Page 38 - 1965-12

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3406

răcini, vor fi redate agri­
LA SEDIU culturii In această privinţă
s-au şi făcut unele măsură­
tori şi calcule pe baza căro­
ra s-a întocmit un plan dc
acţiune. Cînd sint atitea de
STĂRUIE LUMINA făcut, iarna în nici un caz
nu poate fi etichetată cu atri­
butul „anotimpului mort". A-
telajele au ajuns pe mîim
bune Timplarul Drăghin Bă-
iuţ II, fierarii Ioan Merian şi
Aparent, venirea iernii e — Din moment ce anul a- Gheorghe Macra, le pregă­
sinonimii cu o inactivitate cesta grădina de legume ne-a tesc pentru o nouă întîlnire
pentru ţăranii muncitori. O- adus atîtea venituri băneşti cu... munca cîmpului.
d mioară aşa şi era. îngheţul (250.000 lei faţă de 170.000 lei Oamenii se simt răspunză­ Ansamblu urba­ __ .
şi covorul alb de zăpadă il în­ cit era planificat) de ce n-am tori de bunul mers al coope­ nistic în oraşul
chidea pe truditorul ogoarelor mări gradina? Condiţii de i- rativei, de folosirea chibzui­ Deva.
Intre cei patru pereţi ai că­ rigare avem. Rămîne să ne tă a averii obşteşti. Şi acest Foto: V. ONOIU
suţei lui. Fiecare casă, cătun sfătuim numai asupra celor­ imbold lăuntric îi strînge
sau aşezare îşi avea orizon­ lalte probleme. seară de seară la sediu. Pen­
tul ei mărginit. Oamenii se Propunerea vicepreşedinte­ tru mulţi dintre ei, aşa spunea *«■
Intilneau iar şi comunicau şi lui Petru Tripon trezeşte in­ preşedintele Cooperativei, a
mai rar între ei. O tăcere teres în rîndul celor prezenţi. veni la sediu este un lucru tot
grea, apăsătoare ii izola de Se aduc argumente cum a- atît de firesc şi necesar ca şi h B fme___
lumea exterioară nume se poate extinde grădi­ cum ar bea apă sau a mînca.
...Zilele trecute, oprindu-mă na. Rezultatul? încă 7 ha do Munca pămîntului laolaltă a
la cooperativa agricolă de teren vor spori suprafaţa gră­ născut între oameni altfel de ifirra
producţie din Tofeşti, am cu­ dinii. Extinderea suprafeţelor relaţii; de respect şl încrede­ V 8
noscut altfel oamenii: activi, irigate este o sarcină impor­
comunicativi, preocupaţi tot tantă prevăzută de cel de-al re în forţele lor proprii.
timpul de înflorirea şi întă­ IX-lea Congres. Şi la Toteşti
rirea continuă a cooperativei ea va prinde viaţă. Se mate­
lor. De cum se lăsase seara, E seară. La sediul coopera­
in grup sau cîte unul, ţăra­ rializează Pentru anul viitor, tivei agricole de producţie
nii se îndreptau spre sediul se prevede a se iriga şi su­ din Toteşti, stăruie lumina.
