Page 33 - 1965-12

Pe traseul Braşov-Predea!
f ŞROLETARJ D IN TOATE TARILE. U N fTI-V 'A )

a A fost dată in exploatare

prima linie electrificată din ţară

BRAŞOV 9 — Corespondentul tnceput în acţiunea de electrifica­
Agcrpres. Traian Catincescu, trans­ re a căilor noastre ferate, a fost
mite : Joi a fost dată în exploa­ precedată de un ansamblu de lu­
tare pe porţiunea Braşov-Predeal, crări de modernizare. S-au în­
prima linie electrificată din ţara tărit podurile şi terasamentclc,
noastră. înlocuindu-sc şinele cu altele dc
In acest sector greu, în pantă, tip mai greu şi s-au rectificat
cu un intens trafic, unde linia fe­ curburile liniilor mărindu-sc raza
rată traversează Carpaţii, trenu­ lor. Liniile sudate permit circula­
rile de mare tonaj trebuiau re­ ţia trenurilor cu viteze pînă la
morcate de mai multe locomotive 140-1G0 km pe oră. S-a introdus,
cu aburi sau Diesel-clectricc. Ca­ de asemenea, centralizarea clcc-
pacitatea locomotivei electrice de trodinamică a staţiilor, toate ma­
ANUL XVII. NR 3405 VINERI 10 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI - 25 BANI tracţiune care va fi folosită pen­ cazurile fiind comandate dc la
tru început doar la trenurile dc puncte dispecer.
marfă, este egală cu aceea a 5-6 Lucrările de electrificare con­
locomotive cu aburi sau trei lo­ tinuă. Predealul va fi deocamda­
comotive Diesel. In acest fel se va tă „cap de linie". Atribuţiile tem­
mări simţitor traficul, ca urmare porare ale „capului de linie" vor
PROIECTUL STĂTU JJL U] najului trenurilor remorcate. te scurt oraşului Cîmpina urinînd Expunere
fi încredinţate într-un timp foar­
a sporirii vitezelor şi creşterii to­
ca ştafeta sâ fie transmisă oraşe­
Electrificarea liniei ferate Bra­
lor Ploieşti şi Bucureşti.
şov-Predeal, care marchează un
In cadrul unei seri educative
pentru tineret, Comitetul orăşe­
nesc U.T.C., in colaborare cu
Noi construcţii hidroenergetice pe temul hidroenergetic şi de navi­
de cultură
Casa raională
din
Brad, a organizat expunerea „Sis­
COOPERATIVI AGRICO.E Argeş şi pe alte rîuri din ţară gaţie de la Porţile de fier". Ex­
punerea a fost urmată de pro­
iecţia unui film documentar rea­
Recent au început
lucrările
dovedit una din cele mai bune
pregătitoare pentru amenajarea cu două lacuri de acumulare, s-a lizat la şantierul viitorului obiec­
tiv energetic. (S. MARIN — co­
unei cascade de hidrocentrale pe soluţii. respondent).
riut Argeş, în aval de centrala Adjunctul ministrului energiei
hidroelectrică „Gheorghe Gheor- electrice s-a referit apoi la alte
ghiu-Dej". In legătură cu acest obiective hidroenergetice care vor In aşteptarea
eveniment, ing. Octavian Groza, apare în viitor pe hai ta ţârii. Pla­
PRIMIT CU MULT adjunct al ministrului energiei e- nul de valorificare raţională a re­ îngheţului
lectrice, a fost solicitat de redac­
surselor hidroenergetice ale ţării
torii Agerpres-ului, Gh. leva şi
T. Niţescu să înfăţişeze cititori­ — a spus-ei — conturat pe baza In curînd, iubitorii sportului
cercetărilor întreprinse
asupra
lor unele aspecte privind noile cursurilor de apă mai importante, cu patine din Lupeni vor putea
preferat.
