Page 35 - 1965-12

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3405 M M M

Laici IM asms A N U N Ţ

ÎNTREPRINDEREA d e g o s p o d ă r i e o r ă ş e n e a s c ă
Cînd rostim Hunedoara, avem în ţii produselor, Ia stăpînirea într-o cărui tînâr că mecanizarea solicită HUNEDOARA
fata ochilor imaginea unui centru in­ măsură crescîndă a proceselor teh­ tot mai mult intelectul, că muncito­
dustrial cu zeci de maşini, instalaţii nologice. Şi-au dovedit utilitatea şi rul trebuie să stâpinească, în scopul A n g a je a z ă urgent:
$1 agregate moderne, cu şantiere in alte forme de îmbogăţire a cunoştin­ conducerii corecte a procesului teh­
plină activitate. Oraşul, oamenii sînt ţelor profesionale printre care pot nologic, un ansamblu de cunoştinţe — şoferi pentru autobuze cu 5 ani vechime şi experienţa
tineri. Tineretul, cu atributele vira­ fi amintite expunerile şi conferinţe­ mecanice, elemente de energetică,
tei, este prezent în sensul cel moi le, concursurile „Cine ştie meserie, principiul de construcţie şi funcţio­ în meserie.
bun al cuvintului într-o proporţie cîstigă", întîlniri cu muncitorii care nare a aparatelor de măsură etc. Cau­ Se asigură cazare.
impresionantă in toate sectoarele de au o bogată experienţă, demonstra­ za unor păreri înguste despre folo­
activitate. Nu putem vorbi despre ţii practice şi altele. sirea tehnicii înaintate rezidă în fap­
zecile de mii de tone de minereu, Hunedoara, arătau tovarăşii Petre tul că nu întotdeauna propaganda
fontă, otel şi laminate date peste Verbuncu, Alexandru Matică şi al­ tehnică desfăşurată de organele sin­
prevederile planului in perioada a- ţii, dispune de o bază suficientă pen­ dicale şi cele de U.T.C. sînt sincroni­
cestui ah fără să ne gindim cu căl­ tru perfecţionarea pregătirii profe- zate. Nestâpînirea în amănunt a teh­
dură la contribuţia modestă dar ge­ sional-tehnice a tineretului. Modul nicii moderne, ignorarea în mod ne- ABONATI-VA LA REVISTA
neroasă a tineretului hunedorean. în care sînt folosite posibilităţile e- just a unor reguli ale procesului teh­
In materialele prezentate în ca­ xistente arată că în acest domeniu nologic duce la neutilizarea raţională
drul conferinţei U.T.C., în cuvîntul există încă rezerve importante. Ti­ a capacităţilor de producţie, la ne-
numeroşilor vorbitori au fost rele­ neretul, arăta ing. C. Boiangiu, este respectarea normelor de tehnica se­
vate pe larg şi alte realizări care adversarul şablonisinului, din care curităţii. Din aceste cauze, se arăta AGRICULTURA
atestă prezenta activă, creatoare şi cauză unele acţiuni au o eficacitate în darea de seamă, s-au pierdut un f 7
plină de răspundere la locurile de număr important de zile în care se
muncă a membrilor U.T.C., a tine­ puteau obţine în plus peste 18 mii
retului. La întrebarea „Cum trebuie tone minereu de fier, sau 13 mii tone Revista „AGRICULTURA SOCIALISTA" vă informează săp*
acţionat pentru ca agregatele să fontă, sau 101 apartamente in roşu. laminai despre tot ca este nou şi avansat in practica şi ştiinţa
producă la nivelul indicatorilor sta­ Propunerile care au fost făcute pri­
biliţi de cel de-al IX-lea Congres al organizaţiei vind organizarea unor concursuri agricolă din ţară şl de paste hotare.
partidului?" răspunsul a fost formu­ profesionale, consfătuiri pe grupuri „AGRICULTURA SOCIALISTA" publică cu regularitate pa­
lat concis de către fiecare vorbitor: de meserii, simpozioane despre ci­ gini speciale în care fruntaşi din producţie, specialişti şi ca­
„Să învăţăm. Să ne perfecţionăm bernetică, despre mecanizare şi au­
continuu măiestria profesională". ’ăşeneşti U. T. C. tomatizare şi consecinţele el sociale dre de conducere, derbat probleme actuale privind sporirea
ş.a. sint oportune şi realizabile. Ti­ producţiei şi activitatea econom icoorganizatorică a unităţilor
Calificarea tineretului şi creşterea neretul trebuie ajutat mai mult şi
calificării lui, au remarcat in cu­ Hunedoara cu deosebire diferenţiat, ce să ci­ din agricultură.
