Page 31 - 1965-12

PAGINA A 3-4
DRUMUL SOCIALISMULUI 3404 a rrc rrwMTfwx—

CUM D IXTRBR1MIVHERE&

M1IVIERA BSALA1V
DE EDUCA Regiunea Mureş— Autonomă Maghiară

Raionul Miercurea-Ciuc
ANGAJEAZA IMEDIAT:

— ingineri mineri
— ingineri electromecanici
— geolog
— tehnicieni proiectan|i
Organizaţia noastră de partid şi-a m unist cu maî m ultă experienţă, îl punderii şi a folosirii c ritic ii şi au­ Solicitanţii se vor prezenta la întreprinderea minieră Bălan
în tă rit In permanenţă rînd u rile cu determină pe acesta să simtă că el tocriticii, comitetul de partid u r­
cei mai buni m uncitori, m aiştri, teh­ se bucură de atenţie, că se are în­ măreşte ca birourile organizaţiilor de Staţia C.F.R. Izvorul Olt
nicieni şi ingineri, oameni cu înalte credere in el. Din proprie experienţă baz.ă să se refere concret şi ia ac­ Informaţii suplimentare se pot primi de la serviciul perso­
trăsături morale care prin întreaga ne-am convins ce im portanţă are tivitatea, contribuţia noilor membri nal, telefon 17 Miercurea-Ciuc.
lor activitate au dovedit conştiincio­ controlul şi ajutorul pe care biroul de partid la rezolvarea problemelor
zitate şi răspundere în îndeplinirea organizaţiei îl ncordă noului mem­ de producţie sau obşteşti, în îndepli­
sarcinilor profesionale şi obşteşti. bru de partid în îndeplinirea sar­ nirea sarcinilor de partid. Văztnd că
Numai în acest an, au fost p rim iţi cinilor, O rganizaţiile (ie baz.ă din ei se bucură de interesul cuvenit, iau
5G noi mem bri de partid. Creşterea secţiile strungari (secretai- M ic Pe­ parte la discuţii pe marginea refera­
numerică a rîn d u rilo r organizaţiei de tru) şî lăcătuşi (secretar V irg il Gida) telor, vin cu propuneri concrete de
partid ne-a dat posibilitatea creării obişnuiesc ca in cadrul adunărilor îm bunătăţire a muncii. C O M B iftlA im C H IM IC
organizaţiilor de bază pe secţii. Cei Am expus citeva din metodele fo- ■
peste 220 com unişti activează în 9 losite de noi în educarea partinică a j
organizaţii de bază. noilor m em bri de partid. Sînlem con­
ştienţi de răspunderea ee ne revine T ÎH IV Ă V E V U ÎE G IC V B A
Prim irea celor mai buni oameni ai în această direcţie. Formele de edu­
m uncii în rîn du rile partid u lui are o caţie sînt diverse, de la caz la caz.
forţa organizaţiilor de bază, compe­ Viaţă de partid Ne dăm seama că in unele situaţii M U R E Ş
mare im portanţă. Ea face să crească
tenţa lo r în rezolvarea tutu ro r sar­ rămînem datori noilor mem bri de
partid şi chiar celor cu o vechime
c in ilo r ce le revin. Dar, tot aşa de mai mare. Cind afirm acest lucru,
im portant este ca după prim irea ţi­ AUTONOMĂ MAGHIARĂ
nui om in rîn d u rile m em brilor de mă gîndesc la faptul că de multe ori mm
partid, organizaţia de bază să se o- generale să asculte o inform are sau conferinţele pe care le expunem în
faţa com uniştilor nu răspund prefe- I
cupe de educarea lui, de cultivarea două din partea noilor membri de rinţelor auditoriului. Uneori s-au I
în conştiinţa acestuia a înaltei răs­ partid despre felul cum muncesc, expus conferinţe pe teme generale, I
punderi ce îi revine la locul de cum sînt a jutaţi de comuniştii cu fără exemple concrete din atelierele | Produce şi livrează, pe bază de repartiţii : ; 1 t'~ 1
Turnarea planşcului de beton
muncă, in societate şi fam ilie ca mai m ultă experienţă, greutăţile pe Iui de la Aninoasa Sud. la staţia dc întoarcere a fuuicularu- ♦ carbid
noastre. Insuficient ne-am preocupat .
