Page 3 - 1965-12
P. 3

PAGINA  A  3-A
            DRUMUL  SOCIALISMULUI                       3397




             O          R     A     M       U     R     A

             I M P O R T A N T Ă


             ÎN  AGRICULTURA

             R E G I U N I I




                                                                               ditiunl  a  cuHu'Tiilor  de  legume.  In   din  Deva,  Rapolt,  Blandlanta,  Slbo4
                                                                               ultim ii  trei  ani  au  fost  întocmite  pro­  sl  altele  terenurile  rezervate  grădi­
               Pentru  a  satisface  mat  deplin  nevoile  de  consum  ale  populaţiei  şi a   iecte  pentru  irigarea  a  circa  1.000   nilor  de  legume  nu  sînt  amplasate
           fabricilor  de  conserve  este  necesară  luarea  tuturor măsurilor  care  să  ducă   hectare  de  teren,  ce  urmau  să  fie   lingă  rîul  Mureş  care  asigură  debi­
           la  sporirea  producţiei  de  legume.  In  acest  scop  D irectivele  Congre­  destinate  grădinilor  de  legume.  Trans­  tul  necesar  de  apă.  A ici  se  folosesc
           sului  al  IX -lcu  al  P.C.R.  arată  că  trebuie  să  continue   concentrarea   punerea  în  viată  a  acestora  s-a  făcut   suprafeţe  situate  în  apropierea  unor
           producţiei  în  noi  bazine  şl  unităţi  specializate  şi  să  se  extindă  su­  în  mod  necorespunzator  datorită  sla­  surse  variabile  care  nu  permit  nici
           prafeţele  irigate,  să  se  dezvolte  construcţia  de  sere  şi  răsadniţe.  bei  preocupâ/ri  a  consiliilor  de  con­  aplicarea  măcar  a  unei  udări  cores­
               In  ultim ii  ani  numeroase  cooperative  aqricolc  de  producţie  din  re­  ducere  şi  a  specialiştilor  din  coope­  punzătoare.
           giunea  noastră,  care  dispun  de  condiţii  favorabile  practicării  lequmicul-   rativele  agricole.  Pe  lingă  aceasta,  u-   Irigării  legumelor  trebuie  să  l  se
           tu rll,  au  o b ţinut  rezultate  bune.  Cu  toate  acestea,  trebuie  să  subli­  nităti  ca  cele  din  Cislci,  Miceştl,  Pri-   acorde  o  mai  mare  atenţie  deoarece
           niem  râ  în  cea  mai  marc  parte  rezultatele  obţinute  !n  legum icultura   caz,  Pui,  Sintămîiria,  Unirea,  Hărău,   nu  se  ponte  concepe  obţinerea  de
           nu  sînt  pe  măsura  posibilităţilor.  Ne  referim   la  faptul  că  suprafaţa  to­  Bejan  si  altele,  au  schimbat  destina­  recolte  sporite  la  culturile  legumicole
           tală  cultivată  cu  legume  in  unităţile  agricole  din  regiune  este  încă  scă­  ţia  suprafeţelor  amenajate.  In  unele   şi  mai  ales  la  cele  de  vaia,  fără  a-
           zută.  De  asemenea,  în  numeroase  u n ită ţi  s-au  obţinut  producţii  miel   cooperative  agricole  cum  sînt  cele  phenrea  acestor  măsuri.
           la  hectar.
               Pentru  ca  in  viitor  aceste  deficienţe  să  nu  se  mal  repete,  la  indica­
           ţia  Comiletului  regional  de  partid,  Consiliul  agricol  regional  a  organizat,
           de  curind,  o  consfâluiro  la  care  au  participat  membrii  secţiei  ho rlivitl-   Trebuie  dezvoltată
           coîe,  preşedinţi  şi  brigadieri  legumicoli  din  cooperativele  agricole  de
           producţie.  Iată  citcva  consemnări  pe  marginea  dezbaterilor.
                                                                               baza  fehniico-maferiaSă




                                                                                Praclicarea  unei  legumi culturi  mo­
          Corcdifiile  existente să fie                                       derne  nu  este  posibilă  fără  asigura­  sl  tim purii  un  rol  deosebit  îl  au  ghi-
                                                                                                                 vecele  nutritive.  Pină  în  prezent  însă
                          3                                                   rea  unei  puternice  baze  materiale.  U-   nici  o  unitate  nu  a  solicitat  maşini
                                                                              nele  rezultate  bune  în  această  pri­  pentru  confectionalul  lor,  cu  ţoale
          mai  judicios valorificate!                                         vinţă  s-au  obţinut  în  cooperativele   că  se  cunoaşte  faptul  că  prin  prac­
                                                                                                                 ticarea  acestui  procedeu  se  pot  ob­
                                                                              agricole  din  raionul  Alba  unde  su­
                                                                              prafaţa  de  răsadniţe  a  sporit  fală  de   ţine  cu  circa  7.000  lei  la  hectar  mal
                                                                              anul  trecut  cu  circa  10.000  m.p.  Cu   mult.
