Page 30 - 1965-12
P. 30
PAOINA A t-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3404
FESTIVALUL FILMULUI Probleme ale muncii sfaturilor populare
PENTRU SATE
Completări Sa noua faţă a satului
A C Ţ I U N I nii din Coşeşti au hotărit ca în aceşti
In cadrul preocupărilor de fie Lucrările au fost an să electrifice satul. Ei au depus
I N T E R E S A N T E care zi ale cetăţenilor satelor îşi sumele stabilite, a fost deschisă f i
nanţarea şi s-au plantat 14 stilpu
face Ioc lot mai m ult Şi g rija pen
tru ridicarea aspectului gospodă- împărţite pe grupe Dar lucrările nu pot fi term inate de
oarece tovarăşii din conducerea coo
resc-edilitar, pentru Înfăptuirea u-
LA • O A T E nor lucrări dc interes general. de cetăţeni perativei agricole de producţie din
Ohaba întîrzie să depună partea lor
O bună experienţă în această
direcţie au acumulat şi comitete de contribuţie în valoare de 20 000
CINEMATOGRAFELE le executive ale sfatu rilo r popu obiectivele propuse este nevoie de o bată de adunarea generală a mem
lei deşi această sumă a fost apro
Desigur că pentru a realiza toate
lare din raionul llia .
Datorită
muncii desfăşurate Sn m ajo rita bună organizare a m uncii, a arătat b rilo r cooperatori.
tea satelor acestui raion intîlncşli tov. Roman Nan, preşedintele Com i
prezentat de brigada artistică de a- lucruri noi, atractive care au tetului executiv al Sfatului popular Mai sînt încă
gitatie din localitate. schimbat înfăţişarea lo calităţilor comunal Gurasada In antrenarea ce
M ăsurile organizatorice bune lua respective. tăţenilor la acţiunile patriotice, noi
te de Comitetul pentru cultură şi Pentru a cunoaşte mai bine ne-am bazat m ult pe deputaţi care muUe de făcut
artă al raionului Sebeş au făcut ca preocupările care au existat în se bucură de un bun prestigiu. îm
în ziua deschiderii festivalului, un vederea obţinerii realizărilor res preună cu ei şi cu m em brii com ite V izitînd satele aparţinătoare co
mare număr de spectatori să vizio pective. nc-am adresat unor pre tu lu i de construcţie am hotărit ca munei Lăpuşnic. întilneşti aproape
neze film ele prezentate. La M iercu şedinţi şi secretari ai sfaturilor lucrările stabilite pentru acest an să Ia tot pasul lucrări noi. care atrag
rea, în matineu, a fost prezentat populare comunale. Iată pe scurt fie îm părţite pe grupe de cetăţeni. atenţia. Cu s p rijin u l cetăţenilor. In
pentru elevi film u l „România, o ri răspunsurile prim ite. La C im puri de Sus spre exemplu, s-a satele comunei respective au fost
zont 64". Tov. Nistor Eleonora, d i hotârît să se construiască un local construite cinci localuri de şcoli iar
rectorul căm inului cultural, a vorbit de cămin cultural. Pinâ acum s-a alte două au fost renovate, în fie
despre obiectivele industriale ridica term inat fundaţia, s-au confecţionat care sat s-a construit local de căm in
te în u ltim ii ani in regiunea noa Entuziasm, hărnicie pe plan local de către cetăţenii de cultural. Satele Brîznic şi Lăpuşnic,
stră. In aceeaşi zi. la căminul cultu aici 25.000 bucăţi cărăm idă şi s-au au fost electrificate, iar la Stănceşti
ral a avut loc un reuşit concurs procurat şi celelalte materiale. Cum s-a construit un magazin comercial.
Comuna Brănişca — spunea tov.