membru al P artidului Comunist Ro- care le întîm pină în înfăptuirea sar­ şi de organizarea a ctivită ţilo r in- Foto: N. M O LDO VEANU
măn. In Raportul CC. al P.C.R. pre­ cinilor. Apoi. in cunoştinţă de cauză, structiv-ediicative. Deşi la noi lu- ' ♦ bicromat de sodiu
zentat de tovarăşul Nicolac Ccnuscs- organizaţia de bază acţionează ope­ crează m ulţi mem bri de partid cum I w sodă caustică
cu la Coneresut al IX -lea al P.C.R. rativ.
se arăta că:... „Organele şi organiza­ Avînd în vedere nivelul d ife rit de ♦ clor lichid
ţiile. de partid au datoria dc a des­ lor membri de partid, organizaţiile Ş m s M I SCMSOm CĂTRE REDACŢIE
pregătire politică si ideologică a noi­
făşura o intensă muncă de educaţie ♦ sulfat de sodiu anhidru
partinică, pentru a ajuta pc fiecare de bază au fost îndrumate sa acor­ nu au fost îndrum aţi să se întîlnea- O sulfat de sodiu farmaceutic
comunist să-şi îndeplinească in mod de o mare g rijă faţă de încadrarea scă cu mem bri de partid mai noi,
exemplar îndatoririle prevăzute în lor în învăţăm întul de partid. Pro­ ♦ alaun de amoniu
statut'1. pagandiştii loan Vîlcan, A lexandru să le vorbească acestora despre SmpSefind eSartul cu experienfa sulfat de aluminiu
muncă şi viaţă.
Com itetul de partid al Atelierelor Lazăr, loan Corega şi m ulţi a lţii le Sarcinile măreţe ce ne sînt încre­
centrale din Gurabarza acordă toată acordă un sp rijin concret in efectua­ Brigăzile care lucrează în ca­ m itru Costescu, Aurel Nicola şi ♦ hipoclorlt de sodiu
atenţia acestei sarcini de mare răs­ rea studiului, consultaţii la temele dinţate de a creşte noii mem bri de drul lotului 5 al şantierului 4 de a lţii, care sint buni organizatori plăci de faianţă în diferite nunnţe de culori
pundere: educarea partinică a noilor mai puţin înţelese. De aceea, ei do­ partid, ca oameni cu înalte trăsături la I.C.S. Hunedoara îsî depăşesc ai locului de muncă, a iută cu
mem bri de partid. Cum se proce­ vedesc m ult interes pentru studiu, morale, care să pună tot talentul şi cu regularitate sarcinile de pian Pjăcere pe m uncitorii mai tineri ^ hîrtie fotografică AR FO-BROM şi ARFO-TYP (pro­
dează practic? se prezintă bine pregătiţi la semi- energia lor în slujba îndeplinirii ne­ l.a acest lot lucrează şi brigada *ă-si însuşească cît mai temeinic dus nou)
Cel prim it în rîndurile organizaţiei narii. abătute a sarcinilor de partid, ne de tîm p la ii condusă de D um itru meseria, să execute lucrări de ♦ produse din gresie antiaeidă ca : f
de bază este, firesc, un om binecu­ Atragerea noilor mem bri de partid Costescu, care deţine de mai calitate tot mai bună.
noscut Hiritr-o perioadă mai îndelun­ la o activitate concretă chiar din p ri­ impune să ne perfecţionăm continuu m ulte luni Drapelul roşu de evi­ In perioada care a mai rămas a) plăci de pavaj
gată De aceea, biroul organizaţiei ma zi după prim irea lor în partid metodele şi stilul nostru de muncă, denţiată. Şi, pe bună dreptate. pînâ la sfîrşitul anului, brigada b) inele raschid
de bază ştiîndu-i ap titudinile şi posi­ este o necesitate. Numai asa ei se să facem Ioc noului, să extindem ex­ Lucrările executate de această execută lucrările necesare la 80 c) cărămizi antiacide
b ilită ţile . îi încredinţează o sarcină brigadă sînt de bună calitate Ea
vor căli, vor deveni luptători neobo­ perienţa pozitivă. de apartamente pentru a fi pre­ d) tuburi de canalizare antiar.îde
rom retă chiar în ziua cind este p ri­ şi-a îndeplinit planul de produc­ date beneficiarului peste plan
m it in rîndurile m em brilor de partid. siţi pentru indeplinirea exemplară a CONSTANTIN DUClUiM ţie pe anul acesta, cu 5G zile mai e) articole din gresie pentru industria chimică.