           O  bună  parte  din  unitâţHe  agricole   Micşorarea  suprafeţelor  cu  legume   toate  acestea  în  medie  pe  regiune
          din  regiunea  Hunedoara  dispun  de   a  atras  după  sine  nerealizarea  fon­  sînt  asiguraţi  pentru  fiecare  hectar   Un  alt  m iiloc  de  obllnere  a  recol­
                                                                                                                 telor  timpuTiî  îl  constituie  folosirea
          condiţii  prielnice  pentru  cultivarea   dului  de  marlă  prevăzut  să  fie  livrat   cultivat  ou  legume  abia  70  m.p.,  fată   foliilor  de  polietilenă.  In  această  pri­
          legumelor.  Cînd  spunem  acest  lucru   statului  prin  unităţile  de  valorificare   de  200  cit  este  necesar.  In  ultima  pe­  vinţă  trebuie  spus  că  cele  1  000  kg
          ne  referim  la  laptul  că  însemnate  su­  si  ca  urinare  s-a  realizat  o  aprovizio­  rioadă  de  timp  s-au  extins  răsadni­  de  material  plastic  comandat  de  că­
          prafeţe  de  teren  sînt  situate  în  lun­  nare  insuficientă  a  consumatorilor.   ţele  confecţionate  din  prefabricate  de                    îngrijirea  răsadurilor  este  o  problemă  esenţială  pentru  legum icultori.
          cile  n u rilo r  Mureş,  Tîrnave,  Cugir,   Această  stare  de  lu cru ri  se  dato-   beton.  Se  constată  însă  că  în  multe   tre  cooperative  sînt  cu  mult  sub  ne­
          Strei  etc.  Tocmai  în  aceste  coopera-   reşte  faptului  că  nu  se  urmăreşte   unităli  nu  li  se  dă  utilizarea  cores­  cesar.  In  «nul  acesta  6-au  obţinu't   •   C£32S fQ ftO    centra   1
          tive  agricole  este  dezvoltat  si  6eoto-   In   suficientă   măsură   eşalonarea   punzătoare.  Astfel  la  Şard,  Orăştie,   rezultate  bune  pe  suprafeţele  pro­
          rul  zootehnic,  ceea  ce  permile  obţi­  producţiei   de   legume   pe   o   pe­  M ihalţ  si  în  alte  cooperative  agri­  tejate  cu  polietilenă  mai  ales  în  co­  !
          nerea  unor  importante  cantităti  de   rioadă  cît  mai  mare  de  timp.  Con­  cole  ele  au  stat  nefolosite  sau  au   operativele   agricole  din  Lăpuşnlc,
          îngrăşăminte  organice  necesare  în  le-   siliile  agricole  raionale  si  orăşeneşti   prim it  altă  destinaţie,  ou  toate  că   Aurel  VJaicu,  Vinerea  şi  altele.  Iată   8
          gumicullurâ.  Dar  pentru  realizarea   trebuie  să  se  preocupe  mal  muflit  pen­  necesarul  de  răsadniţe  nu  era  satis-   pentru  ce  sistemul  trebuie  extins  pe
          unor  produclil  sporite  de  legume  care   tru  însămîntarea  încă  din  toamna  a-   iăcăţor.       mai  mult  de  3,7  ha  cit  s-a  protejat   I
          să  satisfacă  necesităţile  de  consum   ceasla  a  unor  însemnate  suprafeţe   Pentru  obţinerea  unor  recolte  mari  în  acest  an.
          sl  Industrializare  mai  este  necesară   cu  legume.  Vorbind  despre  acest  lu ­                                                    !
          pe  lingă  alte  măsuri  şi  extinderea   cru  trebuie  să  amintim  că  realizările
          suprafeţelor  cultivate.  Sub  acest  as­  de  pînă  acum  sînt  nesatisfăcăitoare                                                      I
          pect  trebuie  să  spunem  că  în  u lti­  mai  ales  în  raioanele  Alba,  Sebeş  şl                                                   M
          mii  ani  majoritatea  cooperativelor  a-   Orâşlie  care  dispun  de  condiţii  bune.                                                   i
          grlcolc  din  regiune  şi-ou  restrîns   Pentru  a  spori  suprafeţele  culti­
          suprafeţele  cultivate  cu  legume.  Ast­  vate  cu  legume,  la  indicaţia  Comite­
          fel.  dacă  în  1903  6nprafala  ocupată   tu lu i  regional  de partid, C onsiliul  a-                                                 1
          cu  legume  era  de  2.093  hectare,  în   gricol  regional  a  constituit  colective                                                         Ttntnd  eeama  de  condiţiile  naturale  ale  bazinelor  le­  gede  şi  untoase.  Este  un  soi  productiv,  rezistent  ia  us­
          acest  an  ea  s-a  redus  la  1.309  ha.   caro  s-au  deplasat  in  unităţile  agri­                                                      gumicole  din  regiune  şi  de  recomandările  Consiliului   căciune.  Păstăile  sînt  solicitate  şi  .pentru  conserve.