„Cine ştie, răspunde", pe marginea La secţia tîm plărie a I.R.I.L. Brad se discută despre un nou tip de Petru Ursa, preşedintele com itetului a fost organizată munca ? O parte Sînt lucruri cu care pe bună drepta
unor film e româneşti prezentate de mobilă. executiv al sfatului popular comu din cetăţeni s-au ocupat de confec te cetăţenii din Lăpuşnic se m în-
curînd în această localitate. ţionarea cărăm izii, de transportul
nal, s-a situat mai totdeauna în fru n m aterialelor, a lţii de lucrările pro- dresc. Preşedintele C om itetului exe
La căminul cultural din Doştat a tea acţiunilor de gospodărire şi în priu-zise. Drept urmare, numai pină cutiv al Sfatului popular comunal
fost organizată o expoziţie agricolă frumuseţare. Aş vrea să amintesc acum au fost realizate economii la Lăpuşnic, tov. Petru Fărău, este de
care exprim ă succesele din diferite doar faptul că în anul trecut am o- lucrarea respectivă Sn valoare de pes părere că totuşi aici mai sînt m ulte
sectoare de muncă obţinute de coo cupat locul III pe regiune in această te 24.000 lei. Aşa s-a procedat şi )a de făcut.
mai statuile tac", prezentat cu p rile IN EDITURA TEHNICA AU APAR U T: acţiune, 30 de cetăţeni prim ind in celelalte lucrări executate mai ales înainte de a se purta aceste discuţii
peratorii din localitate. Film ul „N u
★
signa de fruntaş in gospodărirea sa
Duminică, la cinematografele din ju l deschiderii festivalului, a fost v i telor. in acest an. din care reiese entuziasmul oam enilor
raioanele Alba, Sebeş, Haţeg şi ora zionat de cca. 400 de spectatori. Una din problemele de bază care în înfrumuseţarea localităţilor, nc-am
şul regional Hunedoara, precum şi Cu p rile ju l ru lă rii film u lu i „Un MEMORATOR DE M E TALU R G IE crise metodele tehnologice şi m ij a stat în atenţia noastră în acest an oprit Ia Sfatul popular raional llia
la cinematografele pe 35 mm din llia , cartof, doi cartofi", la cinematogra loacele de prelucrare a tablelor, pro a fost terminarea lu cră rilo r de cons Sprijin de nădejde pentru a afla ce anume a fost pla
Teiuş, Zlalna şi Apoldut de Sus, a ful sătesc din Livadia, raionul Haţeg, Naachbar Beno filu rilo r şi barelor (îndreptarea, tra trucţie la localurile de şcoli din sate nificat să se construiască din contri
avut loc, intr-un cadru sărbătoresc, a vorbit tovarăşul T îrjoianu Con tarea, separarea m aterialelor, m odi le Brănişca, Tirnava şi T îrnăviţa. Pe Secretarul Com itetului executiv al buţie voluntară în anul 1965. Din da
deschiderea „Festivalului film u lu i stantin, director al şcolii de 8 ani. Cartea conţine noţiuni de bază şi ficarea la rece a formei pieselor, cum baza unui plan discutat şi aprobat în S fatului popular comunal Lăpugiu, tele existente la raion reiese că în a-
pentru sate". La această manifestare Mntinee au fost organizate şi la un bogat m aterial tabelar despre ar fi îndoirea etc), precum şi lucră sesiunea sfatului popular, com itetul tov. Iosif Crişan a vo rb it mai m ult ccst an trebuie să se execute 65 de
au participat peste 30 000 de specta C hitid, raionul Haţeg, cu film u l fonte, oţeluri, metale şi aliaje nefe rile de asamblare prin îm binări de- executiv a trecut mai în tii la realiza despre sp rijin u l acordat de deputa obiective. Este vorba dc construcţia
tori. Pe marginea film elor progra „Furtună deasupra Asiei", Petreşti, roase. com bustibili şi m ateriale re montabile şi nedemontabile. Sint rea lu cră rilo r de pregătire unde nu ţi în înfăptuirea anum itor sarcini. unor localuri dc şcoli, cămine cul
mate, au avut loc numeroase ac raionul Sebeş, la film u l ,.Ce-aş fi fractare Sint indicate metode de a- se cerea o muncă de înaltă califica — D eputaţii din comuna noastră turale, dispensare, poduri, podeţe etc.
