoare la ex­ rezultatul ar fi fost cu totul altul.
re au avut-o şi ţăranii cooperatori ky , tot porumb, ca retribuţie supli­ la desfăşurarea unei însufleţite prezent exploatarea noastră şi-a de­ ploatarea zâcâm întului, organizarea M ardarc Samoilâ, maistru, şeful
Petru Raita, M aria Biro şi A lexan­ mentată. Acestea sînt avansuri. A - întreceri socialiste, la îndeplini­ păşit planul cu circa 13.000 tone m i­ m uncii etc. Nu se urmăreşte îndea­ sectorului II:
dru Vincz. $el'a de echipă Eugenia tunci, de ce să nu luptăm pentru a- rea angajamentelor luate. Aces­ PUTEA nereu de fie r şi 782 tone dolomitâ, proape nici felul cum se realizează In afară de trim estrul III, a exis­
Ci'işan, aprecia faptul că în noul plicnrea în practică a vii torului Sta­ tea au făcut ca în fabrica noas­ realizind şi 855.000 lei economii la planul. Pentru înlăturarea deficien­ tat o lună în fiecare trim estru cînd
statut este reglementată situaţia a- tut al cooperativei agricole, care prin tră toate echipele să-şi realizeze preţul de cost. ţelor constatate la mina Valea Ca­ cîte o singură brigadă a rămas sub
eordării retribuţiei suplimentare prevederile sale dă un nou conţinut şi să-şi depăşească lună de lună Aceste succese se datoresc în ma­ selor. la îndrumarea com itetului de plan. Brigada condusă de Pupăză
„Credem — spunea ea — că modul a ctivită ţii si vieţii noastre ? sarcinile de producţie. O dată cu re parte faptului câ majoritatea b ri­ partid, organizaţia de bază de aici a Rusalim, de pildă, a term inat în lu­
de a se face retr ibuţia după canti­ Peste tot proiectul noului Statut îndeplinirea planului anual la [ ADAUGA găzilor şi-au îndeplinit planul de controlat mai îndeaproape cum se a- na iulie o felie de zâcâmînt şi a în­
tatea şi calitatea muncii este cel mai al cooperativei agricole a fost p ri­ producţia globală, colectivul Fa­ producţie. Pe exploatare avem circa sigurâ asistenţa tehnică, a urm ărit ceput lucrările de pregătire (cobo-
p o triv it crite riu ". m it cu m ult interes de către întrea­ bricii de produse refractare din 15 brigăzi care în unele perioade, au modul de realizare a planului de rîre sau urcare) pentru extragerea
ga noastră ţărănim e muncitoare. La Baiu Mare, anunţă câ produsele
La cooperativa agricolă din Ra- rămas cu restanţe. Dacă şi acestea producţie. Sâptăminal s-a analizat altei felii. Lucrările de pregătire
polt, de pe raza oraşului regional Apold sau Gîrbova, la Teiuş sau realizate sînt de bună calitate I ÎNCĂ u n ar fi realizat prevederile, noi am fi felul în d e p lin irii sarcinilor de pro­ (pod, galerie, rambleu, p ilie r de si­
Deva, poştaşul adusese ziarele dc $ard, la Dobra sau Boz, în unităţile şi câ preţul lor de cost a fost ducţie pe brigăzi. guranţă), care au fost executate nu­
vreo jumătate de oră. Cei peste 200 situate la poalele Retezatului, peste redus, economiile ridieîndu-se la adăugat plusului de producţie o bţi­ C om itetul de partid pe exploatare mai în steril, au necesitat mai multe
de abonaţi )a ziarul „D rum ul socia­ tot ziua de ieri a fost o zi de studiu peste 180.000 lei. nut, un alt plus a trasat ca sarcină şi organizaţiilor posturi Or, de trecerea dc la o fe­
lism ului" s-au sim ţit datori să facă Ce-i drept, in şedinţele de comitet de bază din celelalte sectoare să se lie la alta, cînd practic nu tăiem în
cunoscută vestea şi altor- ţărani co­ asupra proiectului de Statut al coo­ IO A N SO LK A Y si adunările generale ale organiza­ îngrijească de asigurarea co n d iţiilo r minereu, nu se ţine seama cind se
operatori. C hiar şi m em brii consi­ perativei agricole, legea de bază a corespondent PLUS ţiilo r de bază s-a analizat modul pentru reatizarea planului Ear stabileşte planul pe brigadă. $i dacă
liu lu i de conducere porniseră prin acestor unităţi în plină dezvoltat e. cum se îndeplinesc sarcinile de pro­ ne-am m u lţu m it cu atît. această trecere intervine la jum ăta­
tea lu nii este foarte greu să se re­
cupereze minusul rezultat cu ocazia
lu cră rilo r d t pregătire.