          Trebuie  subliniat  apoi  că  si  gospo­  cole  pentru  a  convinge  conducerile                                                        I   Superior  al  A g ricu ltu rii,  propunem  ca  pentru  perioada   —  Soiul  Grasă  do  Transilvania  —  este  tardiv,  (70-75
          dăriile  agricole  de  stat  care  au  pre­  acestora  să  cultive  legume  pe  supra­                                                      1965-1970  să  fie  folosite  în  producţia  legumicolă  a  re­  zile).  Plantele  sînt  urcătoare,  cu  creştere  viguroasă  şi
          luat  cu  cîtiva  ani  în  urmă  600  de   feţe  cît  mai  mari.  In  urma  acţiunii   In  cadrul  discuţiilor  purtate,  nu­  Rezultate  bune  In  această   privinţă  fi  giunii  următoarele  spetii  şi  soiuri  de  legume.  păstăi  m ari,  late,  do  culoare  galbenă,  cărnoase.
          hectare  cu  legume  de  la  fostele  gos­  întreprinse  s-a  ajuns  la  concluzia  că   meroşi  vorbitori  au  subliniat  faptul   s-au  obţLnuit  şl  la  cooperativa  agri­
          podării   anexe  alo  întreprinderilor,                             că  acolo  unde  a  existat  preocupare   colă  din  Pianul  de  Jos.  Ca  urmare   I.  -   T  O  M  A  T  E              V.  —  LEGUME  VÂRZOASE
          avînd  circa  <100  ha.  de  teren  irigat,   există  posibilitatea  ca  în  anul  1960   penlru  aplicarea  diferenţială  a  com­  a  aplicării  la  timp  a  lucrărilor  fn  gră­ i  Pentru  culturile  'timpurii,  hibridul  nr,  10  x  Bizon  a   Cea  mai  scurtă  perioadă  de  vegetaţie,  pînă  la  matu­
          au  renunţai  total  la  cultura  legume­  să  se  cultive  în  regiunea  noastră  cir­  plexului  de  lucrări  agrotehnice  s-au   dina  de  legume,  la  roşii  6-au  recoltat   rămas  pînă  în  prezent  cel  mal  precoce,  dind  prima  re­  ritatea  de  consum  o  are  soiul  Diltm arU  —  de  la  care
          lor.                              ca  2.000  de  hectare  cu  legume.  obţinui  rezultate  bune.  llrlevin d  a-   peste  20.000  kg  la  hectar,  la  varză   î  coltă  după  95-100  zile  de  la  răsărire,  cere  însă  o  agro­  se  pot  obţine  căpălîni  penlru  consum,  în  80-90  zile,  în
                                                                               cesl  lucru  tov.  Gheorqlie  Mărginea-   de  toamnă   60 000  kg,  la  morcovi   tehnică  specială.  Plan’ele  trebuie  copilite  riguros  şi   greutate  dc  1-1,5  kg,  slerice,  bine  îndesate,  cu  frunze
                                                                               nu,  brigadier  legumicol  )a  coopera­  23.500,  iar  lo  carlofii  tim purii  iaro-   cîrnilo  la  3  4  inflorescenţe.  A ltfel  face  fructe  multe  şi   fragede.  Inveliren  se  produce  în  masă,  astfel  Incit  varza
                                                                               tiva  agricolă   din   Cunta,   raionul   vizati  15.000  kg.  Ca  urmare,  coope­  mici  şl  se  În tlr2ie  coacerea.  Penlru  aceste  motive  cl  va   sc  poate  recolta  iu  timp  scurt  şi  terenul  poate  fi  folosit
                                                       SL          k. 0 V      S$beş,  a  arătat  că  întreaga  supra­  ratorii  de  nici.  sublinia  tov.  Ionii  Las-   fl  folosit  pe  suprafeţe  mici  şi  numai  acolo  unde  1  se   penlru  alte  culturi.
                                                                                                                 cu,  inginerul  agronom  al  acestei  un i­
                                                                               faţă  destinată  grădinii  de  legume  a
                                                                                                                                                      pot  face  tonte  lucrările  de  întreţinere  la  timp.
                                                                                                                                                                                                          Pentru  perioada  de  vară  {iu'lie-ouqust)  este  indicat
                                                          I                    fost  arată  şi  fertilizată  de  toamna,  O   tăţi,  au  realizat  în  uU im ii  ani  veni­  Soiul  Motmcy  Macker  este  cu  numai  cîteva  zile  moi   soiul  semillmpuriu  Gloria  —  cu  o  căpătină  mare  (2,5-3
                                                                               atenţie  mare  s-a  acordat  producerii   turi  intre  350.000-450.000  lei.  Rezul­  tardiv,  dar  în  schimb  e  foarte  productiv.  Are  fructe
            Unul  dintre  cel  mal  importanţi  fac­  sesc  posibilităţile  de  irigare  existen­  unui  răsad  ' viguros  si  plantării  lut   tate  bune  iii  ce  priveşte  sporirea  pro­           kg),  îndesată,  de  formă  sfe rio tu rtită   .şi  cu  o  perioada
          tori  oare  contribuie  la  obţinerea  dc   te  în  regiunea  noastră,  consfătuirea   eşalonate  in  cîmp.  In  vederea  spori­  ducţiei-de-legum e  9-au  înregistrnt  şl   m ijlocii,  rezistente  In  transport  şi  uniform  colorate  la   dc  vegelatii?  de  120-130  ziW. -   —
          recolte  bogate  este  irigarea.  Practi-   a  scos  în  evidentă  faptul  că  supra­                  Ia  cooperativele, agricole  de  produc­  maturitate.  Necesită  copt lire  şi  arăcirc.  lu  următorii  ani,  acest  soi  va  fi  înlocuit  cu  soiul  nou
          cînd  acest  sistem,  cooperativa  agrico­  feţele  cu  legume  irigate  an  scăzut  în   rii  producţiei  la  hectar  la  toate  cul­  ţie  dtn  Rapoit,  Geoagiu.  Haţeg  sl   Tcninolcrosnu  este un soi cu  port  pitic  (GO-fiO  cm),  în   creat  Ialomiţa  25  care  este  mai  productiv.