ţiuni de popularizare a festivalului, Harap A lb", la V inţul de Jos, raio naliză şi de încercări mecanice şi prevăzute atît m ijloacele simple de re. Dispunînd de multe rezerve lo s-au m obilizat ori de cite ori am a- Cc trebuie făcut se ştie la sfatul
a conţinutului film elor prezentate, a nul Alba, cu film u l „A 3-a rachetă" tehnologice ale metalelor. De aseme prelucrare, cit şi metodele avansa cale, comitetul executiv s-a în g rijit vut de rezolvat anumite probleme. popular raional, dar cc anume s-a
creatorilor acestora. In Baru Mare, şi în alte sate. nea, sint prezentate noţiuni de me te de lucru la utilajele moderne şi de folosirea lor. Astfel, balastul ne Ei constituie un ajutor de nădejde, realizat pină acum nu se cunoaşte.
raionul Haţeg, au fost organizate In localitatea Sîntim bru-sat din talurgie fizică şi de tratamente ter de randament mare. cesar tu rn ă rii betonului a fost adus înainte de începerea lu cră rilo r la In asemenea situaţie nu csle de m i
spectacole speciale pentru elevi şi raionul Alba, a fost organizată pen mice ale metalelor. In partea a doua a lucrării sînt de pe albia M ureşului, ia r în varni- Şcoala generală din Lăpugiul de Sus rare faptul că organul raional nu
tineret cu film u l „C artierul veseliei-. tru elevi o interesantă călătorie pe Lucrarea se adresează personalu analizate tip u rile de confecţii meta ţele de la Tîrnava şi Tîrnăviţa, s-a deputaţii, împreună cu m em brii co este in măsură să dirijeze şi să im
Pe marginea film u lu i „A m in tiri din hartă pe marginea film u lu i docu lui tehnico-ingineresc din industria lice, pregătirea executării şi execu ars varul necesar construcţiilor. De m itetului executiv, au stat de vorbă pulsioneze lucrările respective.
copilărie", a fost organizat, la cămi mentar „Somalia". metalurgică, extractivă şi prelucră tarea lor. In capitolul jn care se a- asemenea, piatra şi nisipul au fost cu cetăţenii asupra p o sib ilită ţilo r ca Cu p rile ju l vizitei făcute în satclo
nul cultural din Itîu de M ori, raio In ziua deschiderii festivalului mai toare şi din institutele de proiectare, nalizează executarea confecţiilor me procurate tot pe plan local. Se înţele re există şi mai ales despre felul cum din raionul llia , s-a constatat că exis
nul Haţeg, un medalion cinemato puţind fi utilă şi inginerilor meca talice sînt date numeroase planşe cu ge că avînd asemenea posibilităţi şi trebuie organizată munca A ntre- tă un interes deosebit pentru în fru
m ulte cinematografe din raioanele
grafic, cu care p rile j tov. M ihuţ Mă cuprinse in festival, ou prezentat nici. diferite tip u ri de confecţii meta bazîndu-ne pe hărnicia şi entuzias nînd la muncă întregul sat, şcoala museţarea localităţilor. Aceasta im
ria. director al căm inului cultural, a spectacole şi in satele apropiate. (In curs de apariţie). lice, însoţite de date necesare con mul cetăţenilor, obiectivele propuse a fost term inată şi dată în folosinţă pune şi mai m ult ra tovarăşii din
vorbit despre viaţa şi activitatea Cu p rile ju l deschiderii festivalu strucţiei lor. au fost realizate aproape în între la începerea noului an şcolar. S p riji com itetul executiv al sfatului popu
marelui povestitor. O acţiune asemă lui. la marea m ajoritate a cinema CONFECŢII ŞI CONSTRUCŢII Lucrarea se încheie cu probleme gime. Şi pentru că veni vorba de hăr nul cetăţenilor şi folosirea unor ma la r raional să se pună la curent cu
nătoare a fost organizată şi in co nicie, amintesc pe tov Aurel Betca, teriale pe plan local s-au concreti situaţia reală din teren, să urm ă
tografelor săteşti au fost prezentate legate de controlul, montarea, supra zat in realizarea unor economii în
muna Galda de Jos. raionul Alba. conferinţe legate de acest eveniment. M E TALIC E UŞOARE vegherea şi întreţinerea confecţiilor Octavian Manea. V ictoria Oprea, N i- rească cum se desfăşoară lucrările,
Un medalion cinematografic a metalice. codim Căta şi Cornelia M îrza, mem valoare de peste 100000 lei. să îndrum e şi la ncvoio să ajute po
avut loc la căminul cultural din I DOBRESCU V. Barbu. C. Pcstcşi, I. C liivu bri ai com itetului de construcţie din Am greşi totuşi dacă nu am arăta cetăţeni în rezolvarea obiectivelor
Strei-Câlan unde. pe marginea f il Lucrarea tratează probleme lega In întreaga lucrare sînt prezenta T îrnăviţa care au depus m ulte efor că la realizarea unor obiective am planificate a se executa prin contri
mului „Neamul Şoim ăreştilor" a vor AL. IVIARDARI te de operaţiile pregătitoare şi de te a tit confecţiile metalice pentru clă tu ri la executarea localului de şcoală. întîm pinat şi unele greutăţi. Cetăţe- buţie voluntară.
