Page 37 - 1965-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNI
PROIECTUL STATUTULUI

C O O P E R A T I V E I A G R I C O L E

primit cu mult interes

în satele regiunii

Zilele acestea, ţăranii cooperatori din regiunea Hunedoara stu­ puţin o dată la trimestru, este bine­
diază cu temei proiectul de Statut care sintetizează experienţa a- venită şi contribuie la ridicarea ro­
gricullurii noastre cooperatiste. In curînd, în fiecare unitate, adu­ lului adunării generale. Aceasta pen­
narea generală va trece la dezbaterea lui amănunţită. Pinâ a- tru că avem posibilitatea să pregă­
tunci, oamenii muncii de la sate manifestă un interes deosebit tim în amănunţime adunările gene­
pentru cunoaşterea proiectului in scopul de a face observaţii şi rale şi să punem în discuţie cele
propuneri menite să asigure îmbunătăţirea lui. Impresiile pe care mai importante probleme legate de
ni le comunică oamenii muncii de la sate după citirea proiectu­ realizarea sarcinilor de producţie.
C O M U NICAT precizează mai clar care sînt atri­
lui de Statut sînt edificatoare.
Este foarte bine că noul proiect
buţiile adunării generale. Spun a-
ceasta întrucît, de multe ori, şedin­
Adunarea generală-organul
ţele de adunare generală se pierdeau
în lucruri mărunte care de fapt tre­
buiau rezolvate de către consiliul de
suprem conducere.
In zilele de 8, 9 şî 10 decembrie 1965 a avut loc plenara Comite­ Plenara a constatat că principalele ritmuri şi proporţii de dezvol­ Pentru viitor vom acorda impor­
tului Central a] Partidului Comunist Român. tare a economiei naţionale cuprinse in proiectul planului de stat pe tanţa cuvenită pregătirii şi desfăşu­
La lucrările plenarei au participat în calitate de invitaţi şefii sec­ anul 1966 se încadrează în prevederile Directivelor Congresului al După ce am citit întreg proiectul Din experienţa acumulată am con­ rării acestui for suprem de condu­
ţiilor C.C. al P.C.R., miniştri, conducători ai unor instituţii centrale şi IX-lea al P.C.R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale in pe­ de Statut al cooperativei agricole statat că este destul de greu, după cere astfel incit adunarea generală
organizaţii de masă, redactori şeii din presa centrală. rioada 1966-1970, asigurind dezvoltarea in continuare în ritm susţi­ am revenit la capitolul VII care tra­ cum prevede vechiul Statut, să ţi­ să poată dezbate şi rezolva proble­
tează despre organele de conduce­
In cadrul plenarei tovarăşul N.ICOLAE CEAUŞESCU, secretar ge­ nem lunar cîte o adunare. De fapt, mele vitale ale activităţii din coo­
nut a industriei şi agriculturii, creşterea cu prioritate a producţiei m ij­ re. Dintre acestea, am reţinut că a- în acest an am ţinut pînâ acum a- perativa agricolă. Indiei prin a a-
neral al C.C. al P.C.R., a prezentat măsurile cu privire la îmbunătăţi­ dunarea generală este forul supe­ bia şase adunări generale. Nu am răta că toţi ţăranii cooperatori din
rea organizării şi orientării activităţii de cercetare ştiinţifică din ţara loacelor de producţie, a ramurilor hotârîtoare pentru progresul între­ rior de conducere, singura în măsu­ reuşit să respectăm vechiul Statut satul nostru studiază cu mult interes
noastră, iar tovarăşul ION CHEORCHE MAURER, preşedintele Con­ gii economii. La baza prevederilor de plan pe anul 1966 stau realiză­ ră să hotărască asupra întregii ac­ întrucît în campaniile agricole nu a- proiectul Statutului cooperativei a-
siliului de Miniştri, a prezentat proiectul de plan pentru dezvoltarea rile obţinute de oamenii muncii în îndeplinirea cu succes a planului tivităţi economice, financiare şi or­ veam posibilitatea să mobilizăm pe gricole pentru a şti cum să acţio­
economiei naţionale pe anul 1966. ganizatorice a cooperativei. Ţinerea cooperatori. De asemenea, fiind mul­ neze în vederea aplicării prevederi­
de stat pe anul 1965 — ultimul an al şesenalului. cu regularitate a adunărilor este o te adunări planificate nu le puteam
In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii: D. Balalia, M. condiţie de seamă pentru ca arest pregăti temeinic. Consider că pre­ lor lui în practică.