                                                                               turile  s-au  aplicat  îngrăşări  (aziale
          lă  de  producţie  din  Dobra  a  realizat   ultim ii  ani,  deşi  ele  trebuiau  să  crea­  concomitent  cu  irigatul.  Dine  între­  altele.  Acest  lucru  dovedeşie  cu  pri­  schimb,  e  foarte  productiv.  Dă  primele  recolte  după   Ca  soi  <lo  toamnă,  mult  solicitat  şi  foarte  produoliv,
          cîte  20.000  kg  roşii  la  hectar  şi  12.000   scă.  In  loc  să  se  facă  amenajări  ra­          sosinţă  că  exista  rezerve  suficiente   H  100-110  zile  de  la  răsărire.         este  indicat  soiul  tardiv  De  Buzău,  care  în  condiţii  de
          kg  ardei  la  hectar.  Succese  importan­  ţionale,  pe  bază  de  proiecte,  în  mul­  ţinute  legumele  au  dat  recolte  spo­  care  folosite  judicios,  să  ducă  Ia   Un  alt  sol  rflspîndU  este  Sloux.  Are  port  semiînalt   agrotehnică  corespunzătoare,  dă  producţii   de   (10-80
          te  au  obţinut  şi  cooperatorii  de  ta   te  unităli  se  menim  vechile  sisteme   rite..  Prin  valorificarea   producţiilor   realizarea  unei  recolte  sporite  de  le­  j  (00-90  cm.)  foarte  prnduoţiv.  rezistent  la  uscăciune.   tonc/ho.  Prezintă  căpătîm  inari,  cu  frunze  albe-gălbui,
                                                                               rezultate  de  pe  fiecare  hectar  s-au  ob­
          Câsiău  care  au  recoltai  aceeaşi  can­  cu  brazde  scurte  şi  cu  canale  insu­  ţinui  venituri  ce  depăşesc  30.000  lei.  gume.    Fructele sînt  m ijlo cii  pină  ia m ari. nlb-laptonse  în stare   fine,  bine  îndesate.  Perioada  de  vegetaţie  160-170  zile.
          titate  de  roşii  la  hectar  ca  si  cei  din   ficient   dimensionate.   De   aseme­                                                     crudă  şi  roşii  —  cărămizii  !a  coacere.  Se  poale  cultiva   Crapă  însă  uşor.
          Dobra,  iar  producţia  obţinută  la  var­  nea,   nu   se   face   o   nivelare                                                            şl  nearăclt.  El  prezintă  crăpături  suberizate  în  jurul   Ca  soi  de  perspectivă  pentru   zonele   răcoroase  şi
          ză  depăşeşte  35.000  kg.        corespunzătoare   a   terenului   care                                                                    codiţei,  din  care  catfAi  e  mai  puţin căutat  pe piaţă.  Pe­  umede  so  profilează  Amager,  cu  o  perioadă  de  vrge-
            AnalizÎQd  însă  felul  cum  se  folo­  să  perm ită  irigarea  în  bune  con-                                                            rioada  de  vegetaţie  este  ca  ş!  n  soiului  Temnokrn.snîi.  talie  de  160-165  zile.  Se  păstrează  bine  peste  iarnă  în
                                                                                                                       *                                Soiurile  Aurora  100  şi  Ţlcjăueşll  157  sînt  mai  tardive   slnre  proaspătă.
                                                                                            ii                         a                              (120-125)  zile.  Au  fructe  maii  (100-120  g],  suculente,   De  asemenea,  soiul  Ialomiţa  fiG,  urmează  să  fie  extins,
                                                                                                                                                      rotunde,  netede,  roşii  —  oprins  la  coacere  —  cu  se­  prczculînd  calităţi  care-l  fac  superior  celui  De  Buzău.
                                                                                                                                                      minţe  puţine.  Potrivite  pentru  consum  în  .stare  proas­  La  cnndfcidă.  pentru  cultura  timpurie,  cele  mai  bune
                                                                                                                                                      pătă  cit  şi  la  industrializare.  Dă  producţii  mari.  Avînd   rezultate  Ic  <!â  soiul  T im purie dc  E rfu rt —.  cu  o  perioadă
                                                                                                                                                      port  înalt  (140*1 (iu  cm)  şi  creştere  viguroasă  necesită   de  vegetaţie  de  90-100  zile.
                                                                                                                                                   II  arăcirc  şi  copilit.                              Pentru  cultura  de  loaihnă,  cel  mal  indicat  este  soiul
                                                                                                                                                       Keeslicmot  363  este  mni  t.ircliv,  dai*  foarte  productiv   Bulgare  de  zăpada,  cu  e  perioadă  de  vegetaţie  de  115-
                                                                                 Aprovizionarea  populaţiei  cu  legu­  cepţia  ce  se  tăcea  la  preluarea  oro-   şi  rezistent  !a  secetă  (nu  necesită  irigare  docit  in  ca­  120  zile.