cooperativei agricole Cîţiva prafaţa de teren cultivată cu In fiecare zi se ivesc proble­
dintre ei aduceau sub braţ me noi. Şi, cei care răspund şelînd bunacredinţă a oa­ uitat haina şi banii a cerut
cite o carte s-o restituie bi­ cartofi Studiind condiţiile de de rezolvarea lor judecă fie­ In ziarul „Drumul socia­ este deferit tribunalului, de bani împrumut de la un sa­ 11 DECEMBRIE 1965
bliotecii. Alţii aveau în mî- sol şi debitul de apă de care care amănunt, aleg soluţia lismului" nr. 3343 din 29 data Aceasta la Tirgu Jiu menilor. Astăzi, cînd toată lariat al întreprinderii şi
unde a fost condamnat tot
lumea munceşte cinstit, cînd
nâ caiete de „sarcini". Bri­ dispun, gospodarii din To­ septembrie 1965 a fost adu­ pentru înşelăciune la un an în relaţiile dintre oameni permisiunea să doarmă in
gadierii purtau pe umăr port- teşti şi-au prevăzut în plan cea mai bună. In serile lungi să la cunoştinţa cititorilor închisoare corecţională. In înşelătoria a început să sediul respectiv. A doua zi
harte cu evidenţa muncilor un agregat modern de asper- de iarnă, satul nu mai doar­ prin intermediul articolu­ dispară, o dată cu dispari­ a continuat acest şir de
din urmă şi de peste zi Nu-i me. O conferinţă la cămin, o lui „Un pierde-vară găseş­ 1964 este condamnat din ţia claselor exploatatoare, C H Î E M A i
minciuni şi inducere în e-
cheamă nimeni si totuşi ei siune care va mări şi mai dezbatere aprinsă pe margi­ te... mediu" lapta necinstită nou pentru înşelăciune. nimeni nu putea bănui că roare a buneicredinţe a al­
Eliberat din
penitenciar
se strîng seară de seară la mult suprafaţa de teren Iri­ a numitului Gheorghe Nico- la 23 iunie 1965, s-a angajat cineva îşi poate face din tor persoane de la alte în­ DEVA : Cine eşti d-ta, domnule
sediu. Vin să se sfătuiască gată. nea proiectului de Statut al lae. Cine este acest cetă­ treprinderi din Deva de la Sorge? — cinematograful „Patr\a;
împreună ce trebuie făcut a Cu o seară în urma s-a dis­ cooperativei agricole de pro­ ţean? Cu ce se îndeletnicea care a primit sume de bani.
Winetou — cinematograful „Art^“;
doua zi, să-şi planifice mun­ ducţie, un program intere­ el? De ce a ajuns pentru a Dar minciuna are picioa­ PETROŞANI : Jocurile olimpice
cincca oară in ţaţa instan­
ca mai judicios, să găsească cutat şi despre posibilitatea sant la televizor, sint tot atî­ ţe.? re scurte. Organele dc mi­ dc la Innsbruck — cinematograful
răspuns la feluritele proble­ extinderii suprafeţei de te­ liţie, la sesizarea făcută de „Republica" ; Maril.vn — cinema­
me ce-i frămîntă. ren arabil. Ca urmare, im­ tea elemente noi ale satului Gheorghe Nicolae a ur­ Jftineiuna către cei lezaţi, nu indenti- tograful „7 Noiembrie" ; LU-
Brigadierii Trandafir Lă- portante loturi lăsate In de azi. mat studiile şi a ajuns in­ ficat pe inculpat şi acesta PENl : Cineva acolo sus mă iu­
giner. Fire aventurieră, cer­
zâroni şi Victor Roşea sint de paragină, năpădite de mă­ S. TKUTÂ tat cu disciplina şl munca, a fost deferit justiţiei pen­ beşte — cinematograful „Cultu­
părere că se lucrează prea nu s-a încadrat cinstit în tru ca sn-i aplice sancţiu­ ral" : SIMERIA : Spărgătorul —
încet Ia recondiţionarea se­ nea cuvenită după fâptâ. cinematograful „Mureşul" ; AL­
minţelor. Propune să fie re- activitatea de producţie. In ştieioare & eu fit BA IU LI A : Unora Ic place jazz-