Să ilustrez aceasta cu un exemplu în d a to ririlor prevăzute în statut. secretar al Com itetului devreme. U n', asemenea rezultat şi la altele 40, care vor ajunge în
concret. De curînd organizaţia de ba­ Pentru continua îm bunătăţire a acti­ dc partid a fost posibil datorită faptului stare de finisaj în ajunul noului
ză din secţia tim plărie a p rim it în ca m em brii brigăzii muncesc cu an. M III1
rîndurile sale pe m uncitorul Ştefan v ită ţii lor, dezvoltarea sim ţului răs­ Atelierele centrale Gurabarza m ultă tragere de inimă. Din rîn- IM F IOVA
Surda Cunoscut ca un m uncitor cu dul lor se remarcă, mai ales, Du­ corespondent
o înaltă pregătire profesională, b i­
roul organizaţiei de bază i-a încre­ mmm* ' " T f ... de fermera
dinţat ca sarcină să studieze posibi­ r,0&]
litatea reducerii consumului de ma­
terial lemnos la fabricarea modelu- M em brii cooperativei meşteşu­ ritm ică cu materiale, folosirea
rîlor necesare turnătoriei. Sarcina nu găreşti „Retezatul1* din Haţeg au mai judicioasă a tim pului de lu­
reuşit să îndeplinească planul de
era deloc uşoară. Dar. asa cum pro­ cru, reducerea absenţelor nemo­
producţie anual cu 28 zile înainte tivate, im bunătăţirea calităţi lu­
cedează fiecare organizaţie de partid dc termen. Factorii tare au con­ crărilor executate si altele
de la noi. biroul organizaţiei de bază ^ a rm a s B r trib u it la obţinerea acestui fru ­ NICU SBUCIIFA
de aici a avut g rijă ca noul membru mos succes sînt : aprovizionarea corespondent
de partid să fie ajutat in înfăptuirea
sarcinii de partid de tov. Nieolae
Golea, un comunist cu mai multă siseces în succes
experienţă.
Comitetul de partid urmăreşte ca M in erii din Telîuc continuă şi­ m arfă în proporţie de 111,8 la
fiecare organizaţie de bază să în­ rul succeselor. După depăşirea sută.
credinţeze sarcini concrete noilor planului pe 10 luni la minereul La succesele Hobîndite o con­ f f c
de fie r brut cu G.4 la sută şi la
mem bri de partid care să-i m o b ili­ tribuţie im portantă şi-au adus-o
minereul de fier marfă cu 9,0 la
zeze pe aceştia la o muncă rodnică. sută, ei au obţinut în luna noiem­ m inerii din brigăzile conduse de 1'!. in£D/Arc£Arrfi&.ox>
Astfel am reuşit să elim inăm ten­ brie noi şi frumoase realizări. Popa M. loan, Marincas Victor,
Pop Z. loan, Domocoş Adalbert,
dinţa re exista la unele secţii de a Astfel, sarcinile de plan la m i­ D S C O lC C rA H tA
nereul de fier brut au fost în­ Marcan loan, Enăşeău loan, llie t/f/tn S T A L lV O M O fV
se încredinţa sarcini generale, necon­
deplinite în proporţie de 116.5 Vasile, Ştefan Adrian, Popa Va-
crete, nemobilizatoarc cum ar fi r la sută, iar la minereul de fier sile II şi alţii. Iflllllllllllf / W / M flltm liniii
„Tov. X va răspunde de îm bunătă­
ţirea ca lită ţii pieselor" sau ,.se va La Staţiunea de maşini şi trac­
toare din Orăştie, mecanicii Vio- DEVA strada Horea nr. 2
ocupa de buna desfăşurare a muncii
rel Cimpoieru şi Loghin Anghel,
politice’ etc. pe care îi vedeţi si in fotografia penfru BRAD strada Avram îancu nr. 54
Asa cum arătam maî sus, încredin­ de faţă, se numără p rintre evi­ M ă s u r i e f i c i e n t e
ţarea unei sarcini concrete noului denţiaţii în întrecerea socialistă SIMERIA slrada Cuza Vodă nr. 25
în ce pliveşte repararea u tila ju ­
membru de partid precum şi faptul lui agricol. ILIA strada 23 August nr. 52
b u n a ORĂŞTIE strada Lcnln nr. 19
că el primeşte ajutor de la un co­ gospodărire a furajelor
SEBEŞ slrada Drumul Sibiului nr.
