Page 42 - 1965-12
P. 42
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3407
NORVEGIA. — In foiu : La o 1
fermă din Surndanlen, nordul
Norvegiei, trăieşte in deplină li 12 DECEMBRIE 1965
bertate „>;alle", un tînăr vultur
de cinci luni şi jumătate. Kalle a
rost adus la fermă pe cînd era în
că pui şi s-a obişnuit într-utîta ră interpretată la acordeon; 8 .0 0
cu viata de acolo incit nu zboară Clubul voioşiei; 8,30 Din cîntece-
* *•' - f deeit din cînd în cînd pină la o C I H E M A Je şl dansurile popoarelor; 9,00
altă fermă din apropiere, reintor- „Veselie pe portativ" — muzică
rsfLu— B 1 " "• clndu-se apoi acasă. Cea mal uşoară; 0,50 Cintaţi cu noi,copiii
mare parte din timp, Kalle şi-o DEVA ; Cine eşti d-ta, domnule 10.15 Opera şl interpretul prefe
petrece urmărind circulaţia pe Soige? — cinematograful „Patria; rat — program la cerere; inter
şoseaua ce trece prin apropiere. Winelon — cinematograful „Arta"; pretează Ion Piso, Virginia Zeani
PETROŞANI : .locurile olimpice şi Mftrio dcl Mon.nco; 10,35 „De-aş
de la Innsbruck — cinematograful şti firul dorului" — emisiune de
UBRSFICÂTIE SI LUBRIFIANT! V ,iy;' tograful „7 Noiembrie" ; LU- muzică populai ă; 13,16 Varietăţi
„Republica" ; Marilyn — cinema
1.4 j PENI : Cineva acolo sus mă iu muzicale, 14,10 Discurile noastre
beşte — cinematograful „Cultu vă aparţin — noutăţi de muzică
uşoară; 14,30 Satiră şi umor; 16,00
ral" ; SIMER1A : Spărgătorul — Interpreţi de muzică populară :
cinematograful „Mureşul" ; AL
turi mari, iar., metalul lichid — a Experienţa pe care tehnicianul BA IU LI A : Unora le place jazz- Maria Precup, Oprea Drăgoi şi
Un lubrifiant aparatelor ce lucrează in medii de Gheorghe Marin ne-a prezentat-o ul — cinematograful „Victoria"; Gheorghe Gigea; 16,50 Din ope
retele lui Francis Lopez; 17.15
temperaturi foarte înalte Un singur este deosebit de simplă, aproape la Alerg după o stea — cinemato Cîntâ Doina Badea; 17,30 Jntîm-
ideal-aerul exemplu, pe care specialiştii Institu indemîna oricui. Mijloacele demon graful „23 August" ; SEBEŞ : Pro plările neobişnuite ale lui Gruia
tului de mecanică al Academiei ni
straţiei; o bară cilindrică de metal,
cesul profesorului VVeir — cine
l-au dat, este deosebit de sugestiv în cu diametrul de 2-3 cm, bine şlefui matograful „Progresul" ; Casca Grozovanu; 18.00 Oraşe ale mu
Mai mult de trei secole au trecut ceea ce priveşte nivelul atins în con tă pe suprafaţa exterioară, şi o buc da diavolului — cinematograful zicii si tradiţiile lor; Paris; 18.45
de cînd fizicianul italian Torricelli a strucţia lagărelor de ungere. Inclii- şă lată de 3 cm, care intră aproape „Sebeşul"; ORAŞTIE: Rachete Valerin Colojoară şi Alexandru
demonstrat, fără putinţă de tăgadă, puiţi-vă, de pildă, un telescop uriaş, etanş pe bara amintită, imitînd per le nu trebuie să decoleze — cine Pîntea — muzică populară; 19,03
Vă invită Ia dans soliştii: Anca
că, totuşi, aerul este... greu. Memora împreună cu clădirea de dimensiu fect lagărul unei maşini. Cu ajutorul matograful „Patria" ; Ne asumăm
bila experienţă, care ii poartă nume nile unei case mari în care este in unei sfori, înfăşurată pe suprafaţa răspunderea — cinematograful Agemolu, Claude Franţoise, Rita