construcţii hidroenergetice de pe are in vedere utilizarea, in con­ să-şi practice sportul „Preparato­
INTERES Argeş şi de pe alte rîuri ale Urii. diţii economice, a unui potenţial rul" din localitate a făcut toate
Asociaţia sportivă
Potrivit directivelor (Congresu­
hidroenergetic anual de circa 24
pregătirile pentru redeschiderea
lui al IX-lea al P.C.R., a decla­
rat, tov. Octavian Groza — în pe­ miliarde kWh, din care jumătate patinoarului care, aşteaptă doar
revine nurilor interioare, iar cea­
îngheţul.
rioada 1966—1970 pe cursul rîului laltă parte — Dunării. Pînă in
Argeş se va executa primul sec­ 1975 vor fi construite noi hidro­
lN SATELE tor de centrale în cascade, cu- centrale cu o putere instalată de Spectacol
prinzînd patru centrale cu o pu­
1,5 milioane kW pe lîurilc Lotru,
tere totală de 60 MW şi o pro­
ducţie de energic electrică de cir­ Sebeş, Someş, Şiret şi Olt, care al elevilor
însumează 60 la sută din poten­
ca 120 milioane kWh. Aceste cen­ ţialul energetic amenajabil al
trale, dotate în întregime cu uti­ cursurilor de apă interioare din In sala mică a Teatrului „Vic­
REGIUNII laje româneşti, vor fi situate pe ţara noastră. Datorită concentră­ toria" din oraşul Hunedoara a a-
canale de derivaţie in lungime to­
rii masive a căderilor şi debite­
vut loc uit spectacol dat de elevii
tală de 10 km.
lor, pe unele dintre aceste rîuri
Construirea unei cascade de — Lotru. Sebeş şi Someş — se şcolii generale nr. 3 din locali­
tate Spectacolul s-a bucurat de
patru uzine de virf — la Oeşti, vor construi hidrocentrale de un frumos succes, stirnind o mare
Apărut cu două zile în urmă, în presă — Pro­ Albeşti, Cerbureni şi Valea laşu­ marc putere cu indici energo-eco- bucurie in inimile tuturor părin­
iectul de Statut al cooperativei agricole dc produc­ lui — cu căderi egale (20,5 m) şi nomici ridicaţi. ţilor prezenţi într-un număr mare
ţie constituie principala temă a discuţiilor actua­ în sală.
le la sate. Pretutindeni, cooperatorii manifestă un In încheierea programului s-au
interes deosebit pentru cunoaşterea conţinutului le­ DE LA UNIVERSITATEA SERALA executat diferite piramide de
gii de bază a unităţii în care ei muncesc, Este ex­ către elevii claselor a V-a, a VH-a
plicabil deci pentru ce, strinşi în grupuri, citesc cu DE MARXISM-LENINISM — DEVA şi a VIH-a, sub conducerea prof.
de educaţie fizică Grulţă Romu-
atenţie capitol de capitol şi fac reveniri asupra pro­ — luni 13 decembrie a. c. ore­ lus. La reuşita serbării şi-au a-
In sălile de curs ale Şcolii ge­
blemelor semnificative. nerale „Dr. Petru Groza" va avea le 18. cu studenţii din anul II şi dus contribuţia numeroase cadre
Elaborarea Proiectului dc Statut consemnează o loc seminarul ia tema : III, secţia de economie; didactice din şcoala. (I. BURDU-
etapă importantă în viaţa cooperativelor agricole „Activitatea internaţională a — Marţi 14 decembrie a c. o- LEA — corespondent).
şi in acelaşi timp înfăptuirea unei prevederi dc sea­ P. C. R. Principiile relaţiilor din­ rele 18, cu studenţii din anul I,
mă a Congresului al IX-lca al P.C.R. Dczbătind tre partidele comuniste. Activita­ secţiile de economie, filozofie şi Simpozion
problemele majore dc îmbunătăţire a conducerii şi I tea P. C. R. pentru întărirea uni­
planificării agriculturii, recenta Plenară a C. C. al La Şoîmuş, tov. NICOLAE DU­ Articolul 20, preşedintele se opri să tăţii mişcării comuniste". construcţia de partid.