anul 1950 el a compărut pri­ Astfel, Tribunalul popu­
repartizaţi ciţiva oameni la a- ma dată în faţa instanţelor lar nl oraşului Leva in şe­ ul — cinematograful „Victoria";
ceste lucrări. Cumpănind bi­ in Editura politică a apărut judecătoreşti din Bucureşti, dinţa de judecată din 15 Alerg după o slea — cinemato­
ne lucrurile, preşedintele Pa- pentru furt din avutul obş­ noiembrie 1965 i-a aplicat o graful „23 August" ; SEBE$ : Pro­
pedeapsă de 3 ani închisoa­
cesul profesorului Weir — cine­
vel Turcu, ing. Visarion Cva tesc, faptă pentru care a la I C M. Bucureşti. Era necinste o „profesie". matograful „Progresul" ; Casca­
fost condamnat la doi ani re corecţională pentru co­
şa, toţi cei prezenţi, găsesc că V. I. LENIN ; închisoare corecţională Din timpul să înţeleagă pentru La 14 septembrie 1965, miterea delictului de înşelă­ da diavolului — cinematograful
propunerea e bună şi o re­ OPERE COMPLETE această întîmplare Gheor­ totdeauna că in statul nos­ Gheorghe Nicolae a venit ciune. inculpatul fiind reci­ „Sebeşul"; ORA$TIE: Rachete­
zolvă pe loc. Cum va fi folo­ voi. 37 ghe Nicolae nu a tras con­ tru existenţa şi-o poate cîş- Ia Deva, sub pretext că divist în această materie. le nu trebuie să decoleze — cine­
800 pag. 12 lei cluziile necesare. Nu a gă­ tiga doar prin muncă cin­ vrea sa-şi schimbe locul de Sancţiunea aplicată a a- matograful „Patria" ; Nc «sumăm
sit camionul mîine? Mai înlii sit calea spre o viaţă cinsti­ stită. Dar firea lui uşura­ muncă Dar în loc să se in­ vut la bază legile statului răspunderea — cinematograful
trebuie adusă ţigla de la Ha­ Volumul cuprinde lucrările dictaturii proletariatului, pre­ tă. EI a refuzat să primea­ tică nu şi-a învins-o. Mun­ tereseze de servicl, el s-a nostru socialist, care apără „Flacăra" ; HAŢEG : Runda 6
ţeg pentru acoperirea noului scrise în perioada august 1918 zentate la primul congres al scă ajutorul colectivelor de ca nu era pentru Gheorghe dedat la practica veche: în­ avutul obstesc şi cel perso­ — cinematograful „ P o p u l a r " ;
BRAD : Un cartof, doi cartofi —
şopron. în continuare maşi­ — martie 1919, în care sint Internaţionalei Comuniste, şi muncă unde s-a încadrat Nicolae un scop al vieţii. El şelăciunea. Aceasta i-a fost nal. Necinstea, înşelătoria, cinematograful „Steaua roşie* ;
ar fi vrut să trăiască „pe
de altfel adevărata intenţie.
hoţia, fenomene pe cale de
după executarea pedepsei.
na va transporta cărămidă. tratate probleme privind întă­ articolul — Despre „democra­ 1 Asa se face că în 1960 este picior mare" fără să lucre­ La întreprinderea de dru­ dispariţie totală, sînt înfie­ I LONEA : Căpitanul din Tenkes
rirea capacităţii de apărare a
Arîa discuţiilor se extinde ţie" şi dictatură, în care V. I. ze, fără sâ-si folosească în muri şi poduri s-a dat rate de opinia publică şi de seriile I şi 11 — cinematograful
Republicii sovietice, mobiliza­ Lenin dezvoltînd învăţătura din nou adus în faţa tri­
şi asupra problemelor de rea tuturor forţelor şi resurse­ marxistă despre stat, relevă o- bunalului, pentru înşelă­ scopuri productive capaci­ drept salariat al Ministeru­ legile statului nostru socia­ „Minerul",
planificare şi organizare a lor ţării pentru zdrobirea con­ poziţia dintre democraţia bur­ ciune. După executarea pe­ tatea şi cunoştinţele profe­ lui Transporturilor şi Te­ list.
