Page 39 - 1965-12

PAGINA A 3’ A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

Un document plin

bază vor putea consolida la tineri de semnificaţii
CU T I N E R I I trăsăturile sănătoase, demne de ca­
litatea de utecist
---- Discuţiile au arătat câ există mari (Urmare din pag. J)
rezerve nefoloslte în munca edu­
w V cativă atît în viaţa de organizaţie
cît şi in pregătirea unor acţiuni tolbei cu ziare. Prima lectură a dat
naştere şi primelor comentarii toc-
O MUNCA y cultural-artistice menite să ofere mni pentru că proiectul de Statut c
tinerilor în timpul liber preocupări
legat solid de viaţa obştească şi per­
educative. Colaborînd intens cu co­
mitetul de.cultură si artă, cu orga­ sonală a acestor oameni, de bunul
nizaţiile sindicale şi cluburile, cu mers al muncii şi vieţii ţăranilor
căminele culturale, orgftniznţiile cooperatori.
ORIGINALĂ, U.T.C. trebuie să-si lărgească mult localitate activitatea se restrinsese
La sediul cooperativei agricole din
gama acţiunilor organizate. „Joia
în biroul inginerului agronom. Se
tineretului", o manifestare care s-a
bucurat de mult succes şi n avut e- luna cu cifre de ordinul sutelor de
fect in educaţia tinerilor, si-a pier­ mii care, înşirate pe coloane inter­
'In conferinţa organizaţiei orăşe­ ria), Soare Ştefan (E. M. Deva) şi In comportarea în societate, unii dut cu timpul originalitatea, a de­ minabile, reprezentau bilanţul acti­
neşti U.TC. Deva, au fost scoase alţi mulţi vorbitori. tineri, chiar şi utccisti. au atitudini venit o simplă seară dc dans. Aceas­ vităţii din acest an şi schiţa de plan
în evidenţă succesele obţinute de Cu un pronunţat spirit critic, de­ necuviincioase, folosesc expresii tă activitate, scoasă din rutină şi pentru munca de viitor Din această
către organizaţiile de bază U.TC. legaţii la conferinţă au scos în e- vulgare, nu respectă pe cei vîrst- împrospătată va avea efecte educa­ cronică în cifre a muncii ţăranilor
în activitatea desfăşurată de la videnţă o serie de lipsuri care se nici. tive dintre cele mai bune. cooperatori din vmţ reţinem şi
conferinţa anterioară pinâ în pre­ manifestă la tineri. La locul de Deşi majoritatea delegaţilor, prin- Delegaţii au subliniat faptul că faptul că la producţia de porumb
zent. A fost subliniat faptul că la muncă sau în societate, unii ute- tr-un înalt spirit autocritic, au fi­ pentru sporirea eficacităţii acţiu­ s-a obţinut un spor de 180.000 kg.
baza acestora stau grija si îndru­ eişti se abat de la disciplina colec­ nalizat temeinic situaţiile expuse, nilor educative, comitetele U.T.C. faţă de plan. Inginerul PompiLiu
marea primită din partea orga­ tivelor din care fac parte, m uncind au preconizat măsuri concrete pe trebuie să se apropie mai mult de Dicu ţine să precizeze că acesta este
nizaţiilor de partid, creşterea con­ viata tinerilor, să cunofiscâ prefe­ rezultatul desfăşurării muncii după
ştiinţei revoluţionare a tinerilor, i rinţele lor şi să reflecte în mani­ sistemul retribuţiei suplimentare.
dezvoltarea trăsăturilor lor mora­ festările organizate aspiraţiile lor „Este o melodii bună, completează
le şi cetăţeneşti. Conferinţa organizaţiei vitale. Atunci’ acţiunile vor avea Inginerul. Dc aceea vom căuta ca în
Atît din darea de seamă, cit şi popularitatea si efectul dorit viitor să o extindem cu bune foloa­
din cuvîntul delegaţilor si invita­ Apreciind rezultatele frumoase se în toate sectoarele dc activitate,
va o contribuţie însemnată şi-au a- orăşeneşti U.T.C. Deva
ţilor. s-a desprins cu claritate fap­ obţinute in unele domenii de către mal ales că va fl legiferată aşa după
tul că la succesele obţinute de că­ vechiul comitet orăşenesc, confe­ cum prevedo şl noul proiect de Sta­
tre oamenii muncii din oraşul De­ rinţa a analizat combativ şi lipsu­ tut al cooperativei agricole".
