Page 57 - 1965-12

PROLETARI O IN TOATE TARILE UNITI-VAl
Prezentarea scrisorilor ds acreditare

I ■ ds către ambasadorul Statelor

mm Unite ale

m Republicii Socialiste România, Chivu Stat. Chivu Stoica, si ambasadorul
Preşedintele Consiliului de Slat al
Statelor Unite ale Americii. Richard
Stoica, a primit joi la amiază pe Ri-
bire cordială.
chard H. Davis, care şi-a prezentat H. Davis, a avut loc apoi o convor­
scrisorile de acreditare ca ambasador La ceremonia prezentării scrisori­
S S E Ă Î C 0HI1ETULUI REGIONll'HUNEOOARA ÎL P CI SI AL SFATULUI POPULAR REGIQHAL extraordinar si plenipotenţiar al Sta­ lor de acreditare şi la convorbire au
telor Unite ale Americii în Republi­
participat Grigore Geamănu. secreta­
ca Socialistă România. rul Consiliului de Stat si Corncliu
Ambasadorul S.U.A., Richard H. Mânescu, ministrul afacerilor ex­
Davis, şi preşedintele Consiliului de terne.
ANUL XVII. NR. 34)1 VINERI 17 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI Stat al Republicii Socialiste Româ­ Ambasadorul State lor Unite ale A-
nia. Chivu Stoica, au rostit cuvin- merini a lost însoţit de membrii
tări. ambasadei, in frunte cu Joseph Neu-
Intre preşedintele Consiliului de bert, consilier.
Adunarea activului de partid SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII

Comitetului regional Hunedoara MUNCII, O SARCINA Cercefări ale specialiştilor de la

MEREU ACTUALĂ Institutul geologic din Bucureşti
al P. C. R.
De la Hunedoara şi din Valea Jiu­
O serie de cercetări recente ale
rezultat a!
productivităţii
sporirii
lui. dc la Teliuc. şi Ghelar, de la III eu 4 kg de cărbune pe post. Ca specialiştilor de la Institutul geologic diverse metode şi mijloace tehnice
perfecţionate — pot afla multe taine
Ieri, a avut Ioc adunarea activului rile organizaţiilor de masă regio­ torul general al Combinatului Carbo­ Sebeş şi Alba lulia, din toate colţu­ muncii, siderurgiştu din regiune au
ide partid al Comitetului regional Hu­ nale. nifer Valea Jiului, Brîncoveanu Po- rile legiunii sosesc la redacţie veşti dat peste plan, în această perioadă, din Bucureşti au relevat prezenţa ale Pămîntului. De pildă, ei stabilesc
nedoara al P.C R. consacrată dezba­ Au participat de asemenea, tovară­ gea, prim-seci etar al Comitetului o- despre succesele pe care colectivele 58 000 tone de fontă şi 30 000 tone de vieţii pe Pămînt înainte de paleozoic, caracteristicile vegetalei unei anu­
terii sarcinilor stabilite de Plenara şii: Aldca Militaru, membru al CC. răsenesc Hunedoara al P.C.R., David întreprinderilor le obţin în îndepli­ oţel. l.a întreprinderea forestieră considerat de ştiinţă ca eră în care mite zone si condiţiile de existenţă a
C C. al P.C.R. din 8-10 decembrie al P.C.R., şeful secţiei metalurgie- Moculescu, directorul Direcţiei re­ nirea sarcinilor de plan şi a angaja­ Sebeş, in 9 luni s-a obţinut un spor au apărut primele organisme vii. Stu­ acestora, contribuind astfel la preci­
1965, cu privire la îmbunătăţirea or­ chimie a CC. al P.C.R., Bujor Al- gionale a economiei forestiere, Mir- mentelor luate în întrecerea sociali­ de producţie în valoare de 1.227.000 diind probe de roci cu o vechime de zarea vir.vtei straturilor rare le con­
ganizării si orientării activităţii de mâ.şan, membru al C C. al P.C.R., mi­ cea Ramba, vicepreşedinte al Comi­ stă pe acest an. Se evidenţiază pre­ lei pe seama creşterii productivităţii circa 650 milioane de ani. ei au des­ ţin Datele respective sînt necesare
cercetare ştiinţifică din ţara noastră nistrul minelor. Ioan Cotoţ, membru tetului executiv al Sfatului popular ocuparea care există pentru sporirea muncii. Realizări asemănătoare au coperit forme de spori, caic demon­ întocmirii hărţilor geologice, precum
si cu privire la planul de stat pe a- al CC al P.C.ll, secretar al Consi­ regional, Gheorghe Tudor, directo­ productivităţii muncii — indicativ înscris in grafice numeroase alte co­ strează că viaţa a existat pe planeta şi orientării geologilor in depistarea
noastră anterior acestei perioade. Ro­
nul 1966, liului Central al Sindicatelor precum rul Trustului minier Deva. Vasile de bază al planului, care influenţea­ lective de întreprinderi din regiune, cile cercetate sînt sisturi verzi din unor zăcăminte mineraliere. Palino-
logii din Bucureşti au descoperit nu­
Participanţii la adunare au salutat si alţi activişti ai C.C. al P.C R., re­ Buciu, directorul şantierului T C MM ză hotărîtor toate laturile activităţii care au descoperit si valorificat im­ Dobrogea şi şisturi cristaline din Car- meroase specii de polen si spori care
prin vii aplauze prezenţa la lucrările prezentanţi ai ministerelor si orga­ Petroşani, Bujor Almăşan, ministrul economice. Aşa cum se arată in Ra­ portante rezerve interne ale produc­