muncii, in anul care vine. Pă­ trarevoluţiei. In acest volum gheză şi cea proletară, dezvă­ depsei (2 ani închisoare co­ sionale de inginer. Avind lecomunicaţiilor spunînd că AOAM COSTEA
este inclusă şi lucrarea „Re­ luie esenţa dictaturii proleta­ impresia că este „descurcă­ vrea să-şi facă transferul Preşedintele Tribunalului n
rerile sint împărţite. Pînă la voluţia proletară şi renegatul riatului ca cel mai înalt tip de rect ională) la scurtă vreme reţ" a considerat că li va la Deva. Inventind o poveste popular al oraşului R â B I V
urmă se ajunge la un singur Kautsky". tezele şi referatul a- democraţie in societatea cu îşi reia activitatea ilicită şi fi mai uşor să trăiască in- cu un microbuz în care si-a regional Deva
punct de vedere. supra democraţiei burgheze şi clase. PROGRAMUL I : 5,06 Cu cîn-
tecul şi jocul in zori de zi ; 5,40
Program de polci ; 6,15 Transmi­
tem pentru sate : Buletin agro-
meteorologic ; Veşti ; Dr. Grigore
Coculescu de la I.C.C.P.T. Fun-
assf dulea : Cum păstrăm îngrăşămin-
1 SCRISORILE SOSITE LA REDACŢIE tele chimice în timpul iernii ; 6,22
Jocuri populare ; C,4£rSal^»t vpios
de pionier ; 7,15
w fe s f. J J i f mMi \ * * * p-lt w Reymond Boissera ; 8,08 Solişti
Prin multe sate for­ instrumentişti dc mdzicâ popu­
din
„Ţara Haţegului",
W n... „dar" şi un... „of ti maţia de dansuri a Coo­ lară din di ferite regiuni ale ţării;
8.30 La microfon, melodia pre­
ferată ; 9.30 Sfatul
medicului :
perativei meşteşugăreşti
Călirea organismului, mijloc de
„Retezatul" din Haţeg a
dus faima jocului local. F ' i W r ' f T I I ] prevenire a îmbolnăvirilor ; 10,05
O mie de viori ; 10,30 Roza vîn-
Partieipind ia numeroa­ H \ J turitor (reluarea emisiunii din 8
La redacţia ziarului nostru a sosit recent o scrisoare rele de curs< uneori teze sau
semnată de un grup de părinţi, majoritatea muncitori lucrări de control. Nu mai vor­ se concursuri şi obţi- decembrie); 11,30 „Mult mi-e
la Uzina metalul go-chimică din Zlatna, locuitori din nînd cu succes locuri I M w dragă Dobrogea" — emisiune de
satul Pătrin jeni, raionul Alba. Scrisoarea nu esle in­ bim de graba şoferilor Şl de fruntaşe ea s-a făcut re­ cîntece şi jocuri ; 12,45 Revista
titulată Un „dar" şi un......of", dar expresiile acestea morocăneala lor. « revistelor economice de Emil Bur-
aparţin celor care ne-au adresat scrisoarea. Uneori copiii noştri au ne­ pede cunoscută, fiind aş­ lacu ; 13,00 Arii din oper ete cu
Care este „dar'-ul şi care „oP’-ul ? plăceri şi cu autobuzul de teptată cu interes de că­ l m i F Ion Dacian ; 13,30 Călătorie pe
Să redăm mai jos textual scrisoarea trimisă. tre spectatori. portativ ; 14,08 Melodii populare
duvă-masă. In acest caz, e a- îndrăgite de ascultători ; 16,20
Foto: EMIL CIBIAN Momente vesele din operete ;
devărat că ei nu pierd orc de
16.30 Emisiune muzicală de la
curs, ci pierd timp destinat ne­ Moscova; 17,15 Radiosimpozion —
„Vi se adresează 20 de pă­ le? In special cursa de dimi­ Progresul tehnico-ştiinţilic şi mo­
rinţi care au tăcut abona­ neaţă (cu toate criticiîc aduse cesarei lor odihne sau pregăti­ dernizarea învăţămîntului ; 17,35
mente la l.R.T.A. Alba lulia şefului coloanei Haneş. de ca­ rii lecţiilor. In Studio, orchestra de estradă
pentru tot atitia elevi din sa­ re depinde cursa de diminea­ La sesizarea noastră cei in a Radioteleviziunii şi soliştii Puica
Igiroşanu şi Cristian Popescu ;
tul Pălrinjeni. oraşul Zlatna. ţă) niciodată nu vine la timp, cauză au evocat fel de (el de 18,03 In jurul globului ; 18,13
care merg la Liceul din Zlat­ ba de citeva ori nu a venit de­ motive atunci cind c vorba dc Recunoaşteţi aria ? ; 18,30 Ştiin­
na, majoritatea lor fiind in loc. Elevii stau in stradă încă copii, de şcolari. ţă, tehnică, fantezie ; 19,15 Sport.