In vederea lărgirii continue a capacităţilor de producţie, plenara
Marinescu, M. Nicolescu, I. Uglar, B. Almăşan, Gh. Roşu, Gh. Călin, organ să-şi ducă la îndeplinire atri­ vederea din noul proiect de Statut IOAN PETER
a aprobat un program de investiţii care să asigure încă de la început buţiile sale. de a ţine o adunare generală cel preşedintele cooperativei agricole
A. Boabă, V. Cazacu, B. Zaharescu, C. Scarlat, T. Haş, N. Giosan, P.
condiţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal. din Crîslur
Duminică, I. Murgulescu, V. Potop, V. Marinescu, I. Stânescu, L. Bra-
Plenara a subliniat ca obiective de prim ordin ale planului pe
niş, N. Agachi, V. Roman, I. Cîrcei, M. Suder, V. Mateescu, S. Jaigâr,
1966 promovarea progresului tehnic, folosirea integrală a capacităţi­
St. Kiss, N. Bâdescu, I. Voina, I. Marinescu, C. Onescu, A. Crişan. T E L E G R A M Ă
lor de producţie, îmbunătăţirea organizării producţiei şi a calităţii Un document
Dezbâtind problemele cercetării ştiinţifice, plenara a subliniat că
produselor, ridicarea calificării muncitorilor, perfecţionarea continuă
în anii puterii populare ştiinţa românească cu îndelungate şi bogate a personajului tehnic din întreprinderi, creşterea productivităţii mun­ Tovarăşului N. V. PODGORNll pSin
tradiţii, a cunoscut o dezvoltare ascendentă. Totodată, plenara a con­ cii şi reducerea preţului de cost pe 1966, de îndeplinirea cărora de­ Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R S.S.
statat existenţa unor deficienţe in organizarea şi orientarea cercetării pind sporirea acumulărilor şi ridicarea nivelului de trai.
ştiinţifice din ţara noastră, râmînerea în urmă în unele domenii ale Plenara a apreciat că proiectul de plan prevede resursele nece­ M O S C O V A de semnificafii
ştiinţei tehnice de care depinde progresul în sfera producţiei mate­
sare pentru acoperirea cu mărfuri şi servicii a veniturilor sporite ale
riale a societăţii. populaţiei. Stimate tovarăşe Podgorniî, Primele trei zile de studiu asupra
Cu prilejul alegerii dumneavoastră ca preşedinte al Prezidiului So­
Pornind de la cerinţele tot mai mari pe care le ridică in faţa cer­ vietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, in numele proiectului de Statut al cooperativei
Plenara consideră că obiectivele planului pe anul 1966, stabilite agricole au prilejuit o adevărată
cetării ştiinţifice dezvoltarea ţârii pe drumul socialismului, plenara a pe baza analizei aprofundate a posibilităţilor şi necesităţilor noastre Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, confruntare a prevederilor acestui
stabilit măsuri pentru îmbunătăţirea organizării şi orientării activită­ vă transmit felicitări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi suc­ document cu viaţa, o confruntare
de dezvoltare sînt pe deplin realizabile, asigură creşterea armonioa­ cese în activitatea dumneavoastră.
ţii ştiinţifice, asigurarea şi folosirea mai judicioasă a bazei ei materia­ îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare fră­ -plină de semnificaţii şi deschizătoa­
să şi echilibrată a economiei naţionale. re de noi perspective, La Vinţul de
le, formarea şi perfecţionarea cadrelor de cercetători. Una din prin­ Comitetul Central a] P.C.R. îşi exprimă convingerea că muncito­ ţească dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică se vor Jos, comună mare, aşezată pe valea
dezvolta continuu spre binele popoarelor noastre, al cauzei socialismu­
cipalele sarcini de viitor este legarea tot mai strînsâ a cercetării ştiin­ rii, ţăranii şi intelectualii ţârii noastre vor munci şi în viitor cu elan lui şi păcii in lume. Mureşului, poştaşul loan Drăgan a
ţifice de nevoile vitale ale economiei şi culturii ţării, apropierea oa­ şi abnegaţie pentru înfăptuirea sarcinilor planului de stat pe 1966 — CHIVU STOICA fost martorul unui, pur şi simplu, a-
menilor de ştiinţă de marile centre de producţie, creşterea rolului şti­ primul an al cincinalului — obţinînd astfel noi succese în întărirea Preşedintele Consiliului de Stat salt al ţăranilor cooperatori asupra
inţei în asigurarea progresului multilateral al societăţii noastre so­ puterii economice a patriei, în ridicarea bunăstării întregului popor. 10 decembrie 1965 al Republicii Socialiste România
cialiste. Plenara C.C. al P.C.R. a aprobat în unanimitate măsurile cu pri­ (Continuare în pag. a 3-a)
Pentru îmbunătăţirea orientării cercetării ştiinţifice şi a concen­ vire la îmbunătăţirea organizării şi orientării activităţii de cercetare
trării tuturor forţelor de cercetare va lua fiinţă Consiliul Naţional al ştiinţifică şî proiectul planului de stat pe anul 1966 care urmează să
Cercetării Ştiinţifice, conform hotărîrii Congresului al IX-lea al parti­
fie supuse spre legiferare viitoarei sesiuni a Marii Adunări Naţionale.