le, a constituit punctul de plec «MV* stalat „plutind" pe un mediu lubri exterioară a inelului, se imprimă a- „Flac.Va" ; HAŢEG: Runda 6 Pavonc, Rudi Schuricko şi orches
pentru utilizarea «'ierului in cele mai fiant Rotirea acestui întreg complex cestuia o mişcare rapidă de rotaţie, — cinematograful „ P o p u l a r " ; trele: Paul Ghenter, Cart Stevens,
variate domenii. A fost „disciplinat" pentru a urmări traiectoria unui astru care va continua minute în şir, lucru BRAD : Un cartof, doi cartofi — C.ustuv Brom şi Max Grefier ;
20,00 In ritmul muzicii de dans;
şi pus să măsoare presiunea atmos se face doar cu ajutorul unui moto care nu s-ar putea întîmpla nici dacă cinematograful „Steaua roşie" ;
ferei şi sa prezică starea vremii; să raş de 1 C P ! lagărul ar fi „uns" cu cel mai fin LONEA ; Căpitanul (lin Tenkes 21.15 Muzică uşoară interpretată
scoată apă din fintînă, să disloce $1 TOTUŞI... — ne spune ing V. ulei. „Minunea", aparentă, este ex seriile 1 şi II — cinematograful de Ilona Moţicn şi Claudio Vi 1 la;
minerem ile in adincul abatajelor. ţîş- N Constantinescu, unul din specia plicată prin formarea, intre cele „Minerul". 21,52 Mozaic dansant; 22,32 Leon-
nind din compresoare, ori sâ frîneze liştii noştri In Jubrificaţia cu gaze, două piese, a unei pelicule foarte fi tyne Price şi Franco Corelli în
vehicule de sute de tone greutate. autor al mai multor tratate din care ne de aer care, practic, înlătură orice opera „Carmen" de Bizet; 23,10
Tonomat muzical
Cupă mai puţin de trei secole de unele în curs de traducere in engle atingere între ele.
cînd i-a fost demonstrată greutatea, ză şi rusă — oamenii dc ştiinţă, care In laborator, „lagărele viitorului", R A D I O
a fost pus să suporte el însuşi zecile şi-au propus să recupereze imensele cum le numesc specialiştii, şi-au gă
de tone ale aeronavelor moderne. cantităţi de energie ce se pierd încă sit deja o serie de aplicuţii. Am vă Programul I : 7,15 Valsuri ne TELEVIZIUNE
Mai spectaculoasa insă dccît toate n- prin frecare, nu sînt mulţumiţi cu zut o turbină pe lagăre cu aer, capa muritoare; 7,40 Interpreţi ai mu
cestea este noua „sarcină" care i-a performanţele dc pină «acum Acea bilă să se învîrtească cu 40000 de zicii populare: Georgeta Angliei
fost încredinţată în ultima vreme — sta. deoarece, pe măsura creşterii tu ture pe minut! Intr-un motor elec şi Petrică Vasile; 8,13 Tineri so
aceea de lubrifiant al lagărelor de raţiei, temperatura mediului de un tric de 7 kw — o construcţie (le se lişti de muzică uşoară: Puica Igi- 8,50 Gimnastică de înviorare la
maşini, aer in loc de ti tei sau vase gere se ridică la valori la care u- rie căreia doar lagărele i-au fost a- domiciliu; 9,00 Reţeta gospodinei;
lină, «aer in locul uleiurilor care, pină leiul îşi pierde proprietăţile. A fost daptate „la aer" — rotorul în greu CA L E I P ® § C ® P roşanu şi Călin Marian; 8,30 Tea 9,30 Emisiune pentru copii şi ti
tru la microfon pentru copii:
nu de mult, păreau de neinlocuit in găsit atunci un cor)) care poate în tate de peste 30 kg e in stare să Insula cutremurelor; 9,30 Selec- neretul şcolarii 1,00 Emisiune pen
lubrificaţie. Dar, cu toată perfecţiu locui lubrifiantii cunoscuţi in condi se învîrtească, chiar după întrerupe ţiuni din opereta „Liliacul" de tru sate; 19,00 Jurnalul televizi