Dar nici la Vinţ «m întilnit şi
dus-o şi uteciştiî. Ei s-au angajat rile manifestate. Sarcinile au că­ alţi ţărani cooperatori care lecturau
zut de multe ori numai în seama
cu entuziasm la realizarea planuri­ biroului, nu a fost folosit întreg proiectul, capitol cu capitol. Vice­
lor de producţie, s-au antrenat în o umbră defavorabilă asupra reali­ activul comitetului, nu a fost su­ preşedintele Toan Stinea punea în
avîntata întrecere socialistă, mulţi zărilor bune. linia activităţii educative, au fost ficientă operativitate în acţiuni, nu discuţie una din problemele funda­
însă şi vorbitori care. deşi erau de­
fiind lună de lună evidenţiaţi. La legaţii unor organizaţii vizate pen­ s-a manifestat o îndrumare concre­ mentale formulate in proiectul de l "
locurile de muncă, tinerii ou fost Slab mobilizaţi de către organi­ tă, pînă la nivelul organizaţiilor de Statut şi anume aceea o democraţiei
de multe ori oceia care au venit cu zaţiile de bază. tinerii nu si-au a- tru abaterile de Ia disciplină ale bază. Comitetul nu s-a apropiat interne, a rolului adunării generale | AGENŢIA DEVA
uteciştilor. în cuvîntul lor au pre­
idei noi, cu propuneri de inovaţii, dus întreaga contribuţie la îndepli­ suficient de viaţa şi problemele or­ în viaţa cooperativei, „unitatea de
aducînd îmbunătăţiri procesului nirea planului la I.M.C. Dircea, zentat o imagine senină a lucruri­ scop şl de vederi a tuturor membri­
tehnologic. S-a întărit şi disciplina I.R.T.A. etc. Sînt cazuri cînd timpul lor. O asemenea atitudine, lipsită ganizaţiilor de bază. lor el". I S/r. Or. P etru CroroOr. 1
lor în procesul de producţie, atît în de luci u nu este folosit integral, se de combativitate. în care delegaţi Valorificînd experienţa bună şi Pe lingă discuţiile ce au loc în
întreprinderile industriale, cît şl în înregistrează o productivitate re­ ca Zlăvog Constantin, Giurgiu Lu­ învăţînd din lipsurile care s-au cadrul grupelor de ţărani coopera­
şcoli, pe ogoarele cooperativelor o- dusă a muncii, se fac multe ab­ cia etc., trec pe lingă lipsuri şi a- manifestat, noul comitet trebuie să tori, la Vinţul de Jos s-au iniţiat şi OFEPÂ P0SI3ILITATEA SÂ VĂ PETRECEJl REVELIONUL ÎN
gricole de producţie, în întreprin­ senţe nemotivate şi învoiri, nu se bateri fără să Ic analizeze şi să pro­ alte acţiuni menite să aducă la cu­
derile comerciale şi instituţii. respectă N.T.S. La sate sînt tineri pună măsuri, permite ca deficien­ se angajeze la o activitate hotăritâ,
care' nu au lucrat nici o zi-muncă ţele să se perpetueze. plină de elan şi însufleţire, pen­ noştinţa tuturor locuitorilor conţinu­ FRUMOASELE STAŢIUNI
Vorbitorii ou acordat o înaltă în cooperativele agricole din care Pentru ca manifestări de genul tul proiectului de Statut. La staţia
preţuire elanului tineresc cu care ffle parte. celor semnalate mai sus să fie în­ tru întărirea muncii în organizaţiile de radioficare de pildă, tovarăşa
uteciştiî au îndeplinit sarcinile ce S-a luat atitudine împotriva ten­ lăturate, conferinţa a discutat căile U T C. sub toate aspectele, cu a- Maria Vesa a dat citire întregului SINAIA,PREDEAL,SOVATA *
proiect după care în faţa microfo­
le-au stat în faţă. „Avem tineri cu dinţei unor elevi de a se complace şi posibilităţile de întărire a mun­ tenţîe deosebită în direcţia practi­ nului au fost invitaţi sâ-şi spună
care ne putem mindri, care mun­ în mediocritate, o organizării de­ cii educative în toate organizaţiile cării unei munci educative com­ părerea despre acest important do­
de bază. Prin înlăturarea manifes­
cesc cu entuziasm şi pasiune" — fectuoase a studiului individual si plexe, originale, eficace pentru cument, mai mulţi ţărani coopera­ TIMIŞ, PRECUM Şl ÎN CABANELE
a practicii în producţie. Mulţi elevi tărilor învechite, devenite şabloane consolidarea profilului politic, mo­
au fost cuvintele pe care le-au ros­ de la liceul seral au rezultate nesa­ şi desfăşurarea unei munci educa­ tori. De asemenea la biblioteca co­
munală au fost organizate lecturi
tit Pîrvu Ioan (T.R.C.H.), Horvat tisfăcătoare la învăţătură şi absen­ tive bogate, cu acţiuni interesante, ral şî cetăţenesc al uteciştilor. colective şi vizionări la televizoare Şl
Ludovic (Atelierele R. M. R. Sime- tează de la ore. adecvate tinerilor, organizaţiile de T. IS T R A T E a emisiunilor dedicate dezbaterii
proiectului de statut.