P.C.R. din 11-12 noiembrie a indicat principatele Un grup de MITRU, brigadier de cimp făcea aprofudeze lucrurile. Enunţă că este Comisia pentru răspîndirea cu­
jaloane şi în .ce priveşte aspectul îmbunătăţirii vie­ ţărani coopera­ sublinieri la capitolul V care se re­ vorba despre retribuirea suplimen­ noştinţelor .ştiinţifice a Comite­
tară şi apoi analiză ce s-a făcut şi
feră la organizarea şi retribuirea
tului raional pentru cultură şi
ţii interne a cooperativelor agricole de producţie. tori din liărău,. muncii. ce-mai -trebuia făcut ia -această, di- - artă d'îrr'Brad a organizat la Vaţa
In noul Proiect de Statut al cooperativei agricole raionul I 1 i a, — Noi nu am acordat atenţia cuve­ rec ţ ie. de Jos, Ribiţa şi Crişanl, simpo­
de producţie, cooperatorii văd acum materializate poartă discuţii' nită organizării muncii, ne .spunea . — Am aplicat retribuţia suplimen­ zionul : „Rolul statului şi evolu­
aceste preţioase indicaţii. Dc aceea, el se străduiesc însufleţite pe brigadierul. CInd fac această preci­ tară la cultura, porumbului şi rezul­ ţia funcţiilor lui". Simpozionul a
să le cunoască in profunzime. Străbătind in aceste marginea Pro­ zare mă refer la faptul că brigada tatele au fost bune. Cooperatorii au S O N D O R I I fost urmat de un program de fil­
zile satele regiunii noastre, peste tot am intilnit oa­ iectului dc Sta­ pe care o conduc este mare, avind primit pentru depăşirea producţiei me artistice. (M. STAN — cores­
tut al coopera­
meni ai ogoarelor studiind cu temeinicie Proiectul tivei agricole. aproape 210 cooperatori. Conduce­ peste 6 vagoane de porumb ştiuleţi. pondent).
„Chartei" cooperatiste. rea ei este greoaie. Nu reuşesc să Râu este însă că nu am extins acest
urmăresc îndeaproape calitatea mun­ procedeu şi la alte culturi cum sint Departe de Teliuc, pe şi precizia ce ti le dă
cii fiecărui cooperator. Pînă acum, cerealele, sfecla, legumele şi nici in povârnişurile abrupte ale numai cunoaşterea me­
de la un an la altul, schimbam zootehnie. Dacă am fi realizat acest Munţilor Poiana Rusca, seriei.
membrii din componenţa brigăzii. lucru ar fi ciştigat atît membrii co­ o mină de oameni sfre­ .După două ore de
Nu am avut apoi repartizat terenul operatori, cit şi cooperativa Soco­ delesc pâmîntul, întoc­ muncă încordată. de
ŞCOALA DIN SĂLILE OE şi nici sarcinile de producţie pe o tesc ca foarte valoroasă prevederea mind schiţe şi hărţi cu multă voinţă şi stăpî-
din Proiectul de Statut al coopera­
bogăţiile subterane. Deşi
perioadă mai lungă dc timp. Ca ur­
nire de sine, lama dc
tivei că retribuţia suplimentară să
mare, rezultatele din producţie nu
că, ei găsesc suficientă
neşte din nou mărunta­
au fost pe măsura posibilităţilor de devină o problemă obligatorie de natura le este potrivni­ oţel a sondei, scormo­
rezolvat pentru fiecare cooperativă
ai şcolilor profesionale din Deva
tărie morală, resurse fi­
SPECTACOLE şi Simeria. O astfel de expunere care dispunem. Iată pentru ce con­ Cointeresarea materială este întot­ zice şi materiale să nu iele pămîntului.