nea pe care tehnica modernă n a- ţii mult mai bune: aerul din atmos rea curentului de alimentare, timp Johann Strauss; 10.00 Transmitem unii (f) 19,15 Artişti amatori în
dus-o şi in acest domeniu, calcule feră. El nu costă nimic, nu trebuie de peste 20 de minute! Iar discul IN REZERVAŢIA NATURALA ficiali de cei coboriţi din munţi. pentru sate; 10,40 Muzică uşoară studio; 19,45 Fotbalişti, nu uitaţi
minuţioase arată că... APROXI înlocuit sau împrospătat şi „lucrea „plutitor" de metal, sugerînd „perne DIN HAŢEG Pină şi mirosul lor specific a fost recent lansată; 11,05 Răspunsuri copilăria ! — reportaj realizat de
MATIV O TREIME din ener ză" tot atît de bine la temperatura le de aer" despre care in ultimul obţinut în laborator, dînd bradu muzicale preferinţelor dumnea Studioul „Al. Sabia"; 20,00 „Pă
gia ce se produce pe întreaga su de aproape zero absolut, ca si la timp se vorbeşte atitn, poate suporta, fn rezervaţia naturală din pă lui din masă plastică şi argu voastră; 11,30 Două inimi şi o puşi" — film realizat dc Studio
prafaţă a pămintului se pierde inutil, 1000-1500 de grade. Apoi, la 30.000- plimbindu-se uşor pe o peliculă fină durea Slivuţ (Haţeg) s-a petre mente olfactive. In plus, brazii melodic; 12,00 De toate pentru ul de televiziune Bucureşti, cn
in „frecarea" ce are loc între dife 40000 de turaţii pc minut, la cure lu- de aer pompat cu o presiune relativ cut acum cîteva zile un eveni de Sibiu au şi avantajul că se toţi; 13,13 Mic dicţionar (le mu prilejul celui de-al Ul-lea Festi
ritele piese în mişcare ale maşinilor brifinnţii obişnuiţi şi-ar ridica tem mic.ă, greutăţi de circa 50 de ori mai ment ; zimbroaica Romanţa a dat păstrează „cu cetina tot verde". zică uşoară (litera R); 14,15 Po val internaţional nl teatrelor de
si agregatelor. Motiv destul de în peratura cvi sute de grade, aerul — mari decit propria-i greutate. naştere unui pui. Şi astfel numă Organele comerţului au apreciat pas folcloric muzical pe plaiuri păpuşi şi marionete; 20,30 Seară
temeiat ca in jurul problemei să se lubrifiant se încălzeşte doar cu 3-4 Sînt doar cîteva din rezultatele rul zimbrilor care trăiesc in Ura «această nouă realizare si au con argeşeiie; 15.00 Refrene fără de operetă sovietică, transmisiu
mobilizez.e mari forte de cercetare grade. materializate ale celor peste 100 de noastră s-a ridicat la 11. Dispă tractat pentru sărbătorile de iar vîrstă; 15,15 Piese instrumentale ne de la Leningrad; 21,20 Film:
ştiinţifică. Rezultatul; despre cerce Am trăit sentimente de înaltă sa studii teoretice de specialitate, ela rut in secolul XVIII din fauna nă din acest an 10 0 00 de bucăţi. de mare popularitate; 15,31 Intil- Şapte mirese pentru şapte fraţi
tările privind ridicarea performanţe tisfacţie şi mîndrie aflînd că ţara borate în numai 15 ani (le specia tării, o data cu uciderea ultimelor In anii următori, fabricanţii de nire cu soliştii Roxana Matei, — ecranizare după nuvela „Sa
lor calitative ale lubrifianţilor cunos noastră se numără printre primele liştii români. Despre valoarea lor se exemplare in pădurile Bucovinei brazi de la Sibiu ne asigură că Artui’o Testa, Violeta Vil las şi cu binele" dc S. V. Benei.