In fiecare unitate agricolă s-au tone de concentrafo necesare s-au procure cantităţile necesare de me­
încheiat lucrăr ile de verificare a ba­ asigurat doar G() la sută. La Pricaz, lasă, uree şi sare. Ne vom preo­ ALBA IULIA 6trada Tudor Vladimirescu
lanţei furajere. In funcţie de efec­ Vinerea, Bcriu şi in alte unităţi lip ­ cupa ca un număr cît mai mare de
tivele existente s-a recalculat nece­ sesc cîte 1 OU—200 tone de concen­ unităţi să folosească în hrana ani­ PETROŞANI la blocuri O.G.L.
sarul de nutreţuri şi au fost contro­ trate Acest lucru se datoreşte tn malelor grosierele de care dispun,
late stocurile de furaje. Această ac­ parte si producţiilor mai scăzute numai în stare tocată şi preparată. HAŢEG slrada Slntăraăria Orleo
ţiune a fost întreprinsă cu citva tim p realizate la unele cultu ri. — Din cele relatate se des­
in urmă şi in raionul Oiăstie Pen­ — Ce măsuri a întreprins prinde concluzia că balanţa LUPENI slrada Abatorului
tru a cunoaşte constată) ile făcute şi consiliul agricol raional pen­ furajeră în raionul Orăştie nu
măsurile preconizate am adresat to­ tru substituirea deficitului dc este echilibrată pe deplin. Se LONEA strada Pielii
varăşului inKiner loan Igna. şeful concentrate ? impune deci o mare g rijă pen­ LIVEZEN1
serviciului bază furajeră din cadrul — Situaţia existentă ne-a determ i­ tru a evita risipa dc nutre­
(Urmare din naq. 7). trii M ihai Branişte, Petru Mangaşi consiliului agricol raional, citeva în­ nat să facem o analiză profundă a ţuri. Ce se va face în această f
au scos in evidenţă şi faptul că unii trebări. tuturor p osibilităţilor de înlocuire a privinţă ?
Cliînden M ihai, şef de brigadă: m aiştri nu au s p rijin it concret b ri­ — Cum se prezintă balanţa n utre ţu rilor concentrate cu alte fu­ — Pentru o maî bun«i păstrare a
Brigada pe care o conduc şi-a de­ găzile în organizarea m uncii, in a p li­ furajeră in cooperativele agri­ raje In acest stop consiliul agricol furajelor. încă de la sfirşitul lunii
păşit lună de lună planul. In octom­ carea celor mai bune metode de ex­ cole din raion ? a luat legătura cu unele fabrici de octombrie au fost revizuite şirele de
brie ne-am îndeplinit planul în pro­ ploatare. Uc vinele galerii de In sec­ — De la început aş vrea să sub­ fîn uri, p rile j cu care s-au pus pe
porţie dc 116 la sută, realizind un torul 1(1 sînt conducte de apă şi ae­ liniez faptul că sub îndrumarea per­ v îrfu l lor paie sau furaje de c a li­
salar mediu de 2.51G lei pe muncitor. rai defecte. Maiştr ii au trecut zilnic manentă a com itetului raional de tate inferioară. Tn felul acesta
/ t i
Cum am reuşit? In brigada pe care pe lingă ele. dar nu au luat măsuri partid, cooperatorii din raionul Orâş- i H raionul se va împiedica infiltrarea apei pro­
o conduc fiecare muncitor- ştie precis pentru repararea lor. Unii spun că vie s-au preocupat in mod susţinut venite din ploi şi din topirea zăpe­
ce are de făcut. Operaţiile de lucru este de datoria br igăzilor să elim ine de asigurarea tuturor nutreţuri lor zii. Trebuie m enţionat apoi că toa­
le executăm suprapus. Adică, în tim p aceste deficiente. Ne întrebăm, dacă necesare pentru buna hrănire a a n i­ Orăştie te nutreţurile s-au dat în prim ire
ce eu copturesc şi bat găurile de m i­ toate intră în competenţa brigăzilor, malelor. Consiliul agricol raional a pe bază de proces-verbal brigadie­
nă. Nieolae lacob, Boro Ştefan, pre­ m aiştrii nvi se transform a în sim pli fi­ urm ărit ca in fiecare unitate să fie rilo r zootehnici care răspund de
gătesc materialele pentr u susţinere si guranţi? Unii dintre ei nu se preo­ strin.se la tim p şi depozitate în bune buna lor gospodărire.