bit tov. ing. Silvestru Anastasia. sistemele şi metodele de executare d irile civile şi industriale, c it şi cele
Spectatorii prezenţi in solă au asis Întreprinderea cinematografică a confecţiilor metalice. pentru industria constructoare de
tat şi la un frumos program artistic regională dc stat — Deva In partea întîi a lucrării sint des- maşini.
Lucrarea se adresează m uncitori că; 6,45 Salut voios de pionier; 7,15 a m in tiri" de Coward; 11,07 T ineri in
lor, m aiştrilor şi tehnologilor din Muzică uşoară, instrum ente electro terpreţi de muzică populară; 11.30
întreprinderile constructoare de ma 9 DECEMBRIE 1965 nice; 7,30 „Refrene fără vîrstă" — Din ţă rile socialiste; 12,30 Piese dis
şini şi de pe şantiere, precum şi e- muzică de estradă; 7,45 „F lu ie r m în- tractive interpretate de fanfară;
levilor din şcolile tehnice şi de me dru ciobănesc" — m elodii populare; 12,45 Cîntă corul Ansam blului U.T.C.,
serii. 8,08 O operetă veşnic tînără: „No, no d irija t de M arin Constantin; 13,08
I C I N E Nanette" do Youmans; 8,30 La m i Scene din opera „M otanul încălţat"
crofon. melodia preferată; 9,30 Sfa
de Cornel Trăilescu; 13,30 M in ia tu ri
tul m edicului: Despre bolile apara pe portativ; 14,30 Muzică populară
tului respirator; 9.35 Elena C rivăţ şi din M untenia; 16,00 Două in im i in
D E V A ; Cine eşti d-ta, domnule M ugur Bogdan interpretează a rii din tr-un vals; 1G.30 Emisiune de basme:
Sorge? — cinem atograful „P atria"; opere;10,30 Vreau să ştiu (reluarea „C raiul Visor" — dram atizare după
Dispozitiv de profilat i W inetou — cinem atograful „A rta "; em isiunii din G decembrie); 12,10 Doi o poveste de Ion Pop-Reteganul;
PETROŞANI: La ora 5 după-amîază interpreţi ai m uzicii populare: Nico- 17,30 Clavecinista Eliza Hansen in
— cinem atograful „R epublica"; Pă leta Vasilovici şi Petru Unc; 12,30 terpretă a m uzicii lui Domenico Scar-
raze diferite în piatră cat de benzină — cinem atograful „7 Aici... Tîrgu-M ureş; 12,50 „P lim bare la tti; 17,40 Sfatul m edicului: Despre
N oiem brie"; LU PE N I: Cineva acolo
sus mă iubeşte — cinem atograful prin Bucureşti" — muzică uşoară; bolile aparatului respirator; 18,15
13,10 Concert de prînz; 14,08 Carna
Ziare, ziarişti, o p inii; 19,03 Solişti şi
„C u ltu ra l"; S IM E R IA : C artierul ve
Lăcătuşul M itrofan loan şi recti valul notelor; 15,00 Pagini din ope form aţii artistice de am atori; 19,30
ficatorul loan Sibişan, am bii din seliei — cinem atograful „M ureşul" ; ra „Lalcme" de Delibes; 15,45 Rapso Marele prem iu al discului: Franees-
secţia m a t r i ţ e a Fabricii de A LB A JULJA: Unora le place jaz- dia ungară şi Tarantella pentru vio ca Soleville.