vîntul lor mal mulţi delegaţi, nu se tească şi cum trebuie apoi să aplice Revista apare in fiecare joii în 16 pagini, bogat ilustrate!
rezumă numai la aspectul cantitativ In practică cele învăţate. In această in culori.
al problemei. In mod just ei au su­ perioadă au fost făcute de către ti­
bliniat că in condiţiile extinderii mică. La realizarea activităţii lor, neri 195 de propuneri de inovaţii Abonaţi-vâ sau reînnoiţi-vâ din timp abonamentele pe ci­
mecanizării şî automatizării produc­ specifice tineretului, cu un înalt con­ care se aplică în prezent cu bune re­ nul 1966 la revista „AGRICULTURA SOCIALISTA"l
ţiei, introducerii unor procese teh­ ţinut de idei, atractive şi plăcute în zultate economice. Contribuţia mai­
nologice avansate, calificarea, îmbo­ formă trebuie să ne aducem contri­ ştrilor, tehnicienilor şi inginerilor ti­ Abonamentele se fac la oficiile poştale, factori? poştali
găţirea cunoştinţelor profesional-teh- buţia fiecare. A lăsa totul in sarcina neri puteo fi moi mare la introduce­ şi prin difuzorii voluntari din unităţile agricole socialiste, pre­
/.r.ice implică aspecte de ordin moral unui număr restrîns de tovarăşi în­ rea tehnicii noi dacă comitetul oră­ cum şi din întreprinderi şi instituţii.
şi etic. Aceasta constituie o proble­ seamnă a stimula platitudinea şi au-
mă de conştiinţă, iar organizaţiile tomulţumirea în muncă. şenesc, organizaţiile U.T.C., în cola­ Preferaţi abonamentele pe termen lung,: de 6 şi 12 luni.
U.T.C. au datoria de a crea cadrul Este pozitiv faptul că un număr borare cu cele de sindicat, desfăşu­ Revista so găseşte de vin zare la chioşcuri şi Ia unităţile
rau o activitate eficientă, îndrumau,
necesar in care iniţiativa să se ma­ mare de tineri văd tot mai bine le­ ajutau şi stimulau iniţiativele venite Fabrica de produse lactate Simeria: Aspect din secţia de preparare
nifeste din plin. gătura firească ce există între îmbo­ de jos. Din lucrările conferinţei a şi ambalare a untului. cooperaţie] de consum.
Setea de a învăţa, arătau delega­ găţirea cunoştinţelor profesionale şl reieşit însă că bibliotecile tehnice şl
ţii Gheorghe Dumitrache, ing. Ci is- cerinţele producţiei. Peste L000 de cluburile vor trebui sâ aducă în vii­
tea Boiangiu, Ştefan Vizitiu şi alţii, tineri urmează cursurile liceului se­ tor o contribuţie mal substanţială la
aviditatea tineretului pentru cunoş­ ral, iar alţi 1747 îşi completează stu­ ridicarea calificării, la îmbogăţirea Ite z e rv a fifii cai z im b r i
tinţe tehnico-profesionale este în diile la cursurile fără frecvenţă. Car
permanentă creştere. In acest an pes­ acţiunile întreprinse se dovedesc a fl cunoştinţelor profesionâl-tehnice ale (Urmare din nap. i)
te 8.300 de tineri au urmat cursurile sporadice şi uneori de un slab nivel. tineretului. grame, Iar pentru femele 4, sfeclă 8
de calificare si de ridicate a califică­ Numărul tinerilor care frecventează Participanţii la conferinţă şl-au Sîntem la numai un metru de zim­ kilograme. De asemenea, sare.
rii. In atenţia unor organizaţii U.T.C., bibliotecile şi cele tehnice cu deose­ exprimat hotărîrea de a munci neo­ brul a cărui înfăţişare te înfioarâ. Şi — Unde dorm?