GURA ZLATA.
TOATE PLECĂRILE VOR AVEA
fin jn vaţam în tful tic p a rtid LOC ÎN ZIUA DE 51 Dec. IAf? jNAPOIERILE IN ZIUA OE 2 lan.

' j PE PERIOADA SC AS/6U M "4S 4.C Â 2W A
Studiu profund Q 7 ji ir* 6 / PPOCMÂM 7VP/S77C. Tf?AfASP02W£>tL£ S£ VO£
C !L
fc j f*C £ P£ CAL £ 4 ££PAC4 S f U / AO^OCA/?£L£ M C
ItetŞSi /ArO *M *7V Sl/PL£fif£/VrAff£ SC POT PQfM/ LA
^ l J Ac.cfrnA d;n o c m p fa /a i e l e o m alba iu l ia ,
(Urmare din pag. 1) problemele esenţiale. zarea complexă, chimizarea si iri­ riââGAD. MH£DOAGA Ş / P C rfiO fA M t.
Caracterul limitat al studiului do­ garea, dezvoltarea sectorului zooteh­
gătirile periodice. Din această cauză cumentelor Congresului şi al dezba­ nic, rolul cooperativelor de pro­
ei nu reuşesc să ajute în măsură su­ terilor- din unele cercuri se datoreş- ducţie în perioada de construire a
ficientă cursanţii şi să asigure un te în mar e par te şî insuficientei pre­ socialismului şi comunismului, îm­
nivel ridicat dezbaterilor din semi- ocupări pentru organizarea a cît bunătăţirea conducerii şi planifi­
narii. Nici frecvenţa cursanţilor nu mai multe consultaţii, pentru îmbu­ cării agriculturii, precum şi alte
este peste tot satisfăcătoare. La sec­ nătăţirea expunerilor- sau a intro­ sarcini de mare însemnătate pe rare
ţii b* de economie politică ale uni­ ducerii- în studiu, indicarea unei le-a trasat Plenara C.C. ai P.C.R.
versităţilor serale din Deva, Petro­ bibliografii care să asigure asimila­ din 11-12 noiembrie a.c. i
şani şi Hunedoara, frecvenţa a fost, rea dc cunoştinţe cit mai complete. • temă însemnată a studiului din
la cîteva lecţii, cu totul nesatişfă- Documentele Congresului al lX-lea învăţământul de partid o constituie
cătoare. O astfel de situaţie a exis­ se caracterizează printr-o analiză tezele Congresului cu privire la în­
tat şi în diferite cercuri şi cursuri profundă, spirit creator, prin înaltă florirea naţiunii şi a statului socia­
din întreprinderi şi instituţii. valoare teoretică şi practică. Minu­ list. In dezbaterea şi lămurirea a-
Se mai constată unele deficienţe natele perspective pe care le des­ cestor teze trebuie să se pună un
şi in metodica predării. Unii propa­ chide poporului nostru programul accent deosebit pe explicarea im­
gandişti se limitează doar la enun­ adoptat de Congres, trebuie să fie portantei interne şi externe, teore­
ţarea temei ce urmează a fi dezbă­ bine cunoscute dc toţi oamenii tice şi practice a acestora, să se
tută, fără a sublinia problemele de muncii. De aceea este necesar ca sublinieze că ele nu au nimic co­ H U N E D O A R A
bază pe care să se pună accentul în organizaţiile de partid să asigure mun cu îngustimea naţională, ci
studiu sî în discuţii. Aceasta explică o îmbunătăţire continuă a învăţă- dimpotrivă, îmbogăţesc în mod cre­
şi faptul că se face încă un studiu de mîntului de partid, să pună un mai ator învăţătura marxist-leninistă. cu sediul în Deva, strada Minerului nr. 2 angajează: ■
suprafaţă, cu discuţii scolastice ce mure nccent pe latura calitativă, pe contribuie la întărirea prestigiului
se rezumă la înşiruiri de cifre şi nivelul său teoretic. Este o sarcină şi a influenţei ţărilor socialiste pe — CONDUCĂTOR AUTO, CARE POSEDA ŞI AUTO-
fapte, fără a se face o analiză pro­ principală a fiecărui propagandist, plan mondial, stimulează lupta pen­
fundă a semnificaţiei tezelor cuprin­ a fiecărui activist de partid să tru independentă şi suveranitate a 'RIZAŢIE DE MACARAGIU;
se în documentele partidului. lupte împotriva tratării abstracte, popoarelor asuprite şi a ţărilor în
In dezbaterile ce au avut loc la şabloniste a unor- teze, împotriva fo­ curs de dezvoltare. — EXCAVATORIST PENTRU SECŢIA TELIUC.