produse refractare din Alba Ju- z-ul — cinematograful „V ictoria " ; loncel de Da vid Popper; 1G.20 Cu
La atelierul me lia, au conceput şi c o n s t r u i t Alerg după o stea — cinem atograful cîntecul şi jocul de-a lungul Some 1
canic I al C.S. Hu un „D ispozitiv de p ro fila t raze „23 A ugust"; SEBEŞ: Procesul pro şului; 16,40 Trei fragmente din opera TELEVIZIUNE
nedoara lucrează diferite fn piatră la maşina de rec fesorului W eir — cinematograful „Wozzeclc" de Alban Berg; 17,05 Me
şi m aistrul loan tifica t plan orizontal". Cu ajutorul „Progresul"; Cascada diavolului — lodii de odinioară; 17,31 Din comoara 19,00 Jurnalul televiziunii (1); 19,15
Aldea. Una din lui se ascut atît pietrele de re c tifi cinem atograful „Sebeşul"; ORAŞTIE: folclorului nostru; jocuri de perechi; Emisiune pentru copii şi tineretul
g rijile Iui p rinci cat. cit şi cuţitele de rectificat, nece Rachetele nu trebuie să decoleze — 18,03 In ju ru l globului; 18,13 V arie
pale este verifica, sare executării plăcilor profilate pen cinem atograful „P a tria "; Ne asumăm tăţi muzicale; 19,00 Seară pentru ti şcolar: Cei şapte ani de acasă. V izio
rea calită ţii piese tru m atriţe. răspunderea — cinematograful „F la neret; 20,00 Radiogazeta de seară; narea acestei em isiuni este interzisă
16
tu tu ro r persoanelor peste
ani!
lor strunjite. D ispozitivul este util pentru recti căra"; HAŢEG: Cum se reuşeşte în 20,30 Jinim y Young prezintă melodii Pentru cei m ici: La carnaval; 20,00
dragoste — cinem atograful
„Popu
ficarea razelor la m atriţele de pre la r"; BRAD: Un cartof, doi cartofi — de dragoste; 20,45 Noapte bună, co D ebuturi; 21,00 Festival Sibelius —
sare a cărăm izii. De asemenea, cu cinematograful „Steaua roşie"; LO- p ii; povestea „Vulpea şl gîseanul" ; 100 de ani de la naşterea compozito
ajutorul lui, se pot profila cuţitele NEA: Căpitanul din Tenlces — seriile 21,25 Interpreţi ai m uzicii populare: ru lu i; 22,00 F ilm : Din patru co lţu ri
pentru raboteza „Seping". Em il Gavriş şi Nelu Stan; 21,45 Nou
1 şi II — cinem atograful „M in e ru l". ale lum ii — Tanganica; 22,40 Jurna
Lucrarea executată cu el este dc tăţi de muzică uşoară cu Robert Co- lu l televiziunii (II) buletin meteoro
calitate superioară, contribuind la goi; 22,20 Cele patru anotim puri în logic.
durabilitatea m atriţelor. muzica uşoară; 23,04 M elodii lirice.