dului. Plenara a hoiărît trecerea tov. Macovei Pompiliu din rîndul mem­ | FIECARE MINUT ESTE
Comitetul Central al P.C.R. îşi exprimă convingerea că măsurile brilor supleanţi în rîndul membrilor C. C. al Partidului Comunist Român.
preconizate vor da un nou şi puternic avint cercetării ştiinţifice din In legătură cu eliberarea din funcţia de membru al Colegiului
ţara noastră, vor ridica rolul ştiinţei şi al slujitorilor ei în viaţa socie­ Central de Partid a tov. Guran Ion — trecut în altă muncă — plenara
PREŢIOS
tăţii noastre, în înflorirea continuă a patriei; a desemnat în această- funcţie pe tov. Gluvacov loan.

Il iNVATAMiNTUL DE PARTID CU PLARUL i Uzinei „30 Decembrie" voie de multe căutări.
In secţia lanţ-uzinare a
Dar printr-o muncă per­
i din Cugir activitatea ma­ severentă, greutăţile au
şinilor nu încetează nici
fost învinse. A fost îm­
o clipă. Diferitele tipuri bunătăţit sistemul de
Studiu profund, dezbateri creatoare l de maşini de aici execu-' ungere, s-au redus tura­
ţiile maşinii. Paralel cu
tă zeci de operaţii in cî-
tehnice,
îmbunătăţirile
teva secunde.
s-au luat măsuri pentru
Urmărind munca oa­
I menilor de aici, diseu- creşterea calităţii ele­
Potrivit hotânrii conducerii parti­ a industrializării socialiste. Majori- Jj tînd cu ei, ne-am con­ mentelor de asamblare.
dului nostru, in acest an şcolar, în tatea lor au dat răspunsuri bune, I vins că lupta pentru Cînd toate au fost puse
întregul sistem al învâtămîntului de IO N LU N G U subliniind că numai prin industria- L l cîştigarea a cîteva minu­ la punct, a început pro­
partid, politic U.T.C. şi în şcoli se şeful secţiei propagandă şi agitaţie lizarea socialistă este posibilă creş­ te şi chiar secunde la e- ducţia. Din primele zile
studiază documentele Congresului al a Comitetului regional de partid terea impetuoasă a forţelor de pro- I Secţii x-ecuţia diferitelor ope­ de funcţionare rezultate­
IX-lea al P.C.R. ducţie. introducerea pe scară largă I raţii constituie o preo­ le au fost din cele mai
In acest scop, organele şi organi­ membri ai comitetelor de partid, a progresului tehnic, dezvoltarea ] ale C.S. Hunedoara bune. In primul rînd, ca­
zaţiile de partid din regiunea noas­ membri ai birourilor organizaţiilor multilaterală, armonioasă, echili- j cupare a întregului co­ litatea este mult superi­
tră au luat măsurile pregătitoare ne­ de bază, şi un însemnat număr de brată şi în ritm susţinut a întregii D lectiv. Folosirea deplină oară, iar productivitatea
cesare astfel ca studiul să se desfă­ intelectuali. economii naţionale. Fără dezvoltarea J După colectivul de muncă al a timpului de lucru, per­ a crescut de cîteva ori.
şoare în condiţii bune. In scopul asigurării unui nivel tot continuă a industriei nu este posi- (I lumâloriei dc oţel din C. S. Hu­ i fecţionarea tehnologiei, E suficient să arătăm că
Din felul cum a fost organizat noul mai înalt al invăţămintului dc bilă valorificarea raţională a tutu- || nedoara, care a anunţat primul creşterea randamentului în prezent, această ma­
an al învăţămintului de partid ca roi- resurselor, înflorirea regiunilor, îndeplinirea planului anual la la maşini şi utilaje sînt şină înlocuieşte munca a
şi din modul în care s-au dezbătut partid şi politic U.T.C, organizaţiile raioanelor, oraşelor şi satelor ţârii, producţia de piese turnate — cu i probleme ce preocupă 12-13 oameni.