şcoala economică serală din Alba losirii unor aprecieri şi formule sim­ Evoluţia funcţiilor statului, nece­
Iulia, grupa I, secţia filozofie de pliste, a unor noţiuni învechite, de­ sitatea dezvoltării democraţiei so­ Informaţii suplimentare se primesc la telefonul 1560
la Universitatea de marxism-leni- păşite de viaţă. Se mai întîlnesc cialiste şt alte elemente teoretice,
nism din Petroşani, grupa a Il-a, încă numeroşi tovarăşi care se o- care caracterizează actuala etapă de serviciul transport.
construcţie de partid de la Univer­ presc la tot felul de cifre şî^ fapte dezvoltare — înscrise în noua Cons-
sitatea de marxism-Ieninism din neesenţiale, care se străduiesc să tiluţie — trebuie de asemenea dez­
Deva, la cercurile de istorie meca- înveţe şi să reţină noţiuni vagi şi bătute cu profunzime şi argumen­
nic-şef I.C.S.H., economie concretă formulări care, practic, nu-i ajută tate prin fapte semnificative. Creş­
şi istoria P.C.IL de la Uzina de pre­ în cunoaşterea temeinică a conţinu­ terea rolului de conducător al parti­
parare Teliuc, s-a constatat că une­ tului documentelor. dului şi al clasei muncitoare' în via­
le probleme teoretice legate de ne­ Studiul şi discuţiile din tnvăţâ- ţa societăţii sînt teze teoretice de
cesitatea industrializării socialiste, mîntul de partid trebuie să se ca­ mare însemnătate care necesită să
de cunoaşterea şi folosirea legilor e- racterizeze printr-o înaltă ţinută fie explicate şi temeinic însuşite
conomice specifice socialismului au teoretică, să scoată în evidenţă e- de toţi cursanţii din sistemul învă-
fost înţelese şi dezbătute in mod lementul nou, contribuţia creatoare ţămîntul de partid şi politic U.T.C,,
simplist, insistîndu-se mai mult a- a partidului nostru în rezolvarea de către toţi oamenii muncii.
supia unor fapte de mică importan­ unor importante probleme teoretice
PROFITURI L TI'Ur.K ţă şi treeîndu-se superficial peste legate de construcţia socialistă. Documentele Congresului al IX-lea r,a /io *+ c a .'j£ < S u
Tezele teoretice cu privire la in- au o importanţă covîrşitoare. Ele
I dustriatizare tr ebuie să fie puternic cuprind un program multilateral al ja* thxx£uyJ(jiJb > cx A j^
I subliniate si argumentate cu fapte dezvoltării României socialiste in
următorii cinci ani. In conţinutul
concrete din măreţele realizări ob­
lor este reflectată cu claritate linia
'i I ţinute de poporul nostru, ca ur mare generală a partidului nostru, jus­
J l WL a înfăptuiri politicii P.C.R de in­ teţea politicii sale. Cunoaşterea te­
dustrializare socialistă a ţării. Le­
meinică a sarcinilor izvorîte din a-
gat de problema industr ializării, va cesţe documente asigură posibilităţi
© 114 IZ V O A R E DE L A P T E O Z IL N IC 30-35 L IT R I ; tehnic au per mis îngrijitorilor să ur­ trebui să se sublinieze în mod clar nelimitate pentru toţi oamenii mun­
& DE L A F IE C A R E V A C Ă UN V IŢ E L ® 307 1IL. DE L A P ­ mărească realizarea montei vacilor justeţea politicii partidului cu pri­ cii în vederea obţinerii unor suc­
TE L IV R A Ţ I P ÎN A L A I D E C E M B R IE PESTE P L A N U L A N U A L la timp. Ca urmare, planul de fâtâri vire la repartizarea teritorială a cese şi mai mari pe linia dezvoltă­
© IN T E R F E R E N Ţ A M U L T . B U N ŞI IE F T IN . este îndeplinit întocmai iar de la foi telor de producţie, să se explice rii industriei, agriculturii, a învă-
fiecare vacă s-a obţinut cite un vi­ că în viitorul cincinal accentul prin­ ţămîntului şi culturii, a înfloririi
ţel sănătos. Consemnind aceste re­ cipal se va pune nu numai pe dez­ oraşelor şi satelor regiunii noastre.