                                                                               me  este  condiţională  în  bună  porte   duselor  se  remarca  calitatea  I,  în   i  zuri  excepţionale).  Face  (rude  mari  (120-130  gr),  ro­  Penl-ru  cnMuia  timpurie  de  gulii,  în '  răsadniţe,  în
                                                                               şi  de  natura  relaţiilor  stabilite  între   factură  se  Irecoa  caii ta (ea  a  doua.   tunde,  uşor  turtite,  de  culoare  roşu-înrh:s,  cu  un  con­  teren  protejat  şi  cîmp,  se  indică  soiul  Dvorschl  (De
                                                                               producător  şl  beneficiar.  Sublinitnd   Astfel  de  cazuri  au  fost  semnalate  la   ţinut  mare  dc  substanţă  uscaţii  (G-7  la  sută).  Praga),  cu  pielita  verde,  foarle  productiv,  cu  o  peri­
                                                                               importanta  acestei  colaborări,  parti­  preluarea  cepei  de  ta  Brămşcn,  a  spa­  Soiul  Krasnodaret  —  arc  port  pitic  (50-60  cm)  cu  tu l­  oadă  do  vegetaţie  de  70-75  v.ilc  şi  soiul  Kupa  de  cu­
                                                                               cipanţii  la  discuţii  au  arătat  că  în   nacului  de  la  Hărău  ele.  Organele  co­  u  pini  viguroase,  erecte,  cu  frunze eofrate  asemănătoare   loare  violeţii,  cu  o  perioadă  de  vegetaţie  de  80-85  zi-le.
                                                                               1965  s-au  statornicit  relaţii  mai  bune   operaţiei  trebuie  să  tină  seama  de   cu  ale  cartofului.  Face  (mele  m ijlocii  piuă  la  mari.   Pentru  culturile  de  vară  şi  toamnă  slut  indicate  so­
                                                                               între   cooperativele   agricole   şi   laptul  că  asemenea  procedee  nu  sti­  i  Soi  productiv,  se  pretează  bine  penlru  cultura  neară-   iurile  de  gulii  mari  Goliath  albe  şi  albastre,  cu  creş­
                                                                               UR.CC.  Totuşi  organele  cooperaţiei   mulează  pe  producător.       cită.  Pentru  producţia  de  toamnă  sc  poale  semăna  di­  tere  viguroasă.
                                                                               au  prelungit  încheierea  contractelor   De  multe  ori,  spunea  tov.  Danciu  t  rect  în  cimp.  Este  indicat  pentru  industrializare.
                                                                               pentru  producţia  acestui  an  pină  in   Beninmin,  brigadier  legumicol  la  co­                                      Vf.  —  M O R C O V I         I   >   1   ;   ,  >,
                                                                               martie,  cînd  de  fapt  multe  coopera­  operativa  agricolă  din  Rapolt,  orga­ i  IL  —  V  I  N  E  T  E              Peptru  producţia  dc  vară:
                                                                               tive  agricole  şi-au  stabilit   sarcini   nele  cooperaţiei  nu  au  procedat  just   Pentru  cultura  in  răsadniţe  si  sub  adăposturi  dc  polie­  —  De  Natcs  —  soi  Jimlt  răspindit,  de  mărime  m ijlocia
                                                                               proprii  oare  nu  peste  tot  au  cores­  la  recepţie.  Cînd  existau  cantităţi  i  tilenă  este  indicat  soiul  I.CH.V  160  cu  fructe  piriforme,   (12-16  cm.),  ciilindric,  dc  calitate  superioară.  Poata  fl
                                                                               puns  cu  cerinţele  de  consum.  Dato­  mari,  exigentele  la  preluare  creşteau   mari,  netede,  violele  inrhis.  Soiul  este  foarte productiv   consumat  după  70  zile  do  )a  răsărire.
                                                                               rită  acestor  stări  de  lucruri,  cit  şi   peste  standard,  iar  cînd  aveam  pu­ I  şi  rezistent  la  ofilire,  cu  tufă  scundă  (60-80  cm)  rami­  —  De  Touchon  —  sol  nou  introdus,  cu  rădăcina  ci­
                                                                               condiţiilor  climaterice  mai  puţin  fa­  ţine  produse,  clasarea  lor  se  făcea   ficată.                            lindrică,  mărime  mijlocie,  (14-15  cm.)  bogat  în  substanţă
                                                                                                                   Si  din  partea  unităţilor  producătoa­ a
                                                                               vorabile,  planul  de  preluare  al  le­  cu  uşurinţă  la  categorii  superioare.  p  Pentru  culturile  tim purii  sau  cele  iplanlate  mni  tîrziu   uscată  şi  zaiiăr  (12%),  foarte  productiv.  In  condiţii  ex­
                                                                               gumelor  de  către  U.R.C.C.  nu  a  fost                              din  cnu/.n  condiţiilor  naturale,  se  va  folosi  hibridul   perimentale  o  «tins  producţia  de  45.000  kg*/ha.