cuţi şi găsirea altora noi apar acum, ţări din lume în care a fost luată în vorbeşte in multe foruri ştiinţifice şi munţii Bîrgăului, zimbrul — vor acoperi toate cererile comer formaţia Beatles; 16,00 Caleidos
intr-un singur an, mai multe lucrări studiu problema lubrificatiei cu gaze. internaţionale. Faptul că încă în ur legendarul animal carpatin — a ţului. cop muzical; 16,45 „Faceţi roată, TIMPUL PROBABIL
decit în toate cele patru decenii an Nedumeririi noastre — şi. desigur, şi mă cu cîţiva ani ţara noastră se si reapărut la noi in anul 1958, o- Noua realizare prezintă impor măi flăcăi" — muzică populară;
terioare! Fantezia creatoare, sprijinită a multora dintre cititorii acestor rîn- tua in acest domeniu printre primele dată cu colonizarea unei perechi tanţă şi pentru economia naţio 17.00 Canţonete interpretate de
de temeinice cercetări ştiinţifice, a duri — cu privire la posibilităţile ae patru din lume — după cum o sta aduse din Polonia. In momentul nală. Sute de mii de brazi, care Dan lordăchescu; 17,15 Oaspetele
pus- apa să facă ungerea pompelor rului de a înlocui un lichid vîscos bilea o bibliografie statistică interna de faţă. zimbrul este ocrotit în pină «acum erau tăiaţi pentru a emisiunii noastre: M«agda lancu- PENTRU 14 ORB
de irigaţie, acidul sulfuric — a in sau un corp solid, i-a răspuns. O ţională a Institutului „Franklin" din rezervaţii în Polonia, U.R.S.S., împodobi căminele in sărbătorile lescu; 17,40 „Am îndrăgit o me
stalaţiilor in care el însuşi este pro EXPERIENŢĂ LA LABORATO S.U.A. — nu este oare concludent ? S.U.A. şi România, fiind socotit de iarnă, voi- căpăta o valorifica lodie" — muzică uşoară româ Vreme schimbătoare, cu cerul
dus, bisulfura de molibden şi grafi RUL INSTITUTULUI DE ME ŞTEFAN BRATU o specie pe cale de dispariţie. In re superioară în combinatele dc nească; 18,15 Noutăţi duminicale: mai mult noros. Vor mai cădea
tul — a utilajelor în care apar efor CANICĂ. redactor la Agerprcs secolul XVIII trăiau in lume pesle prelucrare a lemnului. cîntăreţul italian de muzică u- precipitaţii sub formă de ploaie,
6 milioane de zimbri europeni şi şoarâ Giorgio Gabcr; 19,00 Muzi iar in legiunile de munte lapovi-
bizoni americani. Secolul urmă APARAT CARE ÎNLOCUIEŞTE că populară la cererea ascultăto ţă şi ninsoare. Vînt moderat cu
tor a consemnat existenţa doar a FUNCŢIILE RINICHIULUI rilor; 20,15 Teatru la microfon : intensificări temporare din vest
S curte ştiri 2.500 de asemenea animale, iar Un colectiv de medici specia^ Peribanez şi comandorul Ocana, si nord-vest. Temperatura va fi
perioada 1920-1938, 53 de exem
de Lope de Vega; 21,30 De la o
cuprinsă ziua intre 4 şi 9 grade,
» plare. Deşi se află din nou în 1 işti a realizat un nou aparat melodie la alta. iar noaptea intre 0 şi 4 grade. Vi
creştere numerică, datorită me care înlocuieşte funcţiile rini Programul II: G,00 Bună dimi zibilitate redusă pentru circula
cu
todelor ştiinţifice moderne
cin em ato g rafice care este or rotită*, .specia se află chiului in timpul intervenţiei neaţa. dragi melodii; 6,35 Cintec, ţia rutieră, din cauza precipitaţiU
chirurgicale.