sider foarte importante problemele
Reconstituim cu ochii
deauna o pîrghîe de seamă în spori­
a avut loc la Institutul pedagogic
referitoare la organizare, cuprinse
pe baza întrebărilor puse in pre­ în noul Proiect de Statut. Ele sînt rea producţiei agricole. Dc acest lu­ dea îndărăt... noştri încă o pagină
A te încumeta sâ u~ci
din biografia nescrisă
De cîtva timp, mai multe săli alabil de studenţi şi profesori. izvorî te şi impuse de practica de zi cru ne-am convins din propria expe­ tractorul pînă la coM a acestor oameni. în­
de spectacole de pe raza oraşului De obicei „lecţiile" sînt urmate cu zi din fiecare cooperativă agri­ rienţă. 1300 m, nu e deloc o tâmplarea stăruie vie
Deva se transformă ad-hoc în de filme documentare legate de colă. Mă bucură faptul că de acum Cu temeinicie se studiază Proiec­ treabă uşoară. Drumul e în mintea sondorilor.
veritabile săli de clasă. Aici se tema expusă, sau de un specta­ înainte organizarea muncii pe bri­ tul de Statut şi la Pianul de Jos. înămolit. Sînt necesarp Văzînd că fuge pămin-
învaţă în cel mai direct sens al col dat de echipele artistice de găzi şi echipe, permanentizarea mij- — Numai astfel vom putea trece consolidări de terenuri, tul de sub şenile şî nu
cuvîntuluî. Vin oameni de toate amatori, care întregesc cunoştin­ joacelor cit şi a sarcinilor de pro­ in mod hotărit la dezbaterea lui, ne ridicate ziduri de spri­ c echipa să-l mai o-
vîrstele şi de cele mai felurite ţele „elevilor" de toate vîrstele. ducţie va fi o obligativitate. Voi a- spunea tov. MATEI BIMEL, pre­ jin, croite drumuri noi. preascâ, M. loan a pri­
profesii şi ocupaţii — de la ado­ „Profesorii" şcolii sînt în rele vea posibilitatea să dirijez mai bine şedintele cooperativei agricole. Pînă Dai- munca de fora» ponit tractorul de cel
lescenţi cu matricola pe mină mai frecvente cazuri secretari ai activitatea brigăzii care la rîndul ei acum am studiat o parte din Proiec­ propriu-zisă, cite sur­ mai apropiat copac. Pe
pină la cărunţi cu gazeta în bu­ comitetului orăşenesc de partid, să obţină producţii sporite. Dar, pi­ tul de Statut. Atenţia ne-a fost re­ prize nu le rezervă oa­ cit a fost de neprevăzu­
zunar — se aşează cuminţi in şi­ membri ai biroului comitetului, nă la realizarea acestui obiectiv, con­ ţinută de problemele privitoare la menilor ?... De-abia a tă întîmplarea, tot aşa
rurile- de fotolii si ascultă cu in­ cadre din aparatul de partid, de sider că de pe acum consiliul de con­ repartizarea producţiei şi în special început forajul unei pro­ de ingenioasă şi operati­
teres. Se .predau" lecţii din is­ stat şi economic, unii chiar din ducere ar trebui să treacă la studie­ la cele privind constituirea fondu­ be şi pe neaşteptate lu­ vă a fost şi intervenţia
toria la a cărei făurire mulţi din cei care au participat la Congre­ rea posibilităţii de alcătuire a unor lui de acumulare, care de fapt re­ crul stagnează. Terenul tractoristului. După ce
cei prezenţi in sală au participat sul partidului, acolo unde au fost brigăzi bine proporţionate şi a re­ prezintă puterea economică a coo­ alunecâcios ameninţă în­ a fost felicitat pentru
şi participă efectiv — problema adoptate documentele care azi partizării terenului şi mijloacelor de perativei. Pînă acum noi reţineam treaga instalaţie. Tre­ curajul şî stâpînirea de
industrializării socialiste, a trans­ sînt în dezbaterea întregului producţie pe mai mulţi ani. 10-12 la sută din valoarea produc­ buie acţionat imediat. care a dat dovadă, son­