                                                                               îndeplinit  decît  in  proporţie  de  50   re  s-nu  semnalat  neajunsuri.  Vorbind   I.C.H.V.-58  cu  port  înalt  şi  timpuriu,  foarte  productiv.  Pentru  producţia  dc  toamnă:
                                                                               la  sută.  Demn  de  menţionai  este  fap­  despre  acest  lucru  tnv.  Francisc  Gaş-   In  bazinele  cu  condiţii  climatice  mai  favorabile  spe­  —  Chantcnay  (Cartel)  —  soi  cu  o  perioadă  de  vege­
                                                                               tu l  că  în  acest  an  Fabrica  de  con­  par,  preşedintele  Uniunii  regionale  a   ciilor  ter-moli.le.  se  poale  cultiva  cu  succes  solul  Pana   taţie  de  120-130  zi-le.  Rădăcinile  sînt  de  formă  tronco-
                                                                               serve  din   Haţeg  şi  întreprinderea   cooperativelor  de  consum,   sublinia   Corbului  cu  fruct  alungit,  negru-lucios,  cu  pulpa  fină,  nică,  lungi  de  20-25  cm.,  cu  cilindrul  central  dezvoRat,
                                                                               Fruotcxport  au  preluat  în  întregime                                                                                  colorat  în  galben.  Este  iczistent  la  crăpare  şi  6e  con­
                                                                               cantităţile  contractate.         faptul  că  unele  cooperative  agricole   S!l.  —  ARDEI  GRAS  $1  GOGOŞARI          servă  bine.
                                                                                 Deşi  U.R.C.C.  nu  şi-a  îndeplinit   deşi  au  contractat  cantităti  însemna­                                         —  Gigante  dc  Bcrlicum  —  60l  de  provenienţă  din  Da­
                                                                               sarcinile  de  receptionare  au  fost  ca­  te  de  legume  au  livrat  o  bună  parte   Cel  mni  răspîndit  şl  productiv  soi  s-a dovedit  în  toate   nemarca,  cu  o  perioadă  de  vegetaţie  de  120-130  zile.
                                                                               zuri,  chiar  şi în această toamnă,  cînd   din  ele  pe  plata  neorqanizaita.  Astfel   zonele  legumicole  soiul  Bucureşlean  111.  Arc  creslere
                                                                               In  cooperativele  agricole  din  Şarrl  si   de  cazuri  s-au  semnalat  la  Vinerea,   viguroasă  (50-60  cm),  frunziş  bogat  de  culoare  verde-   VII.  —  CEAPĂ  USCATĂ
                                                                               M iceşli  nu  au  fost  ridicate  cantităti   Pianul  de  Jos  si  în  alte  purii.  Cu  o-   Incbis.  Primele  recoltări  se  obţin  la  110-120  zile  de  la   Pentru  consum  şi  industrializare  se  recomandă  în
                                                                               însemnate  de  varză  şi  roşii.  Dc  ase­  cazia  recepţiilor,  spunea  tov.  Gas-   răsărire.                          special  ceapa  de  arpagic  din  60iul  Zlltau,  aflat  în  cul­
                                                                               menea,  la  Leşnic,  Dobra,  Sebeş  şi   par,  s-a  constatat  că  nu  peste  tot  co­  In  bazinele  cu  condiţii  climatice  mat  favorabile  este   tură,  si  sonii  Uriaşe  de  Stuttqart,  soi  nou  introdus,  cu
                                                                               în  alte  unităti  unde  existau  canti­  operatori!  sortează  corect  marfa.  B i­  O  Indicat  soiul  Românesc  G9,  cu  fructe  mari,  cărnoase  de   o  marc  productivitate.
                                                                               tăţi  însemnate  dc  tomate  ele  nu  au   neînţeles  că  din  această  privinţă  s-au   culoare  galbcn-alburic,  suculente,  cu  aspect  atrăgător.
                                                                               fost  preluate  la  timp.  S-au  constatat   Ivit  şi  neînţelegeri.  Penlru  viitor  a-   II  Acest  soi  urmează  să  înlocuiască  în  cultură  sonii  de   VIII.  —  B O S T Ă N O A S E
                                                                               şi  numeroase  cazuri  cînd  produsele   ccsî  lucru  trebuie  să  stea  maî  mult   Tg.  Frumos,  foarte  sensibil  la  variaţiile  de  temperatură,   Din  această  grupă,  specia  cea  mai  răsptndUă  în  re­
                                                                               nu  au  fost  ridicate  în  întregime.  In   în  atentia  unităţilor  agricole  produ­  la  ofilire  şi  Ia  lipsa  fie  umiditate.
             Cooperatorii  din  Mîceşli  au  recoltat  30.000  kg.  varză  la  hectar.  anumite  situaţii  cu  toate  că  la  re­  cătoare.  ■          Soiul  Calineov  verde  —  răspîndit  de  m ult  în  cul­  giune,  o  reprezintă  castraveţii.  Dintre  numeroasele  so­
                                                                                                                                                                                                        iuri  aflate  în  cultură,  cete  mai  indicate  sînt:
                                                                                                                                                   I  tură,  mai  bine  adaptai  condiţiilor  locale,  so  pretează   —  Dclicaless  —  soi  de  vară  penlru  consum,  in  stare
                                                                                                                                                   ;i  pentru  culturile  situate  mai  departe  de  văile  apelor.  proaspătă  si  pentru  murat.  Perioada  de  vegetaţie   te
                                                                                                                                                        Pentru  terenurile  calde,  cu  posibilităţi  reduse  de  iri­  de  GO-65  zile  pină  la  primele  recoltări.  Este  foarte
                                   S A R C I N I                                                                                                      gare,  este  Indicat  soiul  Galben  de  Banat,  rezistent  Ja   produ oliv.
                                                                                                                                                      secetă.