de noapte, pe frig. pe ploaie Pagini din istoria sportului nos­
clasele V-Vlll. Ar tace mai In numele păruiţilor şi al e- na Poloniei S.K. Kattowice cu tru ; 20,00 Radiogazctn de seară ;
sau viscol şi aşteaptă să vină Ş T I R I S P O R 8—0 (4—0, 2—0, 2—0). Meciul
mulfi elevi abonamente dar autobuzul. Mai râu este că ei lcvilor vă mulţumim dc spri­ retur se va disputa la Katto­ 20.30 Cîntă Sara Montiel ; 20,45
este un ..dar' şi nn „of". wice. Noapte bună, copii : „Povestea
inthzie de la şcoală, pierd o- jinul acordat". liliacului" ; 20,55 Romanţe ; 21,15
In planul elaborat pe ţară GLASGOW 10 (Agerpres). Baxter, iar „greul" Mariutan Ia puncte pe Wilson ; Monea MOSCOVA 10 (Agerpres). — Canţonete ; 21,45 Muzică de dans
Joi seara, la Glasgow, echi­ l-a făcut k o. in prima repri­ cîştigă la puncte în faţa lui PROGRAMUL îl : 7,59 Selcc-
(a se Vedea „Mersul autobu­ In cel de-al doilea meci al ţiuni din opere ; 9,30 Farmecul
N.R. Faţă de un asemenea „dar" şi „of" socotim că pa selecţionată de box a Ro­ ză pe Urquart Iată celelalte Fiseher.
zelor") e planificat pe timpul mâniei a învins cu scorul de rezultate înregistrate : Mc. Sîmbătâ seara, la Dublin, e- turneului pe care-1 întreprinde valsului ; 10,00 „Republică, pa­
nimeni nu are dreptul să stea cu miinile in sin Nici in U.R.S.S. formaţia america­ trie iubită" — program de cin-
anului şcolar să circule pentru chiar şeful coloanei din Haneş Aşa cum just se spune 7—3 echipa reprezentativă a Chugh dispune la puncte de chipa României inlîlneşte for­ nă de hochei pe gheaţă „AII tece ; 10,30 Solişti şi orchestre
elevi, dimineaţa şi după-masa. în scrisoare, motivările n-au ce căuta atunci cînd este Scoţiei. Boxerii români au ob­ Otvos ; Giju dispune la puncte maţia Blândei. Stars" a întîlnit la Moscova se­ de muzică populară ; 11,07 Ope­
vorba de copii, de şcolari, Cărora statul şi partidul no­ ţinut victoria înainte de limi­ de Murphv ; Dinu învinge la
o cursă de la Zlatna la Pă- stru le acordă atîta grijă şi dragoste părintească tă in 3 întîlniri. Antonio a dis­ puncte pe Burnx ; Peace învin­ PRAGA 10 (Agerpres) — în lecţionata de tineret a Uniunii reta „Goana după moştenire" de
Guido Massanet ; 11,30 Colegi de
trinjeni şi invers. E planificat. Aşteptăm din partea părinţilor o nouă scrisoare. pus prin abandon în rundul 3 ge prin abandon in rundul 2 cadrul „Cupei campionilor eu­ Sovietice. Gazdele au obţinut liceu ; 12,30 Doi interpreţi de
Vrem însă ca din ea să aflăm că li s-a dus „of"-ul. Pen­ de Humphries, Stanev l-a scos pe Piţu ; fmri întrece la punc­ ropeni la hochei pe gheaţă. victoria cu scorul de 5—2
Dar practic cum stau lucruri­ tru aceasta, au cuvîntul organele In drept. din Luptă în rundul doi pe te pe Covaci ; Olteanu învinge Z.K.L. Brno a învins campioa­ (3—0, 1—0, 1—1). folclor : Maria Păunescu şi Du­
mitru Farcaş ; 13,23 Caleidoscop
muzical ; 14,30 Cîntă Doina Ba­
dea. Dean Martin, Jean Păunes-
Din
cu, surorile Clark ; 15,30
COTELE APELOR MUREŞULUI te, laboratoare şi loturi s-au creat Omy3 din ymhră muzica popoarelor ; 16,30 De ce ?