Lucrătorii Gospodăriei agricole de amintim faptul că în perioadele de zultate trebuie să precizăm că buna voltarea tuturor regiunilor, ci şi a w m m ta <
stat din Alba sînt vestiţi pentru vi­ virf ale ciclului de lactoţie, vacile desfăşurare a procesului de repro­ fiecărui raion în parte. Complexitatea problemelor pe
nurile de calitate superioară pe ca- Vioaia, Nelucîa, Bora din loturile ducţie a creat posibilitatea perpe­ In cadrul expunerilor şi a dez­ care le ridică studierea, însuşirea şi
e le produc an de an. Drept dova­ 2, 3 şi 5 precum şi altele au dat zil­ tuării ritmice a ciclurilor de lacta- baterilor- va trebui să se clarifice traducerea în viaţă a documentelor .<&, m / m
dă sînt numeroasele medalii obţi­ nic cîte 30-35 litri de lapte. Pe lin­ ţie la fiecare vacă. Toate aceste fap­ | sensul unor formulări cum sînt : Congresului al IX-lea pun în faţa
nute la diferite concursuri republi­ gă selecţie, la obţinerea cantităţilor te îşi găsesc o expresie vie în cei continuarea pe o treaptă super ioa­ organelor şi organizaţiilor de partid
cane şî internaţionale. Despre aces­ sporite de lapte a contribuit în ma­ peste 307 hl. lapte livraţi către ICIL I ră a procesului de desăvîrşire a din regiune necesitatea îmbunătă­
te rezultate îţi vorbesc cu legitimă re măsură buna hrănire şi îngriji­ peste prevederile anuale. Aproape construcţiei socinlismului in tonte ţirii muncii de conducere a învăţă­
mindrie toţi muncitorii acestei uni­ re a animalelor. Stabilirea unor ra­ tot timpul, în cisterna care sosea domeniile de activitate, valorifica­ mântului, căutarea şi găsirea unor
tăţi. Şi pe bună dreptate, avîndu-se ţii echilibrate pentru fiecare lot de zilnic la ferma de vaci se deşertau rea superioară a resurselor natura­ forme noi de studiu, perfecţionarea
în vedere condiţiile de climă şi sol, vaci, în funcţie de potenţialul pro­ aproximativ 1 000-1 500 litri de lap­ metodelor de pregătire a propagan­
gospodăria a fost profilată pentru ductiv’ şi respectarea cu stricteţe a te. Cu prilejul analizelor pentru de­ le, perfecţionarea relaţiilor de pro­ diştilor. de ridicare a nivelului teo­
producerea de struguri. Fiind situată acestora s-a oglindit în producţiile terminarea calităţii, in dreptul ins­ ducţie, procesul de schimbare a retic al expunerilor, al introduce­
însă în zona orăşenească se prevede realizate. cripţiei „procentul de grăsime" se structurii economiei, rolul cercetă- rilor în studiu şi al dezbaterilor din
ca în viitor ea să dezvolte cu precă­ Străbălind aleile grajdurilor de la înregistra cilra 4,4 Ea spune mult 1 iilor ştiinţifice fundamentale şi a- seminalii. Este necesar să apelăm
dere ferma de vaci. In această pri­ un capăt la altul poţî remarca hăr­ şi materializează hărnicia oamenilor tot mai mult Ia gindirea teoretică
vinţă, de ciţiva ani încoace s-a si nicia cu care lucrătorii din cadrul dornici de a crea a corelaţie pozitivă ■ plicative in societatea contcmpora- a oamenilor, la puterea şi forţa lor
obţinut o bogată experienţă. In pre­ fermei isi îngrijesc animalele câ le intre mult şi bun. nă, justa repartizare a investiţiilor creatoare, să-î dezobisnuim de prac­
zent unitatea posedă 114 „izvoare" au în primire. Ne oprim în dreptul După ce am vizitat sfera produc­ I etc. In legătură cu perfecţionarea tica unui studiu unilateral, simplist,
de lapte. De ce le numim astfel ? lotului pe tare-1 îngrijeşte Visalon conducerii economiei trebuie să se scolastic. Conducerea învâţâmîntu-