                                                                                                                                                                                                          —  Le  Gcncreux  (Generos)  —  soi  francez,  de  curînd
                                                                                                                                                        Din  soiurile  de  ardei  gogoşart,  cel  mai  indicat  pentru
                                                                                                                                                                                                        introdus  în  cultură.  Fructele  sint  de  calitate  foarte  bună
                                                                                                                                                      regiune  este  soiul  Tim purii  dc  Bucureşti.  Are  fructe   şi  aspectuoase.
                                                                                                                                                      m ijlocii,  cu  pulpa  groosă,  de  culoare  verde  închis  în
            Le  consfătuirea  organizată  a  p a rti­  principali  care  asigură  o  recoltă  bo­  în  anul  viitor,  să  se  treacă  la  exe­  O  problemă  esenţială  pentru  apro­  stare  ciudă  şi  roşie  aprinsă  la  coacere.  —  Cornişon  —  m ult  răspîndit  în  cultură  cn  soi  de
          cipat  şi  tovarăşul  Gcorgc  Homoştean,   gată  do  legume.         cutarea  arăturilor  adinei  şi  la  fer­  vizionarea  cu  legume  in  anul  viitor                                      toamnă,  cu  o  perioadă  de  vegetaţie  6c\irtă  (50-55  zile),
          secretar  al  Comitetului  regional  Hune­  Pentru  a  face  o  aprovizionare  rit­  tilizarea  acestui  teren.  este  buna  cooperare  între  producător  |  IV.  —  LEGUME  PENTRU  PĂSTĂI  cu  fructe  mici,  cerut  pentru  industrializare.
          doara  ol  P.C.R.  tu  cuvînlul  său  tova-   mică  a  oraşelor  cu  legume  este  im­  în  anul  ce  urmează  este  necesar  să   şi  beneficiar.  De  aceea,  din  partea  co­                Pentru  cultura  fortată  în  răsadniţe  şi  cultura  tim ­
          răşul  Nonioslean  a  sublimat  laptul   portant  de  a  se  realiza  o  eşalonare  n   se  facă  o  orqnnizore  mai  judicioasă  a   operativelor  agricole  si  a  U.R.C.C.  tre­  I  Mazărea  pentru  consum  în  stare  proaspătă  găseşte   purie  6nb  adăposturi  de  polietilenă,  cel  mai  indicat  este
          că  tn  regiunea  noastră  există  condiţii   producţiei.  In  acest  scop,  încă  de  pe   brigăzilor  si  echipelor.  Aici  vor  tre­  buie  să  existe  mal  multă  răspundere   condiţii  favorabile  în  toate  raioanele  cu  bazine  legu­  soiul  de  Arad.  adaptat  la  cultura  fortată,  cu  fructe
          prielnice  pentru  extinderea  culturii   acum  trebuie  cultivate  suprafeţe  im ­  bui  cuprinşi  cooperatorii  care  urmea­  penlru  întocmirea  graficelor  de  livra ­  micole.  Se  recomandă  în  ocest  scop  soiurile:  m nri,  cilindrice, m ult  nprccinte  la export  şi  pentru con­
          legumelor.  De  aceea,  consiliile  de  con­  portante  cu  ceapă,  salată  şi  spanac.  ză  cursurile  legumicole  de  3  ani  pre­  re  şi  respectarea  lor  cu  strictele.  i  —  P iliră  de  Rin  —  timpurie,  cu  port  pitic,  cu  pro­  sum  ca  salată.
          ducere  din  cooperativele   agricole   Preocupare  deosebită  va  trebui  să   cum  şi  alţii  care  vor  fi  incluşi  la  a-              ductivitatea  ridicată,  avînd  păstăi  verzi-închis,  boabe   IX.  —  V E R D E Ţ U R I
                                                                                                                   O  cale  importantă  de  îmbunătăţire
          trebuie  să  privească  cu  ţoală  răspun­  existe  pentru  lărgirea  bazei  lehnico-   ceastă  formă  de  învătfimînt.  In  ace­  a  activităţii  în  legumicultura  este  ex­  mari,  netede,  dulci?
          derea  oceastă  problemă.  Sarcina  prin­  maleriale.  In  perioada  ce  urmează  este   laşi  timp  este  important  de  a  se  face         —  Minunea  Kelvedonului  —  timpurie  (65-70   zile),   Din  soiurile  de  salată  cele  mni  Indicate  sînt:
                                                                                                                                                                                                          —  Pulul  Nord  pentru  plantările  si  insămînlările  din
                                                                                                                 tinderea  experienţei  bune  obţinută  în
          cipală  este  ca  în  regiunea  noastră  să   necesar  să  fie  procurat  şi  reparat  tot   permanentizarea  lor  în  echipe  şi  bri­  cooperativele  agricole.  In  această  pri­  i  foarte  productivă,  boabele  zbîrcite,  verzi.  toamnă,  fiind  cel  mai  rezistent  la  Irig,
                                                                                                                                                        Pentru  nevoile  industriei  de  conserve  se  indică  soi ud
          se  cultive  în  primul  an  al  cincinalului   inventarul  qrâdinâresc   necesar  care   găzi.        vinţă  vor  trebui  organizate  mai  multe   Dclicc  des  conservcse— cu  port  serra  iînalt, bobul  verde,   Timpurie  dc  Banat  (Lovrin)  —  sol  potrivit  pentru  in-
          peste  2.000  hectare  cu  legume.  trebuie  păstrat   în  bune  conditiuni.   Mai  multă  preocupare  să  existe  şl   schim buri  de  experienţă  şi  vizite  la  l  turtit,  dulce,  foarte  productiv.  sămîntările  foarte  tim purii  din  primăvară.