Joc şi voie bună; 7,00 Opereta în
încă sub spectrul pieirii. De alt
După cum ne informează dr.
fel ^ această soartă au avut-o în Romeo Drăgoescn, şeful biroului ritm dc dans; 7,50 Muzică uşoa lor.
ultimele veacuri şl‘ alte-animale. de invenţii şi inova|ii din Minis
REGIZORUL Henning Karlscn, italieni Franco Franciii şi Ciccio In- Potrivit unei statistici interna terul Sănătăţii şi Prevederilor
care a devenit foarte popular dato garcia ţionale, în cursul erei noastre Sociale, aparatul se caracterizea
rită filmului său „Dilema", despre „Voi interpreta rolul unui general au pierit 100 specii de mamifere, ză prin dimensiunile sale foarte
lealitatea sud-alricana, a inceput să german din Wehrniacht Ca şi în pri dintre care 71 în secolul trecut. mici, forma plată, cu o suprafaţă
turneze un film după nuvela „Foa mele mele filme, nu „voi vorbi" nici Din România, de exemplu, au variabilă care poate fi mărită sau
mea" a scriitorului norvegian Knut in acesta — a declarat Buster Kea- dispărut bourul, strămoşul vite micşorată în funcţie de necesi
Hamsun. ton. lor cornute, al cărui cap figura tăţile cazului la care se aplică. 15,50 „Partidul, conştiinţă trea-
Filmul, care este o coproducţie pe stema Moldovei ; marmota de Printr-o simplă adăugire de ele C I I E M A *ză“ — program de cintece; 16,20
norvcgiano-suedczo-danez.ă. se tur CUNOSCUTUL comic itnlian Al- cimp si cea de munte, asemănă mente se măreşte, după necesi Cintă baritonul Petre Ştefânescu-
nează in Norvegia. In rolurile prin berto Sordi deschide o pagină nouă toare caprei negre ; brebul (cas tate, suprafaţa de dializă. Apa Goangă — arii din opere; 17,45
în activitatea sa de creaţie — aceea
cipale au fost distribuiţi actorii sue de regizor de film. F.l va turna la torul) ce popula apele Banatului; ratul este confecţionat dintr-o DEVA : Duminică la New-Yorlc Trei interpreţi: Riehard Tauber,
dezi Per Oscarsson şi Gunel Lind- Londra filmul „Ceţuri londoneze". tarpanul, strămoşul calului mol serie de elemente din oţel inoxi — cinematograful „Patria" ; Cea- Murea Nemens, Mario Lanza şi
blum. Scenariul este semnat dc Pe- dovean şi diferite antilope cu dabil. suprapuse, inelare cilindri paev — cinematograful „Arta" : aria lui Jim din opereta „Rose
ter Seberg. LUIGI ZAMPA a început să tur botul lat Crearea rezervaţiei din ce şi separate intre ele prin mem PETROŞANI : Jocurile olimpice Mărie" de Friml; 18,13 Cintece
„M-ain străduit — a declarat Pe- neze in insula Sardinia noul său FRANŢA. — Cu ocazia inau Haţeg, ca şi a altora din tara brane plate de celofan industrial. de la Innsbruck — cinematogra de dragoste; 18,50 Program mu
ter Seberg unui corespondent al zia film „O chestiune dc onoare" Ro gurării celui mai inalt Turn din noastră, se încadrează în efortul Rinichiul artificial prezintă ful „Republica" ; Marilyn — ci zical cerut de ascultători; 2 0 ,2 0
De la un ritm, la altul; 21,15 Sa
rului .Land og Folk" — ca scena lurile principale sînt interpretate dc Paris (80 m. înălţime), un ochili- general al oamenilor de ştiinţă de deosebită importanţă şi în studi nematograful „7 Noiembrie" ; tira şi Umorul (reluarea emisiu
riul să lie cît mai aproape de carte. Ugo Tognazzj şi Bernard Bl ier O brist german Gerhard Kor/wara, a păstra vii o serie de spet ii de ile privind menţinerea în viaţă LUPENI : Camera în formă de nii din 12 decembrie); 22,20 „Cîn-