PRO GRAM UL II: 7.50 „Sub stea
Menţionăm că înainte de aplica R A D I O gul partid u lu i" — program de cin-
rea în producţie a acestui dispozi tece; 8,00 Doine şi jocuri populare; TIMPUL PROBABIL'
tiv, rectificarea plăcilor m atriţe cu PRO GRAM UL 1: 5.06 Cîntece din 9,33 Muzică uşoară şi artişti am atori;
raze concave şi convexe se făcea folclorul nou şi jocuri populare; 5,40 9,55 Un interpret al folclorului no PENTRU 24 ORE
numai cu pietre, prin frecare ma
Valsuri interpretate de fanfară; G, 15 stru: Vlad Dionisie; 10,10 Din cînte- Vremea se menţine umedă, cu ce
nuală, foarte greoaie, de calitate in Transm item pentru sate: Buletin a- cele lui Marius M ih a il: 10,25 Operete rul mai m ult noros. Vor mai cădea
ferioară şi cu randament scăzut. gro-meteorologic; Ing. Teodor Mos- ra r cîntate: „Fratele Straubinger" de precipitaţii sub formă de ploi. Tem
calu: Controlul şi în g rijire a semă Eysler, „Roza vîn tu rilo r" de M okrou- peratura aerului va fi cuprinsă între
E. G LtG A năturilor de toamnă; Răspundem as sov, „M oara de vînt" de Manuel Lu G şi 12 grade 2Îua, ia r noaptea între
corespondent cu ltă to rilo r; G,30 A n u n ţu ri şi m uzi na, „S ibiie" de Vilelor laleobi, „D ulci — 1 Şi + 4 grade.
Q SA TE S IM Ţ I CA ACASA $ UN CLUB DE M Ă stre, am făcut lucruri frum oa Tov. Nicolae C lim a; consi olaltă, învăţăm unii de la a lţii de azi clubul se desfiinţează. aproape două săptămîni de ehidă în ccl moi scurt tim p
R IM E A UNEI „G Ă M Ă L II DE AC “ @ O DIHNĂ SAU T IM P se la început. Pe parcurs insă... der că trebuie pornit de la ide- cum să ne comportăm în viaţă, Puteţi participa la acţiunile ce cînd conducerea l.G.O.H. a b i cele trei cluburi, care au fost
PIERDUT? ® VREI NU VREI FAC I A LP IN IS M Q CÎND ...Sunăm la apartam entul nr. ea că distracţia, instructivă, în muncă, în societate. Se cu l se organizează la clubul de la nevoit să sigileze toate liftu ri închise. E necesar apoi ca fie
E C ALD Ă NU E nECE... educativă nu este tim p pier tivă şi dau roade noile trăsă căminul nr 1!" Am c itit încă le care deservesc cele patru
1G. Ne deschide laboranta care din aceste cluburi să fie
dut Depinde numai de con tu ri ale moralei noastre co o dată avizul pentru a ne da cămine Aşa că vrînd, nevrînd, dota(c cu cite un televizor şi
M aria Crişan. Prima impresie
înalte, dc se întrec în se- vreme rolul său de ferment al ţin u tu l şi forma pe care or muniste, se dezvoltă sp iritul seama cît de nesocotită şi ar locatarii fac alpinism pînă la m obilierul necesar. Ţinînd
meţie cu „plă m în ii industriali" opiniei publice. Nu sînt pu ne-o facem singuri — neplăcu ganizatorii trebuie să le im de întrajutorare tovărăşească, bitrară este măsura luată. Re etajul al fX-lea. Am cerut ex scama dc cerinţa unanimă a
ai marelui combinat, cele pa ţine exemplele cind prin in tă. V in îndată explicaţiile. prime acţiunilor. In cele pa dragostea şi prietenia capătă deschiderea clubului este o ce plicaţii. lată-le: Conducerea m iilo r dc tin eri va trebui stu
tru blocuri turn de la poarta term ediul rîsului, satirei, ca ri — O dată am avut şi noi un tru cămine sîntem aproape un conţinut nou. A r fi multe rin ţă absolut necesară şi aş l.G.O.H. pretinde că in urma diată posibilitatea instalării li
de est a Hunedoarei, sint caturii, s-a pus capăt unor a- covor in cameră. Nu ştiu însă 3.000 de tineri. E greu deci ca de discutat despre avantajele teptăm să fie rezolvată. ultim elor hotărîri apărute, ex nei staţii de radioflcarc cu d i
splendide cămine muncitoreşti, bateri de la regulile de con o acţiune să răspundă prefe ce le oferă viaţa în lr-u n că Interlocutorul nostru n-a- ploatarea liftu rilo r trece în fuzoare în fiecare apartament.