            Avem  o  bogată  exponentă  acumu-   Mat  multă  grijă  se  cere  pentru  apro­  din  partea  ingin erilo r  agronomi  din                  Datorită  um idităţii  atmosferice  ridicate  fasolea  gă-   De  S tutlgart  văratice — soi  nou  introdus, p o triv it  pen­
          lolă  în  numeroase  unităti  din  regiunea   vizionarea  cu  seminţe  din  soluri  şi   cooperative,  cărora  le  revine  sarcina   unităţile  fruntaşe.  v                                  tru  cultura  de  vară.  Are  frunze  pigmentate  pe  m argini
          noastră,  unde,  prin  valorificarea  pro­  hibrizi  valoroşi,  seminţe  care  să  fie   de  a  îndruma  cu  competenta  sporită   In  regiunea  Hunedoara  există  sufi­  seşte  condiţii  mai  puţin  favorabile  în  cele  mal  mu-lte
                                                                                                                                                      cazuri,  ceea  ce  favorizează  atacul  de  «ntracnoză  care
          duselor  legumicole  s-au  obţinui  ve­  păstrai#»  pînă  )a  folosirea  lor  în  bune   activitatea  din  această  Importantă  ra­  ciente  rezerve  pentru  sporirea  pro­  Q  scade  din  producţia  şi  valoarea  păstăilor.  cu  nuanţe  roşiatice.
                                                                                                                                                                                                          Pentru  cultura  fortată  în  răsadniţe  si  sub  adăposturi
          nituri  însemnate.  Experienţa  pozitivă   conditiuni.  O  acţiune  importantă  în                     ducţiei  de  legume.  Acest  lucru  depin­ I  Penlru  anii  următori,  so  recomonUâ:  de  polietilenă este  foarte  indicat  soiul  raionnt Urcchiuşe,
          din  aceste  unităti  Irebule   sâ   fie   această  perioadă  este  încheierea  con­  mură  de  producţie.  Şi  consiliile  agri­  de  de  felul  în  care  vor  fi  ele  valori­  —  Soiul  tim puriu  Besle  von  Allcn  —  care  rodeşte  la   cu  frunze  subţiri,  Iragode,  untoase,  de  culoare  gal-
          generalizată  astlel  co  pe  această  cale   tractelor  cu  unităţile  beneficiare,  lu ­  cole  raionale  au  datoria  de  a  analiza   ficate.  Avem  convingerea  că  în  viitor   55-60  zile  de  la  semănat.  Are  port  pitic,  păstăi  tungi-   benă-verzuie,  iar  cele  exterioare  alburii.
          să  sporească  sim ţitor  prorluctio   la   crare  rare  pînă  la  1  decembrie  tre­  în  mai  mare  măsură  decît  pînă  a-   lucrătorii  din  agricultura  regiunii  vor   *4  cilindrice,  galbene  —  cărnoase,  fără   n|e,   fine,   cu   tn  ce  priveşte  spanacul,  este  raional  solul  Matador,
          hectar  în  toate  cooperativele  agricole.  buie  să  se  termine.  Stabilirea  con­  cum  felul  în  care  se  îndeplinesc  sar­  milita  neobosit  pentru  a  traduce  în   boabe  albe,    niît  pentru  culturile  tim purii  <lm  primăvară,  cît  şi  pentru
            O  atenţie  xpnntă  să  Ne  acordată   tractelor  respective  se  va  (are  de  că­  cinile  de  plan  în  legumicultura  şi  de   viată  una  din  prevederile  importan­  —  Soiul  Galbenă  unloasă  —  timpuriu,  cu  port  pitic   culturile  de  consum  în  toamnă.
          Irigării  unor  suprolele  cît  mai  mari  de   tre  adunările  generale  ale  cooperato­              te  ale  celui  de-al  IX-leo  Congres  al   păstăi  galbene,  fără  aţe,  bobul  alb.   Folosind  în  cultură  soiurile  ra  cnaie.  fiecare  unitate
          teren,  folosirii  judicioase  a  utilajelor.   rilor.  In  fiecare  unitate  se  impune  ca   a  stabili  cele  mai  eficiente   măsuri   P artidului  Comunist  Român  —  apro­  —  Soiul  Tender  green  —  cu  o  perioadă  de  G0-G5  zile   agricolă  are  la  îndemină  unul  dintre  factorii  importanţi
          Este  necesar  să  se  lină  seama   de   încă  de  pe  acum  să  se  amplaseze  su-   menite  să  contribuie  la  îmbunătăţirea   vizionarea  oraşelor  cu  legume  în  can­  pînii  la  cules,  are  portul  mai  înalt,  frunziş  bogat  de   pentru  a  obţine  recolte  6porite  de  legume  şi  de  cali­
          faptul  că  irigarea  osie  unul  din  factorii  oralctclc  ce  se  vor  cultiva  cu  leaiune  aciivitâlii  viitoare.  tităţi  soorite  si  de  bună  calitate.  ■  culoare  verde-închis.  Păstăile  sînt  verzi,  cilindrice,  fra­  tate  superioară.
   1   2   3   4   5   6   7   8