Page 41 - 1965-12

rwoirara vm rom rtom mw-VM
DESCHIDEREA INTILNIRII

ZIARIŞTILOR DIN ÂRILE BALCANICE

Şl ALE ZONEI MĂRII ADRIATICE

La Bucureşti au început simbătă Comitetului român pentru colabora­ România^ Ion Gheorghe Maurer.
dupâ-amiazâ, in sala de marmură a re şi înţelegere reciprocă între po­ Mesajul a fost primit cu aplauze.
Casei Scfnteii, lucrările întilnirii zia­ poarele din Balcani, Octav I.ivezea- Preşedintele Uniunii Ziariştilor din
riştilor din ţările balcanice şi ale zo­ nu, vicepreşedinte al Institutului ro­ R.P Bulgaria, Gheorghi Bokov, re­
nei Mării Adriatice. mân pentru relaţiile culturale cu dactor şef al ziarului „Rabotnicesko
La întîlnire participă ziarişti din străinătatea, redactori şefi ai ziare­ Delo", a dat citire mesajului adresat
ANUL XVII. NR. 3407 DUMINICA 12 DECEMBRIE 1965 '* PAGINI — 25 BANI Albania, Bulgaria. Cipru, Grecia, Ita­ lor centrale şi ai unor ziare locale, participanţilor la întilnire de câtre
lia, Iugoslavia, România şi Turcia. publicişti români, corespondenţi ai preşedintele Consiliului de Miniştri
Sînt prezenţi Georges Fradier, şe­ presei străine. al R.P. Bulgaria, Todor Jivkov.
ful diviziei de presă, reprezentant al Oaspeţii au fost salutaţi de pre­ Mesajul a fost primit cu aplauze.
directorului general al UNESCO şi şedintele Uniunii Ziariştilor din Re­ La dezbateri au luat cuvin tul II-
Seep Fischer, secretar general al Or­ publica Socialistă România, Nestor hami Soysal, vicepreşedinte al Aso­
ganizaţiei Internaţionale a Ziariş­ Ignat. ciaţiei ziariştilor din Ankara, Con­
tilor. Din partea delegaţiei române a stantin Calligas, redactor politic la
P R O I E C T U L nirii au asistat Pompiliu Macovei, luat apoi cuvîntul George Ivaşcu, vi­ ziarul grec „To Vima\ Şeful divi­
La şedinţa de deschidere a întîl-
cepreşedinte al Uniunii Ziariştilor.
ziei de presă a UNESCO, Georges
Stat
preşedintele Comitetului de
S-a dat apoi citire mesajului adre­
mis întilnirii de Rene Maheu, direc­
pentru Cultură şi Artă, Eduard Me- sat întilnirii ziariştilor din ' ţările Fradier, a transmis apoi mesajul tri­
zîncescu şi Gheorghe Pele, adjuncţi balcanice şi ale zonei Mării Adriati­ tor general al UNESCO.
ai ministrului afacerilor externe, ce de câtre preşedintele Consiliului Lucrările întilnirii continuă dumi­
Mihai Ghelmegeanu, preşedintele de Miniştri al Republicii Socialiste nică.
S T A T U T U L U I
Mesajul adresat de preşedintele Consiliului de Miniştri
COOPERATIVI al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer,

întilnirii ziariştilor din ţările balcanice

A G R I C O L E si ale zonei Mării Adriatice

Permiteţi-mi să adresez, din partea tîlnirilor dintre reprezentanţi ai vie­ deră că propunerile sale privîpd rea­
Consiliului de Miniştri al Republicii ţii publice, ştiinţifice, culturale şi ar­ lizarea unei înţelegeri multilaterale
Socialiste România, un salut cordial tistice. Aceste variate contacte şi în- între ţările şi popoarele noastre îşi
participanţilor la întilnirea ziarişti­ tîlniri reiau şi îmbogăţesc conţinutul menţin deplina lor actualitate. In a-
lor din ţările balcanice şi ale zonei tradiţionalelor legături pe care isto­ celaşi timp, el este hotărit să acorde
zent il studiază cu a- Mârii Adriatice, exprimîrid totoda­ ria le-a ţesut între popoarele noastre, şi în viitor sprijinul său oricăror
PRIMIT tenţie, capitol de ca­ tă satisfacţia că Bucureştiul are pri­ rirea şi cimentarea unor relaţii de converg spre adincirea colaborării
adaugă noi elemente pozitive la fău­
iniţiative, propuneri sau măsuri care
pitol. Printre alte pre­
lejul de a reuni personalităţi mar­
vederi deosebit de im­ cante ale presei din sud-estul conti­ colaborare şi înţelegere reciprocă. paşnice în această parte a lumii.