Pentru că de la fiecare vacă s-au Bora. Fiecare exemplar pe care-1 tivă am făcut un scurt popas la ser ­ arate viabilitatea principiilor teo­ 1 ui este o problemă a organului de
muls în acest an, pînă la 1 decem­ cîntărim din ochi se remarcă prin viciul de contabilitate pentru a afla retice care şi-au dovedit pe deplin partid. De modul cum acesta se va
brie, cîte 3014 litri de lapte Este o calităţile productive. Potenţialul bio­ şi care este eficienţa economică a eficienţa, precum şi faptul că cen­ ocupa de controlul şi îndrumarea
cantitate apreciabilă. De fapt o a- logic al fiecărei vaci este bine con­ fermei de vaci. Am constatat cu a- tralismul democratic va rămîne şi sistematică a tuturor formelor în­
naliză retrospectivă ne-a dat posi­ turat. El se materializează în cei cest prilej că producţiile ridicate de pe mai departe principiul călăuzitor văţământului de partid, depind în
bilitatea să aflăm că in ultimii trei 30 234 litri de lapte realizaţi pînă lapte sînt produse cu cheltuieli mici. suprem în activitatea politică si e- mod hoturitor rezultatele ce se vor
ani producţia medie realizată de la la 1 decembrie. Această cifră reflec­ Dacă în I9G3 producerea unui hec­ conomică. Este bine să se sublinl- obţine pe linia însuşirii temeinice,
fiecare vacă a oscilat între 2971-3401 tă depăşirea planului anual cu circa tolitru de lapte costa 185 lei. în * eze şi faptul că în anumite etnpe, creatoare a tezelor cuprinse în do­
litri. Sînt rezultate care eviden­ 1.000 litri lapte. Este un rezultat anul 19G4 preţul de cost a scăzut la se schimbă însă unele for me orga­ cumentele Congresului şi a traduce­
ţiază munca rodnică desfăşurată de demn de scos în evidenţă. Asemenea 144 lei, valoare ce se menţine şi în nizatorice care nu mai corespund, rii lor în viaţă.
lucrătorii acestei gospodării pentru lui Bera au muncit şi îngrijitorii acest an. Săgeata producţiei mereu înlocuindu-se cu altele noi, iar prin­ Organele şi organizaţiile de partid
sporirea producţiei animaliere. La mulgători Nicolae Haţegan, Ion Bran, ascendentă, iar cea a preţului de cost cipiul muncii colective care stă la sînt chemate să creeze toate con­
baza succeselor obţinute a stat în Ionn Popa şi alţii. în scădere, ilustrează sugestiv că în­ baza activităţii tuturor organelor diţiile pentru ca propaganda de
primul rind o temeinică activitate —Cu oameni ca ei, ne spune Sa­ tre mult, bun şi ieftin există o in­ de partid, de stat si economice, ca­
de selecţie a exemplarelor valoroase bin Piesa, brigadierul zootehnic, terferenţă generată de hărnicia şi I pătă o importanţă tot mai mare partid să corespundă tot mai mult
şi de înlăturare a celor necoiespun- gospodăria noastră se mîndreşte. Zi priceperea oamenilor care lucrează Legat de tema cu privire la agri­ actualelor sarcini ale construcţiei
zâtoare. Pe această cale s-a trec ut la de zi, pe lîngâ realizarea unei hră- în cadrul fermei de vacî care pe bu­ I cultură va trebui să se dezbată si socialiste, să se ridice la un nivel
constituirea pe principii ştiinţifice a niri raţionale pe baza normelor sta­ nă dreptate poate fi considerată fer­ I să se clarifice probleme esenţiale superior, caracteri2îndu-se din ce in
fermei elită Acum, multe din cele bilite, ei s-au preocupat şi de pro­ mă elită. * cum sînt : locul si rolul agriculturii
114 vaci de lapte dau producţii ridi­ blemele de reproducţie. In acest sens în economia naţională, dezvoltarea ce mai mult printr-o înaltă ţinută
cate. Pentru a argumenta afirmaţia cunoştinţele acumulate la cercul zoo- A. PO TO PEA intensivă şi multilaterală, mecani­ teoretică, profunzime ş l . eficacitate.