mului. Aici, după analize în eprube-
De unde ? De cînd ? ; 16,50 Din
noi hibrizi, s-au stabilit cele mai
repertoriul lui Luigi lonescu ;
bune sisteme de plantare a pomi­ (Urmare din pag. 1). Deci, tentativa a eşuat. Dar, 17.45 Varietăţi muzicale ; 20.30
lor, s-au precizat acţiunile menite să a rămas ea oare fără urmări ? Noutăţi pentru iubitorii muzicii
sporească producţia de masă verde
Basmele şi poeţii ne-nu învăţat că o inginerului agronom Victoria jute la grădinărit. Raveca Sâsu, O- Cel propus rămîne stupefiat Nu I Omul din umbră a ieşit cam populare ; 20,45 Scriitori la mi­
apele au vorbirea lor. Poate de a- Hruşcă din Teiuş: niţa Romcea, Maria Petruţ, sau Pa- pe păşuni etc. Nucul de Sibişel, cu la auzul acestor vorbe. El şi-a şifonat din propi ia-i urzeală, dar crofon ; 21,20 Voci de astăzi : N i\
ceea ne-«m deprins să ascultăm — Poate ştiţi că într-o vreme in raschiva Romcea sînt numai citeva caracteristici si însuşiri productive făcut întotdeauna datoria. n-a nu şi resemnat, pentru că el «re colae Herlea, Grace Bumbry şi
şoapta rîului de munte, vuietul pu­ raionul nostru avea mare preţ în o- din legumicultoarele care lucrînd la superioare, este rezultatul cercetări­ tras chiulul nici cind a trebuit de făcut protejatului său un con- Sandor Konya ; 21,45 Mic dicţioj
hoaielor dezlănţuite prin zâgaze, su­ chii oamenilor mai mult întinderea brăzdare şi canale de irigaţii conduc lor făcute in decursul anilor. Dar şi să slea şi noaptea la lucru şl a- traservieiu şi ţine morţiş să nu nar de muzică uşoară (Litera P).
surul dulce al apelor trecute prin fi­ suprafeţelor pe care le poseda o u- apa acolo unde e nevoie. Suprave­ aici cotele cercetărilor urcă mereu. precierea aceasta îl contrariază, rămînă dator. Pentru el nu con- Program la cererea ascultătorilor;
In prezent un grup de cercetători
liere de bazalt $i Mureşul, aidoma nitate sau alta. Şi noi gîndeam la gheată de om, această mică parte în frunte cu tov. Nicolae Meza stu­ îl doare. Şi-apoi, n-a cerut şi teoză dacă acest contraserviciu 22.45 Cîntece napolitane în in­
tuturor apelor, are susurul său. Ştim fel. Atunci cînd ne întreba cineva : din trupul Mureşului a ridicat co­ nici nu s-a gîndit să ocupe pos­ este făcut pe socoteala statului. terpretarea lui Ion Piso ; 23,37
că pînă a da primul sărut pămîntu­ „Cit porumb aţi pus?", răspundeam tele producţiei de legume la peste diază posibilitatea creării unor noi tul cu pricina. De ce este ames­ Apoi, intriga nu şi-a stins ecou­ Curcubeul ritmurilor.