portante ne-a reţinut nentului nostru. Pentru acest ţel, guvernul Româ­ Stimaţi participanţi, pacea şi în­
FABRICA DE HlRTIE PETREŞTI: laboranta IVIaria Racer contro­
consa­
intîlnirea dumneavoastră,
atenţia capitolul cu lează rezistenţa hîrtiei. crată dezbaterii unor probleme cu niei a depus şi va depune eforturi ţelegerea au ca una din premize cu­
perseverente, fiind încredinţat că ac­
noaşterea şi apropierea între popoa­
CUMULT J J E R E Ş privire la activitatea caracter profesional, situează in cen­ ţionează în spiritul intereselor co­ re. In acest sens apar şi mai marcant
comisiei de revizie. trul lucrărilor sale ideea cooperării. mune ale poporului român şi ale tu­ rolul presei, importanţa şi responsa­
Pînă în prezent co­ Izvorind din năzuinţele de apropiere turor popoarelor, că statornicirea u- bilitatea activităţii ziariştilor, a mun­
şi colaborare ale popoarelor, aceas­ nui climat de pace şi bună vecină­ cii celor ce-şi pun condeiul în sluj­
misia de revizie a fost
ÎN SATELE REGIUNII formată din 3 tovarăşi. Lucrările Comisiei economico-financiare tă idee cunoaşte o tot mai largă a- tate în cadrul coordonatelor noastre ba cauzei păcii, a progresului ma­
geografice reprezintă un real aport
firmare internaţională, impunîndu-se
terial şi spiritual al societăţii.
Din acest motiv nu pu­
Urez deplin succes întilnirii ziariş­
ţionale.
unei păci trainice. Este îmbucurător
tea să-şi exercite atri- a Marii Adunări Naţionale ca un important factor in clădirea la cauza păcii şi colaborării interna­ tilor din ţările balcanice şi ale zonei
Promovînd o politică de pace şi
buţiunile în bune con- că ea se materializează în extinderea prietenie cu toate popoarele, apre­ Mării Adriatice, exprimîndu-mi în­
crederea că ea va contribui la pro­
diţiuni. De aceea, con­ legăturilor dintre ţările noastre în ciind că fiecare stat, mare sau mic, movarea ideii de cooperare, în inte­
Reproducţia sider ca o măsură foar­ In ziua de 11 decembrie, la Pa­ Tov. Roman Moldovan, preşe­ diferite domenii, în dezvoltarea, pe trebuie să-şi aducă contribuţia la în­ resul apropierii, prieteniei şi bunei
te bună prevederea din latul Marii Adunări Naţionale au dintele Comitetului de Stat al planuri variate, a contactelor şi in- tărirea păcii, guvernul român consi­ înţelegeri între popoarele noastre.
început lucrările Comisiei econo­ Planificării, a făcut în faţa comi­
proiectul de Statut ca mico-financiare pentru examina­ siei o expunere asupra principa­
pe o scară largă in comisia de revizie rea proiectului de plan al dezvol­ lelor prevederi cuprinse în pro­
să fie aleşi 5—7 tova­ tării economiei naţionale pe anul iectul de plan al dezvoltării eco­ Mesajul adresat de preşedintele Consiliului de Miniştri
1966, care urmează a fi supus spre
Una din prevederile Dezvoltarea averii răşi. Acest lucru va da dezbatere apropiatei sesiuni a Ma­ nomiei naţionale pe anul 1966 şi
a răspuns la problemele ridicate
esenţiale ale proiectu­ obşteşti a avut loc in posibilitatea executării rii Adunări Naţionale. de membrii comisiei. al Republicii Populare Bulgaria, Todor Jivkov,
lui de Statut pentru deplină concordanţă şi controalelor planificate La lucrările comisiei au parti­
întreaga activitate şi pe baza creşterii pro­ cit şi a controalelor ne­ Şedinţa a fost condusă de tov. cipat şi preşedinţi ai altor comi­
viaţă a cooperativei ducţiei vegetale şi ani­ Manea Mănescu, preşedintele Co­ sii permanente ale Marii Adunări
este aceea cu privire maliere. Fiind vorba prevăzute şi va putea misiei economico-financiare. Naţionale. participanţilor ia intîlnirea ziariştilor din tarile balcanice
la necesitatea dezvol­ de producţii trebuie să cuprindă toate sec­
tării continue a pro­ spus că numai in a- toarele de activitate.