armează, Gale V irg il pregăteşte ma­ cupă suficient nici de aproviziona­ condiţiuni toate fînurile naturale şi ulei, stabilind cantităţile de şroturi O altă măsură im portantă de pre­
terialele pentru puşcare, iar l.upea rea locuri lor de muncă cu matei tale­ cultivate. Drept rezultat, de pe cele ce le pot livra cooperativelor agri­ venire a risipei se referă la faptul
Nieolae vngonetii pentru încărcare le necesare, fixarea fro n tu rilo r dc 5.026 de hectare ocupate cu fineţe cole din raion, care solicită acest lu­ că s-a trecut la întocmirea de ra ţii
etc Acordăm atenţia cuvenită fiecă­ lucru, armarea in anumite zone şa. naturale s-au obţinut 8.300 tone de cru. S-a inter venit la Fabrica de za­ corespunzătoare pentru toate spe­
rei operaţii, urm ărind ca tim pul ne­ Prin urmare conducerea exploată­ fîn. Numeroase cooperative agricole hăr din Luduş pentru ca în afară ciile şi categoriile de animaie, cu
productiv să fie redus. Cerem spri­ rii si conducer ile sectoarelor vor tr e­ p ijn tre care cele din Berii», Homos, de rele G40 tone de borhot de sfeclă care p rile j s-a ţinut seama de po­
jin u l m aiştrilor si insistăm să ni se bui să ia măsură pentru ca m aiştrii Vaidei. I’olt si altele, au asigurat pes­ să se mai livreze u n ită ţilo r cu ltiva ­ tenţialul productiv al acestora.
trim ită la tim p materialele necesare. să sprijine mai m ult brigăzile, să-si te necesar cantităţi cu 20-30 la sută toare de sfeclă im portante cantităţi ★
Unele echipe însă. după părerea îndeplinească a trib u ţiile ce le revin. mai mari. de tâiţei uscaţi şi melasă.
mea, îşi realizează normai si se o- La E. M. Ghelar au fost cazuri Rezultatele obţinute în aceste un i­ In vederea extinderii metodei dc Din cele prezentate rezultă că în
prcsc aici. nu caută să îndeplinească (exemplu sector vil 1) cind din lipsă tăţi se datoresc g rijii deosebite cu îngrăşare a taurinelor cu grosiere raionul Orăştie s-au luat măsuri ju ­
şi planul, care e cu ceva mai mare. de front de lucru »n unele abataje au rare s-au preocupat organizaţiile de pentru preparate cu uree s-au făcut dicioase pentru buna gospodărire a
De act-ea, ar li util să li se explice, fost încadraţi mai m ulţi m uncitori. partid pentru antrenarea tuturor comenzi pentru procurarea acestui nu tre ţurilor si substituirea celor de­
să fie lă m u riţi m uncitorii asupra n- Dc ce acest mod de organizare? Este cooperativelor la asigurarea nutre­ produs. ficitare. Va trebui să existe însă o
vantajelor ce le au. dacă isi îndepli­ ştiut că dacă intr-un front lucrează ţu rilo r necesare In ce priveşte gro­ Pe lingă măsurile întreprinse de mai mare preocupare pentru rid i­ p p o f il e u e c o n o m ic e au a c e l a ş i
carea valorii n u tritive a grosiere­
nesc şi îşi depusese planul. mai mvi111 m uncitori, nu şe obţine sierele trebuit* subliniat faptul că asigurare a nutreţurilor, am intim lor. f=ORMÂ CA CEA A PUOFi L E LOP NOR -
GnMian loan, maistru principal. randam enlul planificat, m uncitorii ele sînt asigurate in m ajoritatea u ni­ faptul că fiecare cooperativă mai Siberialişlilor clin unităţile agrico­ M ALE, AVIND /NC. UNELE D IM E N S I­
Şeful sectorului I. realizează un salar mic. De aici ne­ tăţilor. La Oi ostie. Bobîlna. Aurel primeşte tărîţe în contul contrac­ le le revine sarcina de a întocmi UNI REDUSE Şi o REPART i Z ARE KAl
Nei eali /area planului de către vi­ m u lţum iri. flu ctuaţii etc. De aceea Vlaicu şi în alte cooperative a exis­ telor încheiate pentru livrarea lap­ ra ţii economice, care să perm ită rea­ r a ţ i o n a l ă a m e t a l u l u i Î n s e c -
nele brigăzi se daloreste şi altor de­ la Ghelar se impune mai m ultă g ri­ tat o mare grijă pentru însiloz.nren telui. C onsiliul agricol s-a orientat lizarea unor producţii animaliere r i­ Ţ'UNE CEEA CE DUCE LA OBŢINEREA1
ca de îndată re vor fi prim ite fu ra ­
ficienţe care vor trebui eliminate. ja şi lată de plasarea judicioasă a unor cantităţi însemnate de coceni. dicate. cu m inim um de cheltuieli.