Sarcina mea era să prezint un per mare parte din secvenţe se realizea • n vîrstă de 33 ani, a realizat o animale, considerate monumente a diferitelor organe izolate de or „L“ — cinematograful „Cultural"; tecul primei iubiri" — muzică u-
sonaj .fără nnmc“ din societatea ză in vestita peşteră „Boul", în care performantă deosebită; el a ajuns ale naturii. ganism ca : ficat, Inimă ctc, în SIMERIA : Un şoarece printre şoarâ; 22,55 Cintece napolitane
locuiesc ultimele specimene de foci la turn pornind de la al 10-lea vederea transplantării lor. bărbaţi — cinematograful „Mu
noastră, un om care suferă lipsuri din Marea Mediterană. etaj al unui imobil vecin. In ciu POM DE IARNĂ DIN MASĂ Primele aplicaţii experimenta reşul" ; ALBA IU LI A : F.vadn- de Emil Skeletti.
cumplite, care îndură tot felul de da ploii şi a vîntului care pri PLASTICA le ce au fost f «acute cu noul apa tul — cinematograful „Victoria"; Programul li : 8,15 Melodii
nevoi; m-am străduit să redau si FAltA a renunţa la preocupai ile mejduiau grozav experienţa lui, rat in cadrul clinicii Fnndeni din Rebelul magnific — cinematogra populare interpretate la diferite
instrumente; 8,30 Scene de an
chinurile morale ale eroului...“ sole cinematografice, «nctorul de lilm Gerhard Kor/wara a reuşit să Tradiţionalul pom de iarnă Capitală, în laboratorul de orga ful „23 August" ; SEBEŞ : A tre samblu (lin operele lui Mozart;
Marcel Io Mastroianni (Italia) joacă parcurgă cei 100 dc metri care-l linde să devină un veritabil lin ne artificiale, au dovedit că el cut o femeie — cinematograful 9,13 Muzică vocală şi instrumen
„ P r o g r e s u l " : Tolba cu a-
ACTORUL american Buster Kea- in prezent intr-o comedie muzicală separau de turn, în mai puţin de al secolului nostru. Specialiştii este superior celor similare exis mintiri — cinematograful „Sebe tală de Ciprian Porumbescu; 9,36
tente in ţară, asigurînd prelungi
ton, vestit de pe vremea filmului „Rodolfo Valentino". In prezent se 10 minute. de la Fabrica „Flamura Roşie" rea vieţii organului izolat un timp şul" ; ORĂŞTIE : Căpitanul din Cintece de ieri şt de azi — mu
mut, a acceptat să joace in noul proiectează şi turnarea unei versiuni din Sibiu l-au realizat din masă foarte îndelungat. , Tenkes seriile f şi II—cinemato zică uşoară; 11,07 Muzică uşoară
IN FOTO; Gerhard Kor/wara plasti'â. Numai o privire foarte de Grigore Florian şi Gheorghe
film al regizorului italian Franco einematogi afice. Rolul lui Valenti iu timpul experienţei sale. atentă poate deosebi brazii arti (Agerprcs). graful „Patria" ; Povestea unei Ursan; 12,15 In jurul lumii în
Scatini, „Doi din infanteria marină no va fi interpretat tot de Mastro- veri — cinematograful „Flacăra"; treizeci de minute cu zece melo
şi un general*', alături de comicii iamu. HAŢEG : Există un asemenea dii; 14,00 Cintece de dragoste şi
flăcău — cinematograful „Popu
lar" ; BRAD : La ora 5 după-a- jocuri populare; 14,30 Solişti care
mia/ă — cinematograful „Steaua ne-au vizitat ţara: Gloria Lasso,
roşie" ; LONEA : Carambol — Charles Aznavour şi Domenico
V . M IH A IL E S C U cinematograful „Minerul". Modugno; 16,00 Muzică populară
DM LUMEA ŞTIINŢEI Şl TEHNIC! interpretată de Elisabeta Pavel.