prietăţii obşteşti. In a- cest an, cu toate con­ In unele unităţi s-a si ale zonei Mării Adriatice
cest sens se subliniază diţiile nefavorabile am
faptul că an de an tre­ obţinut în medie, de pe obişnuit ca din lipsă Fn numele guvernului şi poporului d-voastră a arătat că colaborarea în faţa popoarelor voastre, în faţa
buie alocate pentru a- fiecare hectar cultivat, de cadre să se aleagă Fesfivită{ile consacrate aniversării bulgar îi salut din inimă pe parti­ rodnică a popoarelor noastre, a dife­ prezentului şi viitorului lor, în faţa
cumulări fonduri cit cîte 1.800 kg griu, 4.355 în comisia de revizie cipanţii primei intllniri a ziariştilor ritelor lor detaşamente de intelec­ viitoarei generaţii.
mai mari care să asi­ leg porumb ştiuleţi, şi tovarăşi care nu din ţările balcanice şi ale zonei Mă­ tuali se dezvoltă şi se adînceşte în Opinia publică din Bulgaria speră
gure reluarea pe o sca­ 18.000 kg sfeclă de za­ naşterii scriitorului Liviu Rebreanu rii Adriatice. interesul prieteniei, păcii şi progre­ că prima întîlnire a ziariştilor din
ră mereu mai largă a hăr şi cite 19.322 kg munceau în cooperati­ Intîlnirea d-voastră constituie ex­ sului. ţările balcanice şi ale zonei Mârii
producţiei. Experienţa cartofi de vară şi de va agricolă Consider presia dorinţei şi voinţei reprezen­ Mijloacele presei şi radioteleviziu­ Adriatice va contribui la colabora­
de pinâ acum a unităţii toamnă. In ce priveşte că în viitor această a- tanţilor presei şi radioteleviziunii nii, informarea cinstită şi veridică, rea rodnică intre lucrătorii presei,
noastre arată că aceas­ producţia de lapte, a- nomalie trebuie înlă­ Academia Republicii Socialiste nii scriitorilor, doctor docent A- regiunii în care trăim, de a dezvolta sînt un factor puternic de cunoaş­ radioteleviziunii din ţările noastre,
tă prevedere este deo­ mintim că numai pe România, Comitetul de Stat pen­ lexandru Piru, şi criticul literar contactele şi colaborarea pe linie tere şi apropiere între ţările noastre, va contribui la dezvoltarea atmosfe­
sebit de valoroasă. 10 luni ale anului ea turată, iar din comisia tru Cultură şi Artă şi Uniunea Vladimir Streinu. profesională, de a se cunoaşte, de a de popularizare a succeselor lor eco­ rei de sinceritate, încredere şi bună
Fondurile noastre de a fost de 2.401 litri pe de revizie să facă parte scriitorilor din Republica Socia­ Vorbitorii au arătat că opera lui face un pozitiv schimb de experien­ nomice şi culturale. Dv. ziariştii, vecinătate.