In care îşi petrec o bună parte vieţuire în comun. E regreta de ce nc-o fi deposedat de el. rin ţe lo r atît de diverse, să pla m in ca al nostru. Cu o con vea de unde să ştie. In aceeaşi seama adm inistraţiei Im obile In felul acesta s-ar rezolva
din tim pul lor liber 2 800 de bil însă laplu l că acest înce Perdelele s-au ridicat acum o că tuturor. Cunoscînd mai bi diţie: Comitetul U T.C. şi co- J zi, alte două asemenea avize lor. La rîndul ei, conducerea m ulte din cerinţele vitale —
tineri a căror medie de virstă put prom iţător a rămas de do adm inistrativă a com binatului am putea spline, — ale in fo r
nu depăşeşte 21 de prim ăveri meniul a m intirilor. In mai vine cu o mie şi una de ju s ti m ării operative cu evenimen
M ulţi dintre ei vor trece pra puţin de doi ani, iniţiativa, ficări cum că liftu rile ar fi in tele interne şl internaţionale
gul vîrstei de aur chiar in a- sp iritul gospodăresc, exigenţa reparaţie. Cum se explică a- şi s-ar putea desfăşura o bo
ceste zile Ne aflăm, aşadar, gazdelor şi locatarilor s-au to tunci că sint sigilate? gată activitate culturală.
la dom iciliul entuziasmului, cit prematur. A dm inistraţia a Locatarii u ltim elor etaje Punerea in funcţiune a lif
cutezanţei, la dom iciliul fan rămas „corigentă" la capito sînt vitre g iţi apoi şi din alte tu rilo r este, dc asemenea, o
teziei şi curajului, visu rilo r lul curăţenie, confort şi cele puncte de vedere. Apa caldă chestiune care nu suferă nici
înaripate ale atîtor tineri. Să lalte amănunte de valoare. A - este o... raritate. Deseori se
încercăm să cunoaştem fie şi cesta e un lucru rău. Cei lună şi jum ătate pentru spă ne gustul şi ap titudinile tin e ri m itetul sindicatului din com au întrerupt orice activitate la inlîm plâ ca atunci cînd vine o aminarc. Faţă de cerinţele
numai o parte din ele. 2.800 de tineri tînjesc insă lat. Dar nici pină acum nu lor sint convins însă că se pot binat, împreună cu conduce cluburile celorlalte două căm i apă caldă să nu fie rece şi... îndreptăţite ale celor 2 800 dc
şi după altceva. Dar, mai bine le-au mai adus. organiza acţiuni interesante, rea adm inistrativă, să facă din ne. Nu ştiu ce raţionam ent a
★ invers A lteori apn lipseşte cu tineri, se cerc o mai mare re
După ce s-au luptat vo in i să dăm cuvîntul celor in — Bănuim că aveţi suficient pline de învăţăm inte, care să aceste cămine adevărate uni condus la luarea acestei măsuri desăvîrşiie. Am în tîln it şi a- ceptivitate şi înţelegere din
ceşte cu forţa stihinică a fo cauză. tim p pentru a vă dedica şi al meargă la inim a şi conştiinţa versităţi. Este adevărat că pen nesăbuite. Adevărul este, că a partnmonle 'în care grija faţă partea conducerii adm inistra
cului, plămădind şi modelînd Tov. D um itra Damian, adm i tor preocupări fiecăruia. Este adevărat: e pu tru „seralişti" tim pul este foar îngrăm ădi aproape 3 000 de t i de bunul obştesc şi respecta tive a com binatului. La folosi
metalul, stăpinii modernelor nistratoarea blocului C. M. 1: — Dacă omul vrea, găseşte ţin mai greu, dar nu im posibil. te drăm uit. Dar, o seară dis neri Într-Un club de mărimea rea regulilor de convieţuire în
agregate siderurgice se întorc Profesez această muncă de pes vreme şi pentru alte pasiuni In ce mă priveşte sint un pa tractivă, o acţiune interesan unei „găm ălii de ac", e pur şl comun. Iasă de dorit. Locatarii rea utilă a tim pului liber ol
