Page 55 - 1965-12
P. 55
PAGINA A 3-
DRUMUL SOCIALISMULUI 3410
C I K E M A
DEVA : 800 de leghe pe Ama
zoane — cinematograful „Patria";
Roşu şi negru (seriile I şi II) —
cinematograful „Arta" ; PETRO
ŞANI : Pină la oraş nu e depar Muncitori pentru a fi calificaţi la locul de muncă în mese*
te — cinematograful „Republica";
Onorabilul Stanislas — agent se ria de mecanici auto.
cret — cinematograful „7 Noiem
Secţia de mase plastice a făşoare bine. Iată, la una din de ridicare a calificării. Este brie" ; LUPENI ; Camera în for CONDIJII :
Fabricii chimice din Orăştie. maşini lucrează tînărul opera o cerinţă a vieţii cotidiene. mă de „L“ — cinematograful „Cul
Intrăm (ntr-o nouă hală, dată tor loan Gheorghe. Ce îndată De fapt, învăţătura nu s-a tural" ; SI MERI A : Un şoarece — să aibă domiciliul stabil in oraşul Hunedoara sau în co
nu demult în folosinţă. 21 de ce a terminat cursurile de ca terminat o dată cu închiderea printre bărbaţi — cinematogra
maşini de injecţie minuite cu lificare el s-a înscris la liceul cursurilor de calificare. Pînă ful „Mureşul" ; ALBA IULIA : munele învecinate
pricepere de tot atiţia opera seral. Munceşte, învaţă Cole acum au fost expuse conferin Cineva acolo sus, mă iubeşte — — să fie absolvenţi a 7—8 clase elementare
tori produc neîncetat ambalaje gii de liceu şi tovarăşii săi de ţe pe cele mai importante pro- cinematograful „Victoria" ; Cei
medicale, produse industriale muncă apreciază dorinţa lui blcme ale producţiei din care mai frumoşi ani — cinematograful — să aibă serviciul militar satisfăcut
şi bunuri de larg consum Sint loan Gheorghe de a fi cît mai spicuim: „Rolul contracţiei la — limita de virstă 35 ani.
produse cunoscute şi apreciate pregătit. Cuvinte frumoase se injecţia polictilenel de densi „23 August" ; SEBEŞ : Doi băieţi
în întreaga ţară. însoţiţi de pot spune şi despre Adam tate mare", „Polistirenul şi me ca pîinen caldă — cinematogra Informaţii suplimentare se primesc zilnic între orele 7—15
maistrul losif Rusii, primim Marou. însoţitorul nostru ne todele de injecţie a lui", „In ful „Progresul" ; Aventurile unui
Explicaţiile necesare. îndeamnă să vorbim neapărat jectarea polietilenei" etc. tînâr — cinematograful „Sebeşul"; la sediul autobazei Hunedoara, strada Aleia Stutit nr. 2.
— Aceste maşini sînt noi — de tînărul Vaier Balaş. Muncitorii participă cu in Olt A ŞT IE : Unora le place Jazz-ul
ne explică el. Am amenajat — Un operator cu care ne teres la aceste expuneri ţinute — cinematograful „Patria" ; Trei Cursurile încep la data de 20 decembrie 1965.
noua secţie ca urmare a creş mîndrim. Primul a fost la de cele mai bune cadre tehni- zeci ani de veselie — cinemato
terii cerinţelor pentru produ- cursul de calificare, primul este co-inginereşti. Expunerile sint graful „Flacăra" ; HAŢEG : Fe
cerea de diferite produse din şi în producţie De curind a alcătuite pe înţelesul muncito meia necunoscută — cinemato
masă plastică. Muncitorii pe ciştigat un concurs organizat rilor şi urmate de aplicaţii graful „Popular" ; BRAD : Runda
earc-i vedeţi sînt absolvenţi ai pe tema „Cine ştie meserie, practice. G — cinematograful „ S t e a u a
cursului de calificare. cîstigă". In timpul liber citeşte Toţi oamenii de aici învaţă. roşie" ; LONEA : Inlîlnire la Is-
O observaţie de prim mo mult, este un bun artist ama Cursurile nu s-au terminat. Ei chia — cinematograful „Minerul".