primele teme se desprind unele con­ de partid manifestă grijă deosebită creşterea bunăstării materiale .şi ! o lună şi jumătate înainte dc ter­ întregul colectiv. De mai — Perfecţionarea teh­
pentru pregătirea propagandiştilor.
cluzii de care trebuie să se tină sca­ Pentru ci se organizează expuneri spirituale a poporului. ! men — furnalişlii vin să conti­ i mult timp sosise în sec­ nologiei la diferitele ti­
ma în activitatea de viilor. Nivelul ridicat la care se desfă­ nue şirul marilor succese. Creş­ ţie o maşină automată puri de lanţuri şi alte
Menţinînd formele învăţămîntu- şi consultaţii la principalele proble­ şoară învăţămîntul de partid, învă- terea sistematică a indicilor dc piese pe care le produ­
lui de partid existente în anul tre­ me cuprinse în documentele Congre­ tămintul ideologic al cadrelor didac­ utilizare a furnalelor a adus co­ i de asamblare a lanţuri­ cem este o preocupare a
cut, organizaţiile de partid au asi­ sului al IX-lea al P.C.R. şi alte ex­ tice şi invăţămtntul politic U.T.C., lectivului din secţia I sporuri lor pentru bicicletă. Ca­ întregului colectiv —
gurat studierea diferenţiată a do­ puneri pe teme politice, economice, se reflectă şi prin dezbaterea teze­ însemnate la producţia de fontă litatea elementelor care ne spunea ing Gheor­
cumentelor, ţinîndu-se seama de ştiinţifice, ale situaţiei internaţio­ lor teoretice în strînsâ legătură cu in cursul anului 19G5. Ca urina­ I trebuiau asamblate cît şi ghe Crişan. .Lupta ca fie­
profilul cercului sau cursului, de nale. informări asupra sarcinilor succesele dobîndite de oamenii mun­ re, a doua secţie din C. S, Hu­ turaţiile necorespunzâ- care minut să fie folosit
nivelul de pregătire al cursanţilor, (are stau în faţa organizaţiilor de cii din regiunea noastră in îndepli­ nedoara. care a anunţai recent toare ale maşinii au fă­ productiv, pentru creşte­
de preocupările şi sarcinile concre­ partid în etapa actuală etc. nirea sarcinilor politice, economice îndeplinirea planului pe anul in i cut ca vreme îndelun­ rea randamentului ia
te ale formaţiilor de lucru în ca­ Preocuparea pentru pregătirea şi cultural-sociale trasate de parti­ curs, este secţia I furnale. gată maşina să nu fie maşini, confecţionarea a-
drul cărora cursanţii îşi desfăşoară propagandiştilor, pentru continua dul nostru. i folosită. La indicaţia or­ numitor dispozitive care
activitatea. lărgire a orizontului cunoştinţelor Cu bune rezultate au fost dezbă­ ★ ganizaţiei de partid, cei
Ca urmare a creşterii numărului lor ideologice, politice şi culturale tute, în majoritatea cercurilor şi te­ Colectivul de muncă, care de­ fac să crească producti­
membrilor de partid, a sporirii in­ se reflectă in conţinutul expuneri­ zele elaborate de Congresul al IX-lea serveşte cazanelc speciale recu­ i mai buni oameni de )a vitatea muncii conduc la
teresului tuturor categoriilor de oa­ lor ce se fac în faţa cursanţilor, în cu privire la dezvoltarea intensivă peratoare, din secţia centrale ter­ serviciul tehnologic au rezultate frumoase. O ci­
meni ai munţ ii pentru a studia în perfecţionarea metodelor de condu­ şi multilaterală a agriculturii. moelectrice a C. S. Hunedoara, a primit sarcina de a stu­ fră este elocventă în a-
mod organizat documentele Congre­ cere a dezbaterilor din cercuri şi Controlul asupra desfăşurării în- trăit recent o mare bucurie, în­ dia punerea în funcţiune ceastâ privinţă: 39.000
sului .al IX-lea al P.C.R., au fost cursuri. In felul acesta s-a reuşit vâţămîntului de partid, ideologic al deplinind cu 26 de zile înainte de a maşinii. Inginerii loan
create noi secţii pe lingă universi­ ca în majoritatea cercurilor şi cursu­ cadrelor didactice şi politic U.T.C., Roşianu, May Gunther bucăţi de lanţuri de bi­
tăţile de marxism-leninism din o- rilor să aibă loc dezbateri vii, in­ a scos in evidenţă, pe lingă nume­ termen planul prevăzut la produc­ şi maistrul Gheorabe cicletă date pînâ acum,
raşele Petroşani, Deva şi Hunedoa­ teresante, să se aprofundeze şi să roase aspecte pozitive şi unele nea­ ţia de aburi pentru anul 1965. i Coman, împreună cu ing. peste sarcinile de plan.