acasă. In cămin însă, ei nu te 10 ani. Sub ochii mei s-au frumoase. Numai că în cazul sionat cititor. Am biblioteca tă, e binevenită orieînd. simplu o absurditate. Este de apartam entului 45, blocul 1, tine rilor, o contribuţie mai ma
găsesc întotdeauna liniştea, îm bunătăţit m ult condiţiile de nostru nu prea ai condiţii să mea De m ulte ori mi-am pus Constantin Petre — tehni dorit ca vinovaţii să şteargă au spart chiuveta. Tot in acest re trebuie să şi-o aducă şi co
ambianţa şi intim itatea casei, viaţă şi do odihnă ale tin e ri foloseşti cu folos orele libere, întrebarea; ce u tilă ar fi or cian; Sint printre p rim ii loca această pată, ce nu le face de bloc, în apartam entul 11, au m itetul orăşenesc U.T.C., şi co
de care omul are ntîta nevoie. lor necăsătoriţi. Sînt mamă şi îm i place literatura, mai fac ganizarea unor discuţii pe tari, care au inaugurat aceste loc cinste. fost spaite instalaţiile sani m itetul U.T.C. din combinat.
Pereţii coridoarelor au fost pot să apreciez mai bine g ri lucru de mînă, văd un film pe marginea unei cărţi citite. cămine. îm i pare foarte rău că tare. Şi lista deteriorărilor
cîndvn curaţi şi îm podobiţi cu ja şi atenţia de care se bucu săptămînă şi... cam atît. Poate avea caracterul chiar a trebuie să vorbesc din... am in poate continua cu alte exem Viaţa tinerilor, in afara uzinei,
tablouri din neasemuitele fru ră tineretul nostru. Cind s-a — Aveţi ceva propuneri? unui concurs. Natural, nu-mi tiri. Cîteva luni după venirea ple. nu poate fi lăsată numai pe
museţi ale patriei La fiecare dat in folosinţă blocul acesta, displac nici celelalte acţiuni noastră aici, am participat la T o t... din seama adm inistraţiei căm inu
etaj, în holuri, existau cîndvn vă spun sincer că am tră it o — Una singură: să se reia cultural-artistice. P rincipalul c o bogată activitate culturală. lui.
fotolii şi mese ce te îmbiau mare bucurie. Ca adm inistra- bunul obicei de a se organiza să fim ajutaţi, să ni se creeze Fiecare cămin îşi avea clubul Sintetlzînd părerile tin e rilo r
să iei loc. toră îmi pusesem în gind să in cadrul clubului, neuitatele condiţii. său, chiar dacă era neincăpă- cămine adunate locatari şi cele constatate de Este o datorie morală şi ce
Au fost de toate la început. fac totul pentru ca tinerii să seri literare şi cultural-distrac- Tov. loan C lilriţă ; — lăcă tor (ocupa un singur aparta noi, form ulăm cîtcva conclu tăţenească să asigurăm con
Şi o gazetă de perete care sus se simtă cu adevărat ca acasă. tuş, elev în clasa a XT-a la li ment) ne foloseam de el cum zii. Comitetul de partid din d iţii optim e în flo ririi talente
cita interesul şi curiozitatea Avînd s p rijin u l com itetului o- tive. ceul seral. puteam. Intr-o bună zi, pe uşa In ziua vizitei noastre tine C.S.H.. împreună cu comitetul lor, d e /v o ilă rii aptitud in ilo r
tin erilo r locatari. Oglinda că răşenesc U.T.C., al com itetului Cerem părerea şi altor loca Viaţa de cămin? îşi are par clubului am găsit urm ătorul rii nc-au p rim it bosumflaţi şi sindicatului şi conducerea ad tin e rilo r siderurgişti.
m inului îşi dovedise fn scurtă de cămin şi adm inistraţiei noa tari. tea ei de frumuseţe. Trăind la aviz: „A tenţiune! Cu începere din alte motive Se împlinesc m inistrativă. trebuie să redes-
J
T. SEBASTIAN