acumulări au crescut cap de vacă furajată, numai tirani coopera­ listă România au organizat sim- Rebreanu — ctitor al romanului ţă. Ea a devenit posibilă datorită prin natura nobilei voastre chemări, Urez încă o dată tuturor partici­
an de an, astfel că in iar la struguri s-au ob­ tori care in mod nemij­ batâ seara în sala mică a Palatu­ românesc modern — a reprezen­ limpezirii atmosferei din această vă aflaţi deosebit de aproape de panţilor la întîlnire o activitate fruc­
prezent am ajuns să ţinut cîte 7.200 kg la lui o festivitate consacrată celei tat un moment de seamă in dez­ parte a lumii, mulţumită spiritului popoarele voastre, adevăraţii creatori tuoasă pentru înfăptuirea acelor sco­
dispunem de o avere hectar. locit îşi desfăşoară ac­ de a 80-a aniversări a naşterii voltarea literaturii româneşti. de bunăvoinţă şi înţelegere recipro­ ai istoriei. Ca nişte cronicari neobo­ puri şi sarcini nobile p« care şi le-a
obştească care valorea­ Toate acestea au creat tivitatea în cooperativa scriitorului Liviu Rebreanu. Creaţia lui se bazează pe profun­ că, care îşi croieşte un drum tot mai siţi, dv. reflectaţi în 2iare şi reviste, propus.
ză peste C.000.000 lei condiţiile pentru ca la agricolă. Aceasta deoa­ Au luat parte tovarăşii Manea da cunoaştere a realităţilor so­ larg. In emisiunile radioteleviziunii, actua­ Să se întărească şi să se dezvolte
Trebuie spus că încă capitolul acumulări să rece este vorba de o Mănescu. secretar al C.C. al P.C.R., ciale ale epocii sale, pe care le-a După o serie de iniţiative balca­ litatea noastră bogată, sentimentele relaţiile de prietenie intre popoarele
de la înfiinţarea unită­ repartizăm fonduri şi avere obştească creată Pompiliu Macovei, preşedintele zugrăvit cu o remarcabilă forţă şi gindurile, preocupările şi dorin­ ţărilor balcanice şi zonei Mârii
ţii; ne-am îngrijit ta mai mari decît in alţi Comitetului de Stat pentru Cultu­ şi măiestrie. Continuind şi dez- nice ale uniunilor de creaţie şi orga­ ţele oamenilor. Dv. jucaţi un mare Adriatice I
fjecare leu să fie folo­ ani. In lumina preve­ printr-o muncă în co­ ră şi Artă, Ştefan Bălan, minis­ voltînd cele mai bune tradiţii ale nizaţiilor de scriitori, cineaşti, fol­ rol în formarea opiniei publice. De Să se întărească cauza păcii şi
sit cit mai judicios şi derilor noului proiect mun şi numai cei ce o trul invâţâmintului, acad. Alexan­ literaturii noastre, opera lui Re­ clorişti, arhitecţi şi alţii, întilnirea aici decurge şi marea dv. răspundere prieteniei!
numai în scopuri pro­ de Statut noi ne vom creează sînt în măsu­ dru Philippide, preşedintele Sec­ breanu — ecou al marii lui dra­
ductive. In fiecare an, strădui să folosim cit ră să o verifice şi să ţiei de literatură şi artă a Acade­ goste de patrie — se înscrie, a-
acumulările au cores­ mai chibzuit aceste fon­ miei, scriitori, oameni de ştiinţă, lături de creaţia lui Eminescu,
puns anumitor cerinţe. duri pentru ra averea o gospodărească. Pe de artă şi cultură, cadre didactice Creangă, Caragiale, Coşbuc şi al­
Dar, în principal ne-am obştească să crească în altă parte, atunci cind din învâţâmîntul de cultură ge­ ţii printre cele mai de seamă va­
îndreptat atenţia spre continuu şi astfel să membrii comisiei nu-şi nerală şi superior, studenţi. lori ale culturii româneşti. Tradu­
asigurarea construcţii­ putem, ca in fiecare fac datoria, pot fi traşi Manifestarea a fost deschisă de cerea lucrărilor sale cele mai re­
lor necesare adăpostim an, să reluăm procesul acad. lorgu Iordan, vicepreşedin­ prezentative în peste 20 de limbi
animalelor, ridicarea de producţie pe o sca­ Ia răspundere de către te al Academiei. Despre persona­ străine a îmbogăţit contribuţia li­
altor obiective de inte­ ră şi mai largă. adunarea generală pe litatea marelui scriitor Liviu Re­ teraturii noastre la tezaurul cul­
res obştesc, extinderea cind în situaţia de pină breanu, au vorbit acad. Zaharia turii universale.