cum sint cele d<? la C.S.M , I M. Te- bire, este foarte mic. Din păcate la totuşi are priviri blînde, înlăcrimate — In afară de timpul cînd li se
liuc. I.C.S.H., orizontul IV de la E.M. unii tineri există concepţia greşită bosit sub conducerea organizaţiilor parcă. Rumegă nestingherit de pre­ dă masa, stau în pădure (pădurea
Ghelar, furnalele Călan şi altele a că pe măsura introducerii maşinilor de partid pentru a canaliza cu mai zenţa noastră. face parte din ţarc) fie ploaie, fie
stat modul în care tinerii însuşesc şi şi agregatelor mecanizate şi automa­ multă eficacitate energia şî entuzias­ — E imens. zăpadă. Deşi li s-au construit adă­
aplică în practică cele predate la a- tizate, cunoştinţele profesionale şi mul întregului tineret pe făgaşul în­ — Peste 1100 kilograme. înălţi­ posturi, dorm afară...
ceste cursuri. Preocuparea pentru tehnice ar juca un rol secundar pen­ mea atinge aproape 2,20 metri, — Sînt încăpăţînaţi. Lî se creează
îmbogăţirea cunoştinţelor profesio- tru că omului ii revine doar sarcina suşirii tehnicii şi tehnologiei moder­ — Care-i hrana lor? condiţii şi nu beneficiază... intervine
nal-tehnice se exteriorizează prin a- de „a apăsa pe butoane". Organiza­ ne, introducerii şi aplicării metode­ — Vara, muguri, Îngeri, fîn. Iarna iar Mircea, şoferul.
cea că a crescut contribuţia membrilor ţiile U.T.C., subliniau tinerii Ioan Că- lor avansate de muncă, dezvoltării finul e completat cu uruială, concen­ Rîdem toţi 'i r .
U.T.C. la îndeplinirea indicatorilor tană, Aurora Tătulescu şi alţii, nu necontenite a spiritului inovator. trate. sfeclă. Hrana li se administrea­ Cine se ocupă de hrana, de su­
economici, la îmbunătăţirea călită- au desfăşurat o susţinută muncă po­ ză dimineaţa şi după-amiaza. Pe zi, pravegherea lor? ^ 0 , M
litică pentru a sădi in conştiinţa fie­ A, NAGY 10 kilograme de fîn, uruială 8 kilo- —. Pădurarul de vînătoare, Moise
Micloşoni şi Lucreţia, cabaniera, so­ rtwi
i_ —•
ţia lui. Ei Ie cunosc orarul meselor fU-n
şi raţiile hranei.
— Ne place să lucrăm cu ei —
On suflu nou ne spune Lucreţia — deşi, nu ştiu ce i r
s-ar întîmpla sâ scape din ţarc (?!)
Zece zimbri populează parcul Sti- V L
In corpurile de clădiri ale a- /gSk vuţ-Haţeg. Prin imensul parc — al
cărui perimetru măsoară 12 kilome­
glomeratorului nr. 2 de la C. S.
Hunedoara sutele de metri de tri — mai pot fi întâlniţi, lăsaţi
liberi, cerbi şi căprioare. Un exem­
benzi transportă neobosit zeci de plar din neasemuitul cerb carpatin jm fa m
tone de material spre diferite con- ^ ^ mi— ---------------
casoare, buncăre şi maşinile de -i. şi aproape 40 din cei lopâtari. Că­
prioarele, peste 60 la număr, comple­
aglomerare. Planul zilnic este i f i y f l p i tează fauna parcului, oferind vizita­
consemnat cu ritmicitate de la torilor adevărate întreceri de atle­
minus la plus. tism.
In luna octombrie planul de
producţie a fost depăşit cu 4.250 Am părăsit cu regret locurile pe
tone, in noiembrie, cu 11.500 tone care poposesc anual peste 80.000 de
şi în primele cinci zile din de­ vizitatori. Maşina porni iar prin la­
cembrie cu 2.400 tone. Zilele a- birintul de basm al pădurii. Ne ur­
cestca — după cum spunea tova­ măreau, gonind parcă o dată cu noi,
răşul inginer Ion Popovici, şeful intr-o rostogolire de imagini, trupu­
secţiei — se recuperează în între­ rile zvelte ale carpenilor şi stejari­
gime rămînerea în urmă şi se lor...