lui hunedoreau a străbătut sute de umflindu-ne în pene: „Peste 300 hec­ 10.000 lei pe hectarul cultivat. varietăţi de pomi adecvaţi condiţii­ tecat intr-o treabă care nu-l pri­ rile. Ea a semănat neîncredere In
lor regiunii noastre.
kilometri. A fost nour şi ploaie, a tare*. Cooperativa noastră are peste — Care este cea mai mare cotă a Părăsim acest mare laborator a- veşte, care de departe miroase mijlocul unui colectiv care mun­
fost rîu şoptitor de doine şi scăldâ- 1000 hectare, dar ne batem mereu realizărilor dumneavoastră din acest gricol al staţiunii din Geoagiu şi în­ a intrigă ? ceşte cu tragere de inimă, dor­
toare pentru copii, a străbătut labi­ capul cum să recuperăm cele citeva an? întrebarea a fost adresată to­ soţiţi de apele Mureşului, poposim Treapta a treia a metodei omu­ nic să fie la înălţimea sarcinii TELEVIZIUNE
rintul de conducte de la Tîrgu-Mures, ocoale de pe malul Mureşului pe varăşului Vasile Viorel, preşedintele lui din umbră o bănuiţi. Avînd încredinţate. In al treilea rînd,
Ocna Mureşului. Aiud. iar acum, ia- care cresc sălcii şi scaieţi şi sînt i- cooperativei agricole din Şibot. pe meleagurile unde a copilărit crea­ spatele asigurat el trece la pro­ un om care şi-n făcut datoria,
lui
torul „Ţignniadei". Consătenii
tâ-l pe meleagurile noastre. E o apă nundate de citeva ori pe an. Aici, — Oamenii de pe „Cîmpul Pîinii". Ion Budai Eeleanu sint mindri că puneri Şi-i propune şefului in­ care nu s-a eschivat dc la sar­ 19,00 Jurnalul televiziunii (I) ;
liniştită care te îndeamnă la amin­ sint mal bine de 30 hectare. Am şi spunea preşedintele, ştiu să preţuia- stituţiei, în particular, pentru cinile grele, şi care pe deasupra 19,15 Emisiune pentru copii şi
tiri. Poate de aceea il vrem ajutor început să facem unele lucrări pen­ scâ prezenţa Mureşului pe raza co­ din mijlocul lor s-a ridicat un ase­ postul vacant, pe protejatul său. îndeplineşte şi a I le munci ob­ tineretul şcolar. „Cireşarii" de
şi tovarăş în stare să ne spună la tru protejare, ridicind mereu cotele munei noastre. In principal apele lui menea reprezentant al culturii ro­ Şeful instituţiei şovăie. însă, şi şteşti. a fost calificat ca medio­ Constantin Chiriţă : Roata noro­
mâneşti La Cigmău, in amintirea lui
orice oră din zi sau din noapte co­ folosirii pămîntului. La Teiuş se în­ sînt folosite la irigat. Dar sâ nu mâ s-a dezvelit o placă comemorativă. cere avizul conducerii regionale. cru (omul din umbră a avut gri­ cului — „Scrisoarea* ; 20 ,0 0 ; Tele-
tele exacte. Car mai presus de orice, cheie bilanţuri fructuoase. In acest abat de la subiect Pe terenuri altă­ Aceasta cunoaşte pe protejatul o- jă să-1 degradeze profesional în enciclopedie ; 2 1 ,0 0 Cu mască...
el, Mureşul, a fost. este şl va fi şi an, cooperativa a realizat producţii dată sterpe am plantat in acest an De ce nu este oaie inclus in traseele muluî din umbră, aşa cum vi l-am faţa altora), Jignit deci, lovit in şî fără mască : 22.15 Film : Sfîn-
martor ai noilor cote înregistrate de medii de peste 2000 kg porumb la 10 hectare*cu vie. Acţiunea continuă excursioniştilor şi acest important prezentat, şi nu este de acord. demnitatea sa. tul... ; 23,10 JLirnalul televiziunii
viaţa oamenilor contemporani ur­ hectar şi 22000 kg. sfeclă. Valoarea pînă cînd vom ajunge la 90 hectare punct turist ic? Acelaşi lucru îl pu­ Dar manevrele nu încetează şi După cum se vede, activitatea (II) Spoit. Buletin meteorologic.