formării socialiste a agriculturii, popor şi care prind viaţă încă Studiind Proiectul de Statut m-am ţiei nete Noua prevedere din Pro­ Centrul de greutate al dorii au găsit şi latura
a făuririi şi consolidării relaţiilor de pe acLim în fiecare Întreprin­ oprit mai mult asupra articolului 21 iectul de Statut, de a repartiza la brigăzii conduse de E- humoristică a intîmplă-
socialiste în întreaga economie, dere, cooperativă agricolă de care menţionează că adunarea gene­ fondul de acumulare 18-25 la sută ronim Poenaru se schim­ rii :
despre înflorirea culturală a o- producţie, in planşele şi studiile rală poate hotărî acordarea unei co­ din venituri ne dă posibilitatea să bă. In mare grabă se — Măi, Ioane tu ai
raşelor şi satelor patriei socialis­ ce se alcătuiesc cu migală, cu răs­ te părţi din producţia obţinută fără lărgim sfera investiţiilor şi să cre­ iau toate măsurile de vrut să unei tractorul
te. istoria marilor şi profundelor punderea şi sentimentul omului a se mai atribui pentru aceeaşi lu­ ăm o rezervă pentru îmbunătăţirea prevenire a avariei. Ca­ în copac să pască.. S-a
transformări ce aii loc sub con­ stâpin pe propria sa soartă. crare şi zile-muncă, la recoltarea fî- procesului de producţie. In acest an bluri groase de oţel se supărat el, loan, puţin
ducerea înţeleaptă a Partidului Asemenea dezbateri care au neţelor naturale, a fasolei si dovle- am sporit fondul de bază cu peste deşiră, fixind locului în­ dai- i-a trecut. Ieşirea
Comunist Român. evidenţiat cu prisosinţă preocu­ cilor din cultura intercalată, la tă­ 300 0 00 lei. Dacă reţineam însă 24 la treaga instalaţie Ordi­ dintr-o situaţie atit de
Ca orice şcoală, aici întilneştî parea oamenilor muncii de a iatul şi adunatul cocenilor şi colete- sută din valoarea producţiei, aveam ne scurte, clare şi pre­ critică i-a bucurat pe
o orientare precisă care are în pune întreaga lor pricepere, spi­ lor de sfeclă Noi am aplicat ase­ posibilitatea sâ-1 sporim cu 600.000 cise schimbă formaţiile toţi. $i asta e principa­
vedere profesia, preocuparea şi ritul inovator în slujba înfăptui­ menea metode şi am obtinut rezul­ lei. Aceasta ar fi fost deosebit de de lucru. Unde au fost lul.
vîrsta auditoriului : .lecţiile" pre­ rii liniei politice a partidului au tate bune. în sensul că aceste produ­ important pentru consolidarea eco­ doi muncitori mai vine Mai ascultăm şi alte
nomică a unităţii noastre. De aceea,
date elevilor din clasele a X-a şî avut loc cu arhitecţii şi inginerii se secundare au fost strînse la timp. considerăm foarte binevenită pre­ al treilea, unde au fost intîmplări, în care de
multe ori humorul
se
a Xl-a deşi au acelaşi conţinut constructori din Deva, cu juriştii, Trebuie să arăt însă că în adunarea vederea amintită. patru se împart în do­ împleteşte strîns cu cel
generală luam cu timiditate astfel
uă. Cu toţii ştiu ce au
cu al celor predate vîrstelor mai cu profesorii, care predau ştiin­
ţele sociale în şcoli, cu femeile, de hotârîri. In zilele ce urmează ne preocupăm de făcut. In mişcările mai autentic eroism.
înaintate, sint alcătuite la nive­ cu birourile nou alese in orga­ La Geoagiu un grup de cooperatori îndeaproape pentru ca toţi coopera­ lor nici urmă de pri­ Asta este de fapt însăşi
lul de înţelegere al vîrsteî. Con­ nizaţiile de bază U.T.C. din Si­ urmăreau cu atenţie pe AUREL PE- torii sâ cunoască în amănunţime fie­ peală sau nesiguranţă. viaţa sondorilor.