ra şi trei şcoli'economice serale. A- se argumenteze temeinic tezele teo­ junsuri. Mai sînt cazuri cind nu i Succesul se datoreşte faptului Gheorghe Crişan, şeful Acesta este rezultatul
ceste forme de învăţâmînt cuprind retice. Dezbătînd tema cu privire la toţi propagandiştii participă la pre- ră, ajutaţi de maiştrii Viorel O- secţiei, au studiat te­ efortului întregului co­
peste 1.400 de cadre : activişti de industrializarea socialistă, cursanţii prean şi Ion Marişca, muncitorii i meinic maşina, cauzele lectiv. Aspect de la noua oţelărie din Hunedoara.
partid, lucrători din aparatul de au acordat o mare atenţie probleme­ de aici şi-au făcut pe deplin da­ nefolosirii ei. A fost ne­ S. CERBU In foto : Sc elaborează o nouă şarjă de oţel.
stat, din economie, secretari şi lor legate de necesitatea obiectivă (Conlinuare m pag. a 3-a) toria.

Omul din umbră ştie cine ar fi cel mai
treapta intimidării. El
în drept să ocupe postul
cu pricina şi de aceea,
într-o 2i, după termina­
i Tipul de om pe care Omul din umbră are de un suport solid. Deşi rea serviciului, il opreş­
vi-1 prezentăm are o în­ pe stradă figura cea mai toată lumea ştie că pro­ te pe acesta să-i spună
făţişare comună. Nu prea tejatul are lipsuri in cîteva cuvinte... sincere,
înalt, vîrsta trece de cumsecade, iar la birou muncă, şî că de multe pornite din inimă, prie­
patruzeci de ani, puţin se poartă foarte politi­ ori, atunci cind în insti­ teneşti. $i-i spune că a
negricios la faţă şi poar­ cos chiar şi cu cei pe tuţie se fac încheieri de auzit, că cineva l-ar fi
tă ochelari în timpul care, cu cîteva clipe îna­ trimestru sau bilanţuri propus pentru postul de­
slujbei. Funcţia lui nu inte, i-a „turnat", cum anuale şî cînd se cer e- venit vacant. $i cu mie­
este nici prea mare, dar re în glas, omul din um­
nici prea mică. Este con­ se zice, şefului institu­ forturî suplimentare, n-
tabil şef într-o institu­ ţiei. cesta se îmbolnăveşte bră il sfătuieşte să nu
ţie. Nu poate lua hotâ- subit şi rămîne în con­ primească in niciun caz
riri, dar le poate influ­ cediu medical exact pînâ acest post pentru că, tot
enţa. Aşa şi acţionează, F O I L E T O N trece perioada de muncă el a auzit, că directorul
de preferinţă. Dar. să nu cel mare, vorbind in par­
credeţi că spune omului intensă, omul din umbră
direct, în faţă, ce are de De curînd, în schemă nu se dă bătut. Nu nea­ ticular, ar fi spus că
spus. Nu! Metoda lui s-a ivit un post liber. O- gă aceste lipsuri, dar a- nu-l agreează şi că, dacă
constă în a spune unuia firmă că protejatul şi-a totuşi va fi numit, atunci
că-i albă, altuia câ-i nea­ mul din umbră doreşte va da directivă să nu fie
gră, iar faţă de condu­ să fie mutat acolo unul îmbunătăţit munca, şi-a
cătorul instituţiei ii apă­ din protejaţii săi. Şi a- schimbat atitudinea. ajutat de nimeni, să fie
cestui scop îşi subordo­
ră. sau îi zugrăveşte în nează întreaga activita­ După ce crede că a lăsat să se descurce cum
culori trandafirii pe mi­ te subversivă. Mai întîi făcut destulă propagandă o putea.
cii săi protejaţi, şi-i pu­ lansează cîteva aprecieri în favoarea protejatului GH. PA V E L
ne într-o lumină nefavo­ elogioase la adresa pro­ său, omul din umbră tre­
rabilă pe cei cu care se tejatului în cau2â, pen­ ce la o treaptă superi­
răfuieşte. tru că acesta are nevoie oară a metodei sale, (Continuare in pag. a 2-a)
Baza materială necesară activităţii cultural-educative de masă se lărgeşte an de an. Bibliotecile din regiunea noastră cunosc o mare
afluenţă de oameni de diferite categorii şi vîrste. Foto: I. TEREK