Astfel. iîp<n unor materiale ca: ban­ m uncitorilor in fronturile de lucru. La Sibişel insă s-a înregistrat un de­ jele respective să se facă dirijarea O rganizaţiile de partid, la ifn d u l UNOR CARACTERISTICI OE REZISTEN
daje din prefabricate, dulapi din ste­ In această pr ivinţă, a obţinerii u- ficit de 119 tone. Această cantitate lor, cu prioritate la unităţile care lor, au datoria să îndemne condu­ IA OPTIME
jar. Im itări, lemn pentru susţinere nor rezultate bune de cătr e toate b ri­ se poate substitui cvi fînu rile care au deficit la concentrate. cerile cooperativelor pentru a u ti­
— T inînd seama
dc faptul
şi altele an făcut ca munca în subte­ găzile. ar fi util să se întreprindă există în excedent. Despre suculen­ că în raion există cantităţi în­ liza cît mai chibzuit furajele în hra­
ran să nu se poală organiza întot­ mai multe acţiuni de popularizare a te aş ţine să precizez faptul că la na animalelor. Să nu se treacă cu SE UTILIZEAZĂ IN CONSTRUCŢII META­
deauna bine de către toate brigăzile. experienţei înaintate, prin diferite Turdaş şi Vinerea mai trebuiau asi­ semnate dc grosiere, ce se in i­ vederea lipsurile ce se mai semna­ LICE ( NAlE INOUSTRIALf.POOUOI ] PRE­
Exploatarea noastră nu a avut forme ca: grafice, panouri, gazeta gurate cile 200 tone. iar la Tărtăria ţiază In vederea sporirii valo­ lează pe linia risipei în unele uni­
rii lor n u tritive ?
stocuri de rigui antă la materialele dc perete, consfătuiri, schim buri de şi Sibîsel cîte 100 tone. Dacă în ce — De bună seamă că această pro­ tăţi. CUM SI IN CONSTRUCŢII 0E MAŞINI
uzuale Apoi, an fost brigăzi caro au experienţă. In atenţia celor care con­ priveşte asigurarea nutreţurilor a- blemă ne stă în atenţie zi de zi. Rezolvîndu-se şi aceste proble­
dus lipsă dc m uncitori, iar unele nu duc procesul de producţie va trebui m intite a fost preocupare din Pentru rezolvarea ei în bune eondi- me. există posibilitatea ca cele pes­
au atacai suficiente fro n tu ri de lu ­ să stea urm ărirea îndeaproape a mo­ partea m ajorităţii cooperatorilor, ţiuni am urm ărit ca fiecare coope­ te 8 000 de bovine si 20 000 de ovine
ciu. dului cum se realizează planul pc nu se ponte spune acelaşi lu­ rativă agricolă să-si revizuiască to­ po care le deţin cooperatorii din ra­
* brigăzi, sprijinirea mai m ult a celor cru despre echilibrarea balanţei la cători le, să amenajeze camerele ne­ ion să fie bine hrănite în tim pul
Cu p rile ju l anchetei întrepr inse la rămase în urmă, elim inarea şi evita­ concentiate. După calculele făcute cesare pentru preparare, mai ales iernii pentru a da producţii .sporite.
E M Ghelar a lţi tovarăşi ca maiş­ rea tuturor deficientelor. rezultă că din cele aproape 2 000 a cocenilor ce se vor toca si să-şi A. POTOPEA