ţinutul de idei ca şi forma pe meria, cu propagandiştii şi RA, preşedintele cooperativei care le care capitol al proiectului pentru a i Dimpotrivă. In gesturi, s. t r u ţ A
care le îmbracă „lecţiile11 stirnese cursanţii din sistemul învăţămân­ citea Proiectul Statutului. Ajuns la putea participa la dezbaterea lui. şi priviri citeşti calmul
interesul viu al tuturor partici­ tului de partid, cu intelectualii
panţilor la „cursuri". Nu întîm- din Deva şi Simeria etc.
plător la numai cîteva din „pre­
C. ARMEANU Şase sînt fiii Poloncei, numai
dări'1 au fost prezenţi mai bine REZERVAŢIA CU ZIMBRI Romana, care azi a împlinit
de 1.800 elevi de liceu şi ucenici (Continuare in pag. a 3-a) şase luni, e fiica fiicei Polon-
câi — a Rodicăi. In fiecare
an trebuie să ne îngrijim de
un nou nume.
Se află în regiunea noa­ lui. Stejarii şi carpenii, dez­ faunei care, după cel de-al — Roman, Retezat, Ro­
stră un parc unic, în felul brăcaţi de frunzişul arămiu, doilea război mondial, era pe mana Frumoase nume. Ci-
lui, in ţară. Un loc ce pri­ îşi înălţau fruntea spre imen­ cale de dispariţie. ne-i autorul?
meşte zilnic nenumăraţi oa­ sul clopot al cerului, din care — Rămăseseră pe glob — Tovarăşul inginer e na­
speţi din patrie şi de peste răzbăteau aici doar frinturi doar 53 de exemplare — ne sul — se simte obligat sâ răs­
graniţele ei. E parcul din pă­ azurii. Rîdeau spre el, stin­ informează inginerul Mărgi- pundă Mircea Cornea, şofe­
durea Haţegului, acolo unde ghere, pete albe de nea, cul­ neanu Pe teritoriul ţârii noa­ rul. Şi-i rîde toată faţa.
se află rezervaţia cu zimbri. cate peste hlamida de frun­ stre zimbrii au dispărut in — In urmă cu doi ani au
Am răspuns invitaţiei pe ze adormite la picioarele co­ secolul al XVIII-lea, (de a- mai fost aduse din Polonia
cave ne-au făcut-o cele două pacilor. cum, însoţitorul nostru ne dă încă două exemplare: Pusla-
panouri, aşezate la marginea După 2 km de drum, pă­ relaţii detaliate). S-au împli­ va şi Pumila. Numărîndu-i,
şoselei, in punctul de unde durea se deschide deodată, nit în toamna aceasta şapte după numele pe care vi le-am
forestierii au tăiat drum nou se dă în lături spre a face ani de cînd au fost aduşi aici, spus, ar fi dc toţi unspreze­
spre inima pădurii, spre re­ Ioc unei poiene in care se din parcul Bieloveja, din Po­ ce In realitate insă sînt zece.
zervaţie. Ne-a însoţit un cu­ păşeşte pe o poartă imensă, lonia, primii doi zimbri: Po- Rîndunica, pe cînd avea
noscător al florei şi faunei de culoarea bradului, lu­ darec şi Polonca. De atunci doar două sâptămîni, s-a
locurilor, un tînăr silvicul­ crată de mina omului. De a- au fost completate şapte cer­ strangulat intr-un arbore.
tor: Nicolae Mârgineanu, iri- ici, pe stînga, încep ţarcurile tificate de naştere, deci şao- Dar iată că ne aflăm in faţa
generul şef al Ocolului silvic zimbrilor. Douăzeci de hectare te nume noi : Roman, Rete­ primului ţarc. Să mergem
din Haţeg. le-au fost rezervate. împrej­ zat, Rodica, Romanţa, Roxa- pînă la şopron. Podarec e
na, Rîndunica, Romana. Ob­ tocmai la ,.dejun*.
Maşina înainta prin labi­ muite cu rigle şî stîlpi de servaţi că fiecare nume în­ LUCIA LICIU
rintul de basm al pădurii, stejar, ţarcurile adăpostesc cepe cu litera R. E o conven­
supuse sub patina anotimpu­ zece exemplare din speciile ţie: s-au născut în România. (Continuare in pag. a 3-a)
UZINA DE PREPARARE GURABARZA: aspect de la laboratorul Estetică şi arhitectură.
principal. Foto : ILEANA TEREK