In v iito r ar fj bine ca brigăzile
care trec de la o felie la alta să aibă
Casa pionierilor din L u ­ fiin d frecventat de elevi de lar specific Văii .Jiului şi e- un plan adecvat
peni desfăşoară la 1 nivelul la clasa a doua şi pînă la a xecutarea de cusături care Duma Vasilc, maistru principal,
cercurilor, o muncă m u ltila ­ opta. Aici. m îinile mici ale să reflecte această artă ce se şeful sectorului IV ;
terală în n u d u l unui mare copiilor creează adevărate o- pierde in negura tim purilor Uncie brigăzi m i-şi organizează
num ăr de pionieri şi şcolari. pere de artă populară. In ca­ Secvenţe ale a ctivită ţii a- bine munca, nu exploatează raţional
Aici. în cercuri, se descope­ drul acestui cerc se formeazâ cestui cerc au fost im o rta li­ zăeămintul. Brigada condusă de M i-
ră şi se desâvîrşesc a p titu d i­ deprinderile de muncă per­ zate cu măiestrie, demnă de ron loan, şi nu e singura, a avansat
nile şi talentele v iito rilo r in ­ severentă, se educă aten­ invid iat de m em brii „Cercu­ în front m ult, lâsînd operaţiile de
gineri şi tehnicieni m inieri, ţia şi se dezvoltă gustul es­ lui foto" care ne-au trans­ încărcare şi susţinere în urmă. Or.
ale inte rp re ţilo r m uzicii şi tetic. mis fotografiile pe care vi le acest fapt creează greutăţi. După ce
dansului popular sau ale v ii­ In acest an şcolar, ne-a re­ prezentăm. se puşcă ortul trebuie aerisit. Şi. cu
tori lor piasticieni. latat tov. Golubov Aglaia, PITA R U DORU cît se puşcă mai m ult, tim p ii „m o rţi"
Cercul de „M îin i îndemî- responsabila cercului, tema­ activist al Com itetului pentru aerisire cresc. In tim p ce se
natice" este cunoscut de toţi tica a ctivită ţilo r va fi axată regional Hunedoara avansează brigada are asigurat rnm-
pionierii din oraşul Lupeni pe cunoaşterea portului popu­ al U.T.C. bleul necesar Or, dacă avansarea e
m ult prea rapidă, celelalte operaţii
răm in m ult în urmă şi se revine la
executarea lor.
In ultim a perioadă noî am schim­
bat pe şefii de brigăzi M iron loan şi
Histrian Nicolae cu Dobre losif şi
Zam fir Aurel, care sînt buni organi­
zatori şi stâpînesc bine procesul teh­
nologic, iar rezultatele sînt mai
bune.
LA ZÂ R DEMETER
(Continuare în pag. a 3-a)
Luna cadourilor
la sate
Luna decembrie a fost decla­
rată şi la sate ca „Luna cadouri­
• V».' * 'V1/ lor". Pentru a satisface în mai
1 • .1 r* i - IJ'*. * V mare măsură nevoile de consum
• ll V r-
4 % 1 {vpE? - - ale populaţiei rurale s-a trecut
la aprovizionarea mai bună a tu ­
turor magazinelor. In acelaşi
tim p s-au trim is o serie de afişe
[, i'Tm-
! r.- _. ♦ cu desene şi texte pentru popu­
\ c'* V larizarea m ărfurilor, au fost a-
menajate v itrin e ,. expoziţii cu
M uncind cu perseverenţă poţi deveni un bun vînzâre iar o bună parte din
cunoscător al artei fotografice. Aşa se învaţă măiestria cusăturii. — „Punctul românesc" nu-1 poate executa oricine! m ă rfu ri au fost ambalate în pa­
chete speciale. (HORIA CRIŞAN
— corespondent).