înscriu numai plusuri. Pentru a Din şoseaua ce coboară şerpuind,
se ajunge aici au fost aplicate u- Haţegul ne oferă panorama inedită,
nele măsuri de reorganizare a lu­ priveliştea de azi a tîrgurilor renăs­
crului, s-au îmbunătăţit criteriile cute. S î f e — s S r
de organizare a întrecerii socia­ După cîteva minute, pe însoţitorul
liste, şi s-a asigurat o mai bună nostru, inginerul Nicolae Mârginea-
întreţinere şi exploatare a insta­ nu, l-am lăsat alături de alţi 30 de i • « y
laţiilor. oameni ai pădurilor. Oameni care
...Era într-o vineri, cînd banda s-au angajat să îngrijească şi să pri­
80 de la expedierea aglomeratoru- menească natura, s-o apere şi s-o în­
lui s-a oprit, trebuind reparată. tinerească pe cele aproape 2 0 .000 de
Pregătiri pentru intervenţie se hectare cît revin Ocolului silvic
făcuseră d in a in t e . Şeful de Haţeg. Dezbăteau împreună proble­
schimb, Cornel Oprişan, şi mais­ me ale muncii. Erau adunaţi aici sâ ii } I:
trul Azarie Luca n-au aşteptat vorbească despre ce au făcut şi ce
lăcătuşii. Au trecut imediat la m vor face în munca, a cărei frumuse­
acţiune. Timpul afectat lucrării ţe i-a chemat sâ fie mereu in sinul
era de 5 ore. întreaga reparaţie E ■ naturii, să-i audă vuietul şi cîntul,
s-a executat în numai trei ore şi răsuflarea şi liniştea.
25 minute.
„Am rămas surprins de felul
în care a muncit brigada, spunea Echipa condusă de Ioan Ile-
tovarăşul Popovici. Să-i fi văzut rain dc la Uzinele „30 Decem­
pe Ion Moldovan, şef de echipă la brie" Cugir evidenţiată în în­
maşini, Ion Nistor, şef de echipă trecerea socialistă, în timpul
la concasoarele de cocs. pe Şte­ lucrului. j Consumul de zile - muncă
fan Şpnn de la concasoare­
le de cocs şi de calcar şi pe toţi
ceilalţi, lucrînd ca nişte neîntre­
Se resimte la fabrica a doua Şcoala di trebuie urmărit mai sistematic
cuţi lăcătuşi".
de aglomerare un suflu nou al
muncii. Aşa au fost reduse sta­ de spectacole
ţionările mecanice în septembrie Fondul de zile-muncâ este unul din deci cum slaba organizare a mun­ lumul stabilit iniţial în timp ce pro­ o h//ive<lo *
la numai 40 ore (faţă de 95 ore indicatorii importanţi pentru plani­ cii a îngreunat şi controlul asupra ducţiile sint destul de mici. Această j x i a - « r . . . £ E 2 a i 8 S ^ . z V I ____ _ _T
in august), in octombrie la 20 ore (Urmare din vaq. U. ficarea veniturilor in bani şi natu­ productivităţii muncii fiecărei bri­ situaţie se explică prin faptul că u-
şi 25 minute şi in noiembrie la Şcoala aceasta de un fel deosebit ră ce se repartizează membrilor coo­ găzi sau echipe in parte. Ca urmare, neori cooperatorii au manifestat ten­
mai puţin. cuprinde „elevi" atît din mediul ur­ peratori, pe baza muncii depuse. De consiliul de conducere nu a reuşit dinţa de a efectua un număr cît mai | LICHIDAREA âiUMLOR
Zilele trecute am asistat la o ban, cit şi cel rural. Pentru cei de aceea, în fiecare unitate agricolă co­ sâ intervină la timp pentru remedi­ mare de zile-muncâ. Pentru înfăp­
discuţie între şeful secţiei şi Saul la sate sînt trimişi la interval de operatistă se acordă o atenţie deo­ erea acestei 9tăi i de lucruri. Spre e- tuirea acestui obiectiv, oamenii au
Joldiş, inginer mecanic cu proble­ cîtevn zile activişti de partid şi de sebită planificării necesarului de xemplu, la culturile de grîu si seca­ neglijat deseori calitatea lucrărilor
mele de întreţinere în timp ce se stat. precum si intelectuali care ţin zile-muncâ. De acest lucru s-a ţinut ră care au ocupat 156 de hectare, se şi, prin urmare, a scăzut si valoa­