ment. Aproape toţi sînt foarte tor — precizează tov. Rusii. vor să cunoască cît mai mult,
tineri. Concentraţi asupra o- — Să ştiţi că nu există un să-si poată face pe deplin da
peraţiunilor pe care le execută, muncitor, din cei 70, care să toria, «sa cum şi-au făcut-o şi R A D I O
tinerii operatori nu dau aten nu studieze in continuare — in &!-y- *
ţie celor din jur. Preocupaţi tervine maistrul loan Petica. pînă «acum In fiecare lună pla
de procesul caic are loc in nul ce revenea acestui colec
„măruntaiele" maşinii — şi pe Avem lucrări tot mai preten tiv a fost realizat şl depăşit la PROGRAMUL 1 : 5,30 Gimnas
care ei il cunosc atît de bine, ţioase care cer cunoştinţe pro toţi indicii. tica de înviorare ; 6,15 Transmi
citeşti pe feţele lor concentra fesionale bogate. De aceea. în Fabrica „Sebeşul* din Sebeş: muncitoarea Maria tem pentru sate ; 7,15 Cîntă Harry In cadrul Junei cadourilor, numai pentru luna de
Belafonte ; 8,00 Sumarul presei ;
rea, dorinţa ca totul să se des curînd se va deschide un curs S. CERIJU Fulea II. controlează calitatea unui lot de ciorapi.
8.30 La microfon, melodia prefe
rată ; 9,30 Sfatul medicului : An- cembrie, a fost lărgită gama de confecţii care se vor des
vy ginele la copii ; 10,00 Buletin de
ştiri ; 11,35 Recunoaşteţi interpre face cu plata în rate.
ţii ? ; 12,30 Aici.. Iaşi • ; 14,08 „O
melodic dintr-o mie" ; 16,20 Mu Economisiţi timp şi bani cunipărtnd din unităţile
zică populară interpretată de A-
na Pop Corondan şi Nieolae Bob- comerciale confecţii din ţesături producţie internă şi im
Stănescu ; 17,00 M u z ic ă de
estradă; 18,03 In jurul globului;
20.55 Pe teme meteorologice — port.
I muzică uşoară ; 21,45 Muzică uşoa
9 ră interpretată de Marina Voica De asemenea, se mai vînd cu plata în rate pînă la 31
J şi Adamo ; 22,58 „Jocul clapelor" decembrie, pickap-uri, magnctofoanc, cărucioare landou
Intrucit cooperativa agricolă de peratori pe care obişnuim să-i con bilim raţii furajere corespunză muzică uşoară ; 23,20 Caleidoscop
muzical.
producţie este o mare unitate socia sultăm. De asemenea, introducerea toare. PROGRAMUL II : 7,30 Radio şi sport, maşini de gătit emailate şi negre.
listă, avind la bază proprietatea ob registrului tehnic şi ţinerea obser Reuşita acestei acţiuni de planifi i jurnal. Spoit. Buletin meteo-ru-
ştească asupra mijloacelor de pro vaţiilor la zi ne este de un real fo care ne-a permis să furajăm anima tier ; 8,30 Arii vesele din opere ;
ducţie, trebuie să-şi desfăşoare acti los in munca de stabilire a cultu lele la un nivel care a asigurat rea (Urm are din pag 1) 9.24 La start, muzica uşoară ! ;
vitatea în mod planificat. rilor şi producţiilor la ha. Fixarea lizarea producţiei planificate Am i 11.07 Cîntă Maria Ciobanii şi Pe
Pentru ca planul de producţie să diferenţiată a producţiilor medii pe mai ţinut seama de faptul că o pla torii unităţilor prestatoare de servi tru Bundiş — muzică populară ;
corespundă cerinţelor de dezvoltare diferite tarlale a fost cheia reuşitei nificare reală a efectivelor de ani cii reuşesc să culeagă aprecieri şi i 11.55 Muzică vocală şi instrumen