tem spune şi despre Parcul dendio-
maşi ai nu ştiu cîte generaţii care în- acestor recolte iese şi mai mult in pentru care avem întocmite proiec­ logic din Simeria care deşi adăpos­ astfel se ajunge la un compro­ omului din umbră a dat roade,
tîlnind apele au ridicat pe malurile evidenţă dacă facem o comparaţie cu tele. Şi sintem siguri că peste cîţiva mis. Se organizează concurs pen­ ce-i drept, nu cele scontate de
teşte exemplflie unice de arbori iarna
lor aşezări durabile ceea ce s-a prevăzut în plan. Peste ani se va putea vorbi şi despre Fe­ e lăsat totuşi să hiberneze. Credem tru ocupareo postului in cauză el, dar sulirirnte pentru a înve­ timpul probabjx '
Să poposim deci la Teiuş, unde tot observăm un plus şi acest plus teasca sau Rislingu) de Şibot că din a< est punct de vedrre cotele In ziua concursului însă. nu se nina atmosfera de lucru a unui
Mureşul dă bineţe pâmînturilor hu- reprezintă tocmai cotele vieţii noi. ...Loturile experimentale ale sta­ gospodarilor sint scăzute... prezintă nimeni ; nici protejatul colectiv harnic.
nedorene. Aici, cotele Mureşului ur­ De aici Mureşul salută din mersul ţiunii din Geoagiu se întind pe ma­ Iată citeva din motivele pentru (care între timp şl-a dat seama Care va fi următoarea acţiune l*ENTRU 24 ORB
că şl coboară dictate de gradul pre­ său milenar noua Fabrică de produ­ joritatea porţiunii Mureşului cuprin­ care de-a lungul a peste 100 km am că nu poate îndeplini funcţia pe a omului din umbră ? Rămîne de
cipitaţiilor, dar cotele vieţii oame­ se refractare din Alba Tulia care îşi să între Şibot şi Foit. Cercetători pa­ ales ca tovarăş de drum apele Mu­ care este îndemnat s-o ocupe), văzut. Deocamdată nu-i vom dez­ Vreme schimbătoare, cu cerul
nilor urcă mereu alimentate de un sionaţi ca soţii Ioan şi Aneta Lefter, reşului. Ele sînt liniştite, le îndeam­ nici cel sfătuit s-o refuze, şi nici vălui identitatea, dar vă promi­ mai mult noros. Vor rădea ploi
resort căruia în activitatea cotidia­ răsfaţă silueta în soare, iar noaptea Traian Caţavela, Dumitru Prică, Mi- nă şi te ajută ca In orice oră din zi un al treilea concurent. găsit tem că-l vom «coate la lumină slabe Vîntul va sufla potrivit, cu
nă îi zicem dinamism. paie un crîmpei de basm luminat fe­ hai Guţă, Nicolae Simţea şi alţii stu­ sau din noapte să afli cotele exacte peste noapte maj mult ca paro- imediat ce vom li în posesia şti­ intensificări pînă la tare din vest
Dialogul nostru despre aceste cote eric La Oarda, urmaşii „Cordovani- diază cu atenţie viaţa plantelor o- înregistrate de viaţa oamenilor. van, şi care era cu totul in afară rilor despre noile sale intrigi Iar şi sud-vest. Temperatura în scă­
a debutat cu o interesantă remarcă lor" solicită apele Mureşului să-i a- bligindu-Ie să se supună voinţei o- IOAN MANEA dacă printre rînduri se vor re­ dere uşoaiâ. ziua va fi cuprinsă
de intriga ţesută cu abalitate de cunoaşte şi alţii, cu-atît mai bine. între 4 şi 8 grade, iar noaptea în­
omul din umbră. Poate le va fi de învăţătură. tre 0 şi 4 grade. Dimineaţa ceaţă.