pregătea o reparaţie parţială la conferinţe despre politica agrară a seama şi la cooperativa agricolă de planificaseră 4.723 zile-muncă. După rea repartiţiei, care in acest an la
maşina nr. 2 de aglomerare, PC.R. — în lumina documentelor producţie din Clopotiva, raionul Ha­ recoltarea lor s-a constatat ca nu Clopotiva este cu mult sub posibili­
— Cum stăm ? întrebă şeful Congresului al IX-lea şi ale Plena­ ţeg. Stabilirea zilelor-muncă s-a fă­ fost consumate 7 0CU zile-muncă. E- tăţi. - - z A ra rc a tf.. ..'gji i i 1 1 ii
secţiei. rei CC. al P.CIt. din noiembrie ac. cut, cu chibzuinţă, pentru fiecare lu­ xistă deci o importantă depăşire. In­ Ne aflăm în faţa unui fapt împli­
— Bine, răspunse inginerul me­ Acum cîteva zile. două brigăzi ştiin­ crare şi cultură, in funcţie de nor­ tr-o oarecare măsura ea se explică nit. Socotim însă că pentru anul vi­
canic, răsfoind filele planului de ţifice an fost trimise în rîndul ţă­ mele aprobate de către adunarea ge­ prin faptul că lucrările de recoltare* itor este necesar ca organizaţia de
desfăşurare a reparaţiei. Totul e ranilor cooperatori râspnnzind la nerată a cooperatorilor. In acelaşi cu ajutorul S.M.T. nu s-au executat partid să ajute consiliul de condu­
planificat şi repartizat pe oameni. întrebările pe care aceştia le-au timp. în sectorul producţiei vegeta­ în proporţia stabilită, dar în acelaşi cere pentru a trece dc pe acum la
— Cîte ore cîştigăm ? pus: le s-au avut in vedere posibilităţile timp trebuie amintit că producţia organizarea temeinică a muncii pe
— Cred că un schimb. Ne-am Deşi începută recent, acţiunea de reale de mecanizare a lucrărilor cu reaiizată la grîu a fost cu mult sub brigăzi şi echipe. Acestora să li se
propus să executăm reparaţia în popularizare a documentelor Con­ ajutorul staţiunii de maşini şi trac­ prevederi. De re s-au înregistrat to­ repartizeze sarcini concrete şi să fie o -
16 ore, în loc de 24. gresului a cuprins o masă largă de toare, Prin aceasta s-a urmărit re­ tuşi mai multe zile-muncâ ? Est? o stabilite cu mult discernă mint nu­
— Trebuie schimbată placa... oameni ai muncii. Numai într-o sin­ ducerea necesarului de zile-muncă, întrebare la care în actuala situaţie mărul de zile-muncă necesare pen­
— Am luat măsuri. La această gură lună au participat la simpozi­ în scopul folosirii foitei disponibile consiliul de conducere nu mai pon­ tru realizarea producţiilor planifica­ V r î J
lucrare am repartizat pe Gheor­ oane şi expuneri peste 0.300 de în alte ramuri de producţie. Dar, te răspunde cu toată certitudinea. te. Se cere apoi mai multă preocu­
ghe Bălan. II ştiţi. Bun me­ muncitori, tehnicieni, ingineri, ţă­ stabilii ea judicioasă a zilelor-muncă Dară la culturile cerealiere sînt pare din partea serviciului de con­
seriaş ! Pentru ca reparaţia rani cooperatori, intelectuali şi func­ necesare pentru realizarea producţiei semnalate depăşiri, în ce priveşte tabilitate în urmărirea consumului 3 H *11 li
să dureze cit mai puţin, schim­ ţionari. planificate nu înseamnă totul. Este consumul de zile-muncă Ia porumb, de zile-muncă. Este important ca fie­ î\
bul lui Cornel Oprişan şi-a In cursul lunii decembrie vor n- foarte important a se urmări perio­ cartofi şi plantele dc nutreţ ele sînt care zi-muncă planificată să fie fo­ |§»i
propus ca la ieşirea din lucru sâ ven loc astfel de dezbateri cu lu­ dic felul in care ele sînt utilizate. sub nivelul planificat. Aici se argu­ losită pentru scopul prevăzut. Sâ nu -Ti 1 j • IscufiL iFlW J