Ion Stoicănel şi Ştefan Tudora-
DIN ALBUMUL OE CARICATURI martie, zilele sînt cu o mii- Cupă părerea lui Pavlov. R A D I O che; 17,30 Cintă formaţia de mu
zică uşoară Florea Mihai; 18,20
Continente vibratoare
me de secunda mai lungi una din cauzele mişcării Limba noastră: Vorbeşte acad.
In luna martie, Asia şi decit la începutul lui au continentelor este acţiunea Programul I: 5,40 Cîntâ fan prof. Al. Graur; 19,03 Ecran so
* ‘1 I Europa se află cu vreo şap gust. După părerea lui Pa eoliană (a vîntnrilor puter fara reprezentativă a Armatei ; nor — muzică uşoară; 2 0 ,2 0 Tea
te metri mai aproape de A- vlov, se schimbă nu numai nice) faţă de lanţurile de 6.15 Transmitem pentru sate; 6,30 tru scurt: Ursul, de A. P. Ce-
i r merica decit in luna lungimea zilelor, ci şi de munţi. Vals în Do major de Johann hov; 21,20 Jocuri populare; 22,30
august. La această conclu formarea scoarţei pămintu- Strauss; 7,30 „Mîndre-s cîntecele Moment poetic: „Eminesciene" ;
zie a ajuns cunoscutul om lui, care este tocmai cauza Strungul „STU-100" noastre" — program de muzică 22,40 „Trompeta singuratică" —
de .ştiinţă sovietic prof. Ni- apropierii continentelor. Uzina „Lemn" din Plzen populară; 8 ,OG Din operetele lui muzică uşoară.
kolai Pavlov, de la Obser Prof Pavlov a stabilit că (R. S. Cehoslovacă) a pro OlTenbach; 8,30 La microfon, me
vatorul din Pulkovo, care blocurile continentale mari dus un nou strung gigantic lodia preferată; 10,05 Ciută Arte-
studiază problemele revolu se apropie, legindu-se unul — „STU-100". Acesta func miza Bejan şi Stanciu Simion — TELEVIZIUNE
ţiei Pâmintuliii în jurul a- de celălalt, cu o viteză de ţionează cu comandă-pro- muzică populară; 11,00 Concertul
u . xei sale, în legătură cu pre trei metri în 24 de ore, am gram, ceea ce ii măreşte in la minor pentru pian şi or 19,00 Jurnalul televiziunii (I)
Ls; cizarea timpului ustrono- plitudinea cea mai mare calităţile de exploatare şi chestră de R Schumann; 11,31 For 10.15 Emisiune pentru tineretul,
mic
şcolar: Doine şi balade; 20,00 În
maţii vocale şi instrumentale de
numărul operaţiilor, care
Această „vibraţie” a blo
Circulaţia sezonieră a at fiind de opt metri. productivitatea, precum şi muzică uşoară; Trio Armonia, trebări la care s-a răspuns... în
Cetăţenii de pe strada E. Vâcârescu pre trebări la care nu s-a răspuns
mosferei provoacă modifi
cum şi de pe alte străzi mărginaşe, aşteaptă cări în viteza de revoluţie curilor continentale joacă înainte erau executate nu Trio Santa Cruz, Sextetul Paul incă, emisiune (le ştiinţă; 20,45
Dinu Şerbă-
un rol important la apariţia
Kuhn şi formaţia
mai de căti-e specialişti cu
de ani la rînd ca Slatul popular al oraşului a Pămintului: la sfirşitul lui cutremurelor de pămînt. înaltă calificare. nescu; 12,10 Matineu de operă Trei tablouri pe săptâmînă; 22,15
Deva sâ le ofere „cadou" o stradă pavată. „Scara de mătase" de Rossini; Jurnalul televiziunii (II), Sport,
Promisiuni s-au făcut multe dar... se aşteaptă 14,08 Solişti, orchestre, melodii; Buletinul meteorologic.