a unităţii este necesar ca el să fie în planificarea unei producţii medii male şi a producţiei medii de lapte mulţumiri din partea clienţilor. Asa tală de Edward Grieg ; 13.08 Sce
real, bine proporţionat, menit să reale la culturile agricole. Fără a- şi carne, pe cap de animal, nu este este cazul colectivelor secţiilor din ne din opera „Povestirile lui Ilof-
ducă la satisfacerea armonioasă a posibilă fără cunoaşterea stării bio comuna Vinţul de Jos, in deosebi a i fmann" de Offenbach ; 14,30 Fol
nevoilor statului precum şi a cerin logice şi a capacităţii de producţie secţiei dc croitorie al cărei respon clor muzical din regiunile patriei;
ţelor membrilor cooperatori a fiecărui animal in parte. sabil este tov. Iulian Gavrilă, la cele 16.30 Emisiune de basme ; 17,20 In
lată pentru ce la întocmirea pla Pe teme ds organizare Pe lîngă cele amintite, o preocu din Mihalţ şt Sîntimbru etc. ritm de charleston ; 18.00 Pagini
nului de producţie consiliul de con pare deosebită am acordat planifi Sînt însă unităţi prestatoare care alese din literatura viorii ; 19.50
ducere al cooperativei agricole din cării modului de organizare şi folo in loc de servicii fac populaţiei de- Festival dc muzică românească ; Strada Şureanul nr. 6
servicii. La atelierul de cizmărie din
Pianul de Jos a ţinut scama de o a muncii sire judicioasă a foiţei de muncă. Berghin, dc pildă, responsabilul Şte 23.07 Concert nocturn.
scrie de factori hotăritori unei bune Pentru aceasta, ne-am preocupat de fan Popa isi stabileşte zilnic progra REGIUNEA HUNEDOARA
planificări. Înainte de a se trece di în cooperativele a cunoaşte exact numărul de coo mul de lucru după aprecierea sa Ca
rect la planificarea producţiei am peratori care vin cu regularitate la urmare, oamenii sint purtaţi pe dru
făcut o analiză a rezultatelor şi ex agricole lucru, capacitatea lor de muncă şi muri. amînaţi mereu cu lucrările. TELEVIZIUNE
perienţei obţinute în anii anteriori. nivelul de cunoştinţe profesionale. Din cauze asemănătoare, cetăţenii din VINDE DIN STOC DISPONIBIL DE MATERIALE 1,600 BUCAJI
După această pregătire colectivul Experienţa anilor precedenţi, învă liăpria ocolesc atelierul de cizmărie. 19,00 Transmisiunea meciului TRAVERSE IN.GUSTE DIN STEJAR AVIND DIMENSIUNEA DE
format din majoritatea membrilor ţămintele acumulate, cunoaşterea re In activitatea de prestări servicii internaţional de handbal mascu 1,20 M. LUNGIME.
consiliului de conducere, brigadierii, cest lucru ne-ar fi fost imposibil să zervelor încă nevalorificate au fost sînt insă şi alte neajunsuri. La Ighiu, lin dintre echipele Republicii So
unii cooperatori fruntaşi şi ingine prevedem în planul de producţie o cîţiva factori importanţi care ne-nu U.R.CC. a programat deschiderea i cialiste România şi Republicii Fe DORITORII SE POT ADRESA DIRECT LA ADRESA DE MAI
rul agronom, a trecut la stabilirea justă aplicare a principiului cointe determinat să facem o planificare pe unor unităţi Dar, din păcate, la sfa derale Germane. In pauză ; Jur SUS, SERVICIUL APROVIZIONARE ŞI DESFACERE.