plantaţiilor de vii ete. IO/VN KIRR acum, acest lucru nu Stancu, vicepreşedinte al Uniu­ (Agerpres)
Investiţiile făcute şi-au preşedintele cooperati­
dovedit din plin efi­ vei agricole din A pol du se putea realiza, ne-
cienţa. de Sus fiind statutar. Pentru
a evita unele neajun­ DE LA UNIVERSITATEA SERALA
suri este bine să ne
ocupăm de pregătirea DE MARXISM-LENINISM — DEVA
Creşfe şi mai mult profesională a membri­ Ifi i '
lor comisiei de revizie. In sălile de curs ale Şcolii ge­ — luni 13 decembrie a. c. ore­ r
rolul comisiei de revizie nerale „Dr. Petru Groza" va avea le 18, cu studenţii din anul II şi
TOVICĂ MANEA loc seminarul la tema : III, secţia de economie;
..Activitatea internaţională a I '
preşedintele cooperati­ P.C.R. Principiile relaţiilor din­ — marţi 14 decembrie a. c. o-
ţăranii coopera- mult interes proiectul rele 18, cu studenţii din anul I,
lori din .satul Boz, ra- de Statut al cooperati- vei agricole din Boz, tre partidele comuniste. Activita­ secţiile de economie, filozofie şi
tea P.C.R. pentru întărirea uni­
ionul Ilia au primit cu vei agricole, iar in pre­ raionul Ilia tăţii mişcării comuniste". construcţia de partid.

Politeţea, oriunde s-ar afla absolut necesară in toate com­ serveşte preferenţial, dar asta pra nu le restituie nici restul de 7 decembrie. Faptul este in­
— pe stradă, în autobuz, în partimentele vieţii. In locurile nu-i totul. Ori de cite ori nu-i aşa-zis „mărunt". Intr-o flag­ terzis de regulile comerţului şi
magazin, in faţa ghişeului, în­ în cane cetăţeanul vine în con­ convine cîte ceva, împarte cu rantă lipsă de politeţe se află mai mult, este o dovadă a lipsei Recircuitată, apa de răcire de la centrala electrică nr. 3 din C.S.
tre tovarăşii de muncă sau in tact direct cu organele adminis­ dărnicie cuvinte jignitoare ce­ şi unii ospătari de la restau­ de politeţe. Un alt exemplu, tot Hunedoara, trece prin această modernă instalaţie.
familie — este un semn al ci­ traţiei de stat, ale comerţului, lor ce-î solicită bilete. Pentru rantul „Cina* din Lupeni, a- din comerţ- Vînzâtoarea Elena
vilizaţiei. Ea dă notă distinsă ale transportului, ale coopera­ această casieră, politeţea este tunci cind iau loc la mesele Budea de la magazinul de ga­
unei discuţii, dă apreciere ati­ ţiei meşteşugăreşti ea se face un cuvînt oarecare. La Zlatna, consumatorilor. Tot aici, per­ lanterie din centrul oraşului
tudinii. temperează pornirile cel mai mult simţită. Or, toc­ sesiza un cititor, unele funcţio­ sonalul de la bucătărie vorbeş­ Petroşani, pleacă uneori de la CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT
nervoase, apropie oamenii, face mai în unele din aceste locuri, nare de la agenţia C.E.C. pre- te aşa de tare — uneori cîntâ locul său de muncă, uitînd să
ca relaţiile dintre ei să fie agre­ se mai întoarcă. în timp ce cum­
abile. In societatea noastră so­ părătorii aşteaptă să fie serviţi. Minerii de la Boiţa-Haţeg şi-au economii peste plan la preţul de cost
cialistă în care relaţiile tovără­ Şi in acest caz, politeţea este depăşit lună de lună sarcinile de şi 4.144.000 lei beneficii.
şeşti. de ajutor reciproc, sînt ignorată. plan. Pe 11 luni, planul producţiei
ridicate la rang de principiu, Nu de puţine ori, cetăţeni din globale şi marfă a fost depăşit cu
politeţea capătă un sens nou, Petroşani, Deva, Hunedoara, re­ 758.000 lei şi respectiv cu 910000 lei.