şi surpriza.
\W*m constituirea uneia din cele accidente, survenit din pricina
IN CU RÎND va începe re
conducerii autovehiculelor in
şapte minuni ale lumii: colo t i a ţ i stare de ebrietate, este de 25
sul din Rhodos. El va fi con la sută,
struit din aluminiu şi in in PROGRAMELE (le televizi
teriorul său se va instala un
muzeu şi un bar. une răpesc francezului 750 de
din tot secolvd: 250.000 de in ror p.Vînţi sînt divorţaţi, nu este adesea (le sex feminin. ore pe an Restul timpului, el
ÎN REGIUNEA Teira-Vic- fracţiuni la o populaţie de măr care sporeşte in fiecare LA O MARE fabrică suede îl consacră lecturii — 360 de
toria. din Antarctica, geologii ză de automobile, in care lu ore, vacanţelor — 240 de ore,
americani au descoperit un 8,5 milioane de locuitori. A- an cu eite 300.000. Sociologii crează peste 5 200 de femei, sportului — 100 de ore, spec
nou mineral pe care l-au nu ce.nsta reprezintă cu 11 la su americani studiază, in prezent, s-a făcut o anchetă in legătu tacolelor — 100 de ore şi 50
tă mai mult decît in 1063 Pe
o serie de măsuri care vor tre
mit antarcticii. El sc compune întreaga ţară, pentru prima bui luate pentru a limita po ră cu puterea de muncă a fe de ore reparaţiilor casnice.
din clorură de calciu, magne dată în Istoria Angliei, numă sibilităţile de divorţ. meilor. LA WASHINGTON a intrat
+ Y v T ziu, potasiu şi stronţiu. Mine rul infractorilor a trecut dc IN URMA unei anchete în S-a constatat că femeile lu în circulaţie o nouă monedă
ralul a fost descoperit sub for
un milion.
s-a
treprinse in Iugoslavia,
j p ' r l i p i mă de cristale mari, în fundul POTRIVIT statisticilor bri stabilit că vîrstă tatălui ar in crează mai atent decît bărba de 25 de cenţi, realizată din-
ţii, au simţul răspunderii mai
tr-un aliaj dc nichel şi cupru.
unui lac la o adincime de 100
m tanice. căsniciile cele mai fra fluenţa asupra sexului copilu dezvoltat şi mai multă ener Noua monedă a fost poreclită
gie. In schimb, ele lipsesc mai
de public „sanvis", deoarece în
SIR JOSEPH SIMPSON, şe gile sînt cele la caic vîrstă lui (dar nu şi aceea a mamei). des de la serviciu şi au nevoie mijlocul ei are o placă rotun
I I » ! s * J l l ful poliţiei londoneze, a comu partenerilor. în momentul că Dacă tatăl este mai in vîrstă, de o perioadă mai îndelungată dă din cupru (piuă acum pie
nicat în raportul său anual că sătoriei, a fost sub 19 ani de obicei se naşte un băiat. de adaptare. sele de 25 de cenţi erau făcute
in anul 19G4 numărul infrac- IN STATELF. UNITE există Dacă părinţii sint mai apro
ţiunilor'a atins cifra record trei milioane de copii ai că piaţi ca vîrstă, primul născut PROCENTUL mondial de clin argint).
O sâ-i placă sau.:: Păcat că nu-i ştiu numărul..; Fantastic ! De ncrecunoscut..;