indicilor de plan. In munca desfă resării matei i«Tle pe baza retribuirii baze realiste a forţei de muncă din tul popular comunal nu s-a găsit su nalul televiziunii (I); 20,15 Agen
şurată am ţinut seama de unele cri suplimentare a muncii efectuate de cadrul brigăzilor şi echipelor. ficientă inţelegere pentru atribuirea i da finalei celui de-al iV-lea Fes
terii foarte importante. In primul cooperatori. Plenara C.C. al P.C.R. din 11—12 unor spaţii corespunzătoare, care e- tival bienal de teatru de amatori
rînd am urmărit ca toţi indicii eco Stabilirea celor mai valoroase so noiembrie a c., stabileşte o serie de xistă aici. i „I. L. Caragiale" ; 20,45 A şaptea
nomici de plan sâ-si găsească o aşe iuri adaptate condiţiilor locale, este măsuri menite să îmbunătăţească ac ir artă împlineşte 70 de ani ; 21,30
zare reală in cadrul planului unitar o altă prevedere importantă de care tivitatea de conducere şi planificare Constatările făcute sint în măsură Atlas folcloric ; 22,15 Intilnire cu
al cooperativei. Am ţinut seama a- am ţinut seama în planificare. Pe a muncii din agricultură. In lumina să demonstreze că răspunsul pe care artistul poporului Ion Dacian ;
poi ca nimic să nu fie prevăzut In lingă aceasta am urmărit să plani acestor preţioase indicaţii consiliul trebuie să-l dea cooperaţia dc con 22,45 Jurnalul televiziunii (M).
mod formal, imprimind aslfel pla ficăm in mod cit mai real gradul de conducere al cooperativei agrico suni masei largi de cumpărători dc Buletin meteorologic.
nului un caracter realist dar totoda de mecanizare a diferitelor lucrări le din Pianul de Jos, se străduieşte la sate nu satisface. In aproviziona
tă şi mobilizator. Aceasta a făcut ca privitoare la pregătirea terenului, ca pentru anul viitor să întocmeas rea şi deservirea populaţiei se ma A N U N Ţ
an de an cooperativa noastră să-şi Insăminţări, întreţinerea culturilor, că un plan cit mai chibzuit. nifestă încă goluri atît in asigurarea timpul probabil
îndeplinească prevederile, privind şi la recoltări. In baza unui plan de Vom urmări folosirea pe scară mai sortimentului (uneori nici chiar sor
dezvoltarea averii obşteşti, îndepli fertilizare stabilit pentru mai mulţi largă a seminţelor şi hibrizilor va timentul minimal nu este asigurat),
nirea obligaţiilor contractuale şi o ani, ne am prevăzut cantităţile de loroşi, a unor cantităţi mai mari de cit şi in felul in care se face desfa PENTRU 24 OUE
îngrăşăminte, ne vom prevedea să
retribuire corespunzătoare a coope îngrăşăminte naturale şî chimice, su dublăm suprafaţa irigată, să extin cerea. L^cseori mărfuri caic sînt in INTREPRIN8EREA EE EXPLORĂRI MINIERE
depozitele I.C.F. Alba, lipsesc din u-
ratorilor penii u munc a depusă. prafeţele ce vor trebui fertilizate dem retribuţia suplimentară a coo nitâţilc de desfacere. Cauza ? : slaba Vremea se menţine rcte cu ce
După stabilirea gradului de dez etc. peratorilor, şi să organizăm mai preocupare a merceologilor pentru rul noros ziua. Vîntul va sufla
voltare a fiecărui sector de produc bine munca în cadrul unor brigăzi aprovizionarea cooperativelor cît si potrivit din sectorul nord şi nord-
ţie, consiliul de conducere a trecut Planificarea bazei furajere am judicios proporţionate. Planul de modut îngust eum înţeleg unii lucră est. Temperatura acrului va li H U N E D O A R A
la stabilirea suprafeţelor, a produc considerat-o ca una din problemele producţie pentru anul viitor va re tori din depozit să onoreze comen cuprinsă ziua intre —1 la 4-2
ţiilor medii, a efectivelor dc animale cele mai complexe ale planului de flecta intr-o mai mare măsură răs zile. grade, iar noaptea între —4 la
şi producţiei lor. Importanţă deose producţie. Pentru realizarea unei —10 Ceată locală dimineaţa şi cu sediul în Deva, strada Minerului nr. 2 angajează:
bită am acordat amplasării mai ju planificări judicio.Tse ne am străduit punderea consiliului de conducere, Comcrţui civilizat, plin de solici seara
a fiecărui cooperator pentru realiza
dicioase a culturilor, pe terenurile să descoperim toate rezervele ce rea unor producţii vegetale şi ani tudine şi respect faţă de cumpără — CONDUCĂTOR AUTO, CARE POSEDA ŞI AUTO
cele mai potrivite după specificul pot contribui la fondul general de male sporite. tori obligă in egală măsură atît pe PENTRU URMĂTOARELE
lor In aceaslă privinţă nc-a fost de lucrătorii din reţeaua dc gross cit şi 3 ZILE RIZAŢIE DE MACARAGIU;
un mare ajutor cunoaşterea fiecărei furaje, să cunoaştem cit mai real ION LASCU, pc cei din cea cu amănuntul. Numai
tarlale precum si experienţa acumu valoarea nutritivă a fiecărui nutreţ, inginer la cooperativa ca aceste obligaţii trebuie îndeplinite Vreme frumoasă spre sfîrşitul — EXCAVATORIST PENTRU SECŢIA TELIUC.'
cît mai conştiincios, cu pasiune şi
intervalului cu precipitaţii şi tem
lată de ani de zile de către unii coo- efectivul mediu de animale şi să sta agricolă din Pianul dc Jos dragoste dc muncă. peratură in uşoară creştere. Informaţii suplimentare se primesc la telefonul 1560
serviciul transport.
pompelor de înaltă presiune — precum şî unele operaţiuni cu
instalaţii amstrong — experi volum mare dc muncă de la
mentale deja cu succes in Va suprafaţă.
lea Jiului. In straturile groase,
care constituie baza de pro
ducţie a exploatărilor din Va
lea Jiului, posibilităţile de in
troducere a mecanizării sînt
mai limitate, în special in aba
tajele cameră. Această proble O atenţie deosebită va tre
mă nu este pe deplin rezol bui să acordăm acţiunii de con
(Urm are din pag. 1) ceastă direcţie existînd încă vată în actualul stadiu dc dez centrare a producţiei. Paralel
mari rezerve de perfecţionare Exploatarea voltare al tehnicii miniere cu extinderea abatajelor cu
In activităţile de la supra a procesului tehnologic. Abatajele cameră vor trebui front lung şi creşterea lungimii
faţa minelor s-a trecut la ex cu fritnt lung deci, înlocuite — acolo unde fronturilor, va trebui să se re
perimentarea lopcţilor meca condiţiile de zăcămint permit ducă la minimum numărul o-
nice Ia minele Anjnoasa, Lo- Linii directoare în Pentru abatajele cu front — prin metoda de exploatare rizonturilor de transport în
nea şi Vulcan, pentru a se lung orizontal experimentări cu front lung. chiar şi în j>or- funcţiune prin nivelare. Va tre
realiza mecanizarea încărcării dezvoltarea minelor: le în curs lasă să se întrevadă ţiunile de strat mai slab dez bui realizată concentrarea ex
şi descărcării balastului si ni perspectiva generalizării podi- voltate. tracţiei prin noile puţuri prin
sipului. Rezultatele obţinute Traducerea în viaţă a obiec rîi cu plasă metalică, susţine cipale, dotate cu sicip şi maşini
pinii în prezent sint promiţă tivelor prevăzute in Directive rii cu stîlpi hidraulici şi grinzi de extracţie multicablu moder
toare şi există condiţii pentru le celui de-al rX-lea Congres în consolă, care creează posi Modernizare ne, ce urmează a fi puse in
extinderea acestui procedeu şi al partidului impune promova bilitatea mutării transportoru funcţiune în anii viitori. Con
la celelalte exploatau miniere. rea într-un ritm intens a pro lui fără demontare şi mecani pe întregul flux centrarea şi modernizarea in
gresului tehnic, care va trebui zarea parţială a încărcării- căr cintelor de la suprafaţa mine
lor va trebui realizată după o
să stea în centrul atenţiei con bunelui. Tăierea cărbunelui se tehnologic concepţie modernă ca flux teh
ducerii tehnice a combinatului va face In prima fază cu ex
Contribuţia şi conducerilor exploatărilor plozivi, uimind ca ulterior să nologic şi dotare corespunză
toare care să satisfacă nece
miniere Acţiunea de introdu se studieze şi proiecteze un Posibilităţi imediate de in sităţile unei producţii sporite.
inovatorilor cere a noului in subteran va complex de mecanizare şi pen troducere şî extindere a meca
trebui să se desfăşoare pc baza tru aceste abataje nizării există in schimb ia alte
unor studii de ansamblu, fun Aceeaşi linie va fi urrrmtă operaţiuni din abataj sau din Cadre cu înaltă
damentate pe experienţa ce o şi in mecanizarea abatajelor afara acestuia, în majoritate
La realizările obţinute pe li avem. In acest sens, s-au în cu front lung in felii pe în neinflucnţate de condiţiile pregătire
nie tehnică in minele din Va tocmit o serie de studii care clinare. specifice ale bazinului. Se pot
lea Jiului, o contribuţie însem stabilesc liniile directoare de lua măsuri de modernizare a Paralel cu acţiunea de dota
nată au avut-o şi inovatorii dezvoltare a minelor noastre, Mecanizarea utilajului de transport din a- re şi modernizare a minelor
care, prin propunerile lor, au care sa asigure mecanizarea şi bataje şi preabataje, de intro va trebui să ducem o muncă
adus îmbunătăţiri în funcţio automatizarea operaţiunilor din complexă ducere a maşinilor de încărcat susţinută pentru însuşirea noi Pentru „Luna cadourilor" magazinele pun la dispoziţia cum
narea diferitelor utilaje şi in cadrul procesului tehnologic, la înaintările in cărbune, de lor procedee de lucru, ceea ce
stalaţii, în reducerea consumu creşterea continuă a produc a abatajelor extindere a maşinilor de în necesită cadre bine pregătite, părătorilor sortimente variate de articole pentru cadouri ;
rilor de materiale, precum şi ţiei şi productivităţii muncii şi cărcat la înaintările în steril capabile să mînuiască cu pri
în perfecţionarea continuă a reducerea preţului de cost. In abatajele din porţiunile şi puţuri. In acest sens este cepere maşinile, agregatele şi
la
fnsâ necesar să se treacă
instalaţiile, să pună în apli
procesului tehnologic, în spe Pentru straturile subţiri şi me intens tectonizate ale straturi mărirea profilurilor lucrărilor care în mod curent şi cu ran PARFUMERIE - COSMETICE TRICOTAJE,
dii cu înc linări miei şi cu con
cial, în domeniul transportu diţii geologico-mmiere favora lor subţiri, mecanizarea nefiind miniere, pentru ca acestea să damente mari ceea ce ne oferă ARTICOLE DE POMADA JUCĂRII
lui subteran şi al susţinerii lu bile. urmează să se extindă posibilă, va trebui să se lucre nu constituie o piedică in folo progresul tehnic. Trebuie sub
ze in continuare cu explozivi.
crărilor miniere. Trebuie men mecanizarea complexă, care a In cazurile eînd puşcarea cu sirea utilajului modern de per- limat insă, ca introducerea CEASURI CIOCOLATERIE —
tehnicii noi iui este un scop in
fprare, încărcare, transport şi
ţionat însă, că ponderea inova dat rezultate bune pînă in pre explozivi nu este admisă va aeraj. In domeniul mecaniză sine, ea trebuie să ducă la ob GALANTERIE — BOMBONERIE
zent. Este necesar însă, să se
ţiilor cu caracter minier este asigure dotarea abatajelor eu trebui să se introducă puşca rii, în afara locurilor de mun ţinerea de economii cit mai
încă redusă şi vor trebui de pluguri şi combine moderne, rea cu aer comprimat sau lu că sînt de efectuat moderni mari, deci criteriul de alegere MAROCMINARIE VINURI SUPERIOARE
puse eforturi pentru stimula folosite pentru extracţia căr crul din ciocan de abataj, după zări in ceea ce priveşte vase a soluţiilor tehnice trebuie eă CONFECJII LICHIORURI
o prealabilă umectare a stra
le de transport, cit şl mijloa
flc întotdeauna confirmat de
rea Iniţiativei creatoare, în a- bunilor tari. tului de cărbune cu ajutorul cele da (tracţiune ţi manevră, rezultatele economica.