lucreze două ore în mod voluntar, crătorii din comerţ şi cu cei din In această privinţă trebuie avută în mentează că o bună parte din lu­ le-muncă în defavoarea unei lucrări m
se meargă pe linia economiei^de zi­
la pregătirea benzii nr. 55. Iar transporturi şi telecomunicaţii. vedere tot timpul, buna gospodărire crările planificate nu nu fost exocu- ' ' V r U t
schimbul condus de Arcadie Tovarăşii de la Comitetul orăşe­ a fondului de zile-muncă, intrucit el tatp. De fapt, din acest motiv şi pro­ sau alteia care au o influenţă hotă­
Schwartz, în care lucrează maiştrii nesc de partid Deva denumesc toate poate determina productivitatea ducţiile realizate sînt scăzute. Nu rî toa-re asupra producţiei. De aseme­ v U ' LJ 1 I ~r V "ţ-'
Ion Ghec şi Stei ian Tăgircă, şi-a aceste acţiuni simpozioane şi con­ muncii in cooperativă şi în ultimă s-a cunoscut însă care brigadă sau nea, se cere ca incă dc Ia început de , \
propus să procedeze la fe), pen­ ferinţe. Indiferent însă de modul în instanţă veniturile ce se repartizea­ care echipă a muncit mai slab pen­ an să se ţină o evidenţă strictă a zi-
tru a curăţa răci torul de la ma­ care sînt denumite ele sînt acţiuni ză cooperatorilor. tru ca imediat să se intervină pen­ lelor-muncă pe brigăzi, echipe si cul­
şina nr. 1. lăudabile menite să facă cunoscut Aceasta importantă cerinţă nu s-a tru remedierea situaţiei. In zooteh­ turi. Urmărirea utilizării zilelor- W\ i wmrlPi a ai- (P* vţs*' '
Asemenea exemple sînt nume­ conţinutul documentelor celui de-al respectat însă întrutotul la coopera­ nie se poate aprecia că zilele-muncă muncă trebuie făcută pe baza unor
roase la fabrica de aglomerare a IX-lea Congres al PC.R. unui nu­ tiva agricolă de producţie din Clo­ stabilite vor fi depăşite cu toate că situaţii cumulative deoarece ele per­ . . . . ' • • • . k- »
minereurilor nr. 2 La îndemnul măr cît mai mare de oameni. O potiva. Astfel, datorită slabei orga­ şi aici producţia animalieră, si mai mit verificarea în orice zi a situa­
organizaţiei de partid, fiecare om, astfel de preocupare este demnă de nizări a muncii. în brigăzi şi echi­ cu seamă producţia marfă, este sub ţiei existente. Manifestînd preocupa­
muiuiU'i’. inginer. maistru sau urmat de toate comitetele raionale pe nu s-a reuşit să se urmărească în­ prevederi. rea cuvenită pentru folosirea judici­ ■ jm *.
tehnician se străduieşte să den si orăşeneşti de partid din regiunea deaproape consumul de zile-muncă. oasă a zilelor-muncă se va crea po­
tot re poate, pentru a completa noastră, ea constituind un important Din această cauză atunci cînd a e- Făcînd o privire de ansamblu se sibilitatea ca şi la cooperativa agri­ ■ i< • V' ţ
cu realizări ( 't mai frumoase gra­ pas în cadrul eforturilor pe rare xistat o depăşire a volumului de zi­ poate spune că pînă la 1 noiembrie colă dc producţie din Clopotiva sâ r Jk 3> t ă i
ficul întrecerii socialiste. oamenii muncii le depun pentru le-muncă stabilite, la o lucrare sau clin cele 32.500 zile-muncă planifica­ se înregistreze o productivitate mai
te au tost realizate 28.500. Rezultă
I. GAUAI/ACU traducerea în viaţă a sarcinilor ce alta, a fost foarte greu de precizat mare a muncii, să fie sporite sim­
le revin din istoricele documente care brigadă sau echipă şi din ce deci că pînă la sfîrşitul anului se ţitor ven'turîle cooperatorilor. - . “7 . .
ale Congresului partidului. motive a încălcat prevederile. Iată va realiza sau poate chiar depăşi vo- A. POTOPEA