profund uman. Ea este culti­ 9 clamă faptul că unele telefo­ In perioada amintită productivitatea Muncitorii care lucrează sub în­
vată cu grijă omului din frage­ niste, atunci cind li se cere gră­ muncii a sporit cu 11,5 la sută faţă drumarea maistrului Ilie Moldovan
dă tinereţe, formează o latură birea unei convorbiri telefoni­ de prevedeţi, iar la preţul de cost de la turnătoria nr. 1 a Uzinei «Vic­
a educaţiei sale comuniste. ce, răspund urît, nervos, ba s-au obţinut economii în valoare de toria" Căîan produc vane pentru
Oricine rămîne plăcut im­ & C £ m i4 a J ie a 4 /i chiar jignitor. O astfel de ati­ peste 300.000 lei. băi şi alte piese sanitare. Avind drept
presionat cind opinia publică îl tudine, la lucrători care se în- Ritmicitatea in depăşirea planului exemple pe comuniştii Dumitru Coş-
califică cu atributul politicos. A- tîlnesc zilnic, cu mii de cetă­ lunar le-a adus minerilor de aici un tiuc. Ludovic Naia; Anton Seminsky
eeasta înseamnă că cel în cauză, ţeni, prin intermediul telefonu­ suoces remarcabil : îndeplinirea şi alţii, care s-au menţinut continuu
aflindu-se în autobuz, a cedat datorită unor oameni insufici­ feră vorbelor frumoase şi ama­ sau se ceartă — îneît se face lui, contravine regulilor de bu- planului pe anul 1965 înainte de în fruntea întrecerii, ei au înscris
locul său altuia mai în vîrstă, ent de educaţi, unor oameni cer­ bile, cuvinte care supără. La auzit in întreg localul. năcuviinţâ. Poate ar fi bine ca termen. lună de lună depăşiri însemnate de
sau, fiind lucrător în comerţ, taţi cu disciplina muncii, care Teiuş, preşedintele cooperativei Vinzătoarea Maria Bârcan, de afişele ce decorează sălile ca­ plan. Aceasta a făcut ca la cele două
are o atitudine corectă şi atentă uită că sînt puşi acolo pentru meşteşugăreşti, Ioan Medrea, la magazinul „Alimentara" nr. binelor telefonice şi care asi­ sortimente — vane pentru băi şi pie­
faţă de cumpărători. Omul poli­ a fi la dispoziţia marelui pu­ care ar trebui să fie exemplu 77 — Lupeni este o veche lu­ gură pe cetăţeni de o deservire se sanitare — să se realizeze planul
ticos are în familie relaţii a- blic, politeţea ajunge o cenu­ de politeţe, are o comportare ne- crătoare în comerţ. Ea serveşte rapidă şi avantajoasă, să fie Printr-un telefon primit ieri la re­ prevăzut p e n t r u anul acesta
fectuoase faţă de soţul său şi şăreasă. tovărâşeascâ faţă de lucrătorii în general bine, este atentă faţă completate şi cu o deservire po­ dacţie corespondentul nostru Stelian pinâ în ziua de 7 decembrie, de la
de copii, au pronunţă cuvinte Mulţi cetăţeni din Deva se­ cooperativei. Responsabilul uni­ de cumpărători. Uneori insă, liticoasă. Braica, de la Fabrica chimică din care dată produc vane pentru apar­
jignitoare la adresa colegilor sizează atitudinea necuviincioa­ tăţii O.L.F. nr. 5 din Vulcan, în timp ce serveşte, are obiceiul Orâştie, ne anunţă că, în cursul zilei tamentele anului *6 6. Echipa condu­
de muncă, îi ajută atunci cind să a casierei Viorica Popescu Aurel Buciucoiu, în loc să fie de a sta de vorbă cu persoane GH. PAVEL. respective, colectivul fabricii şi-a să de tovarăşul Miron Cocîrlă a dat
este necesar fără a face paradă de la agenţia de bilete ce se a- respectuos cu cumpărătorii, care i-au venit în vizită. Aşa îndeplinit planul producţiei globale peste plan 40 bucăţi vane pentru
de acest lucru. Politeţea este flâ la cinematograful „Arta*. Ea îl jigneşte, iar pe deasu- s-a fntimplat şi în seara zilei (Continuare in pag. a 3-a) pe anul 1965. In primele 10 luni ale băi.
anului — precizează tovarăşul Brai­ DIONISIE MUNTEANU ,
ca — au fost realizate 1.8 Î8 .0 0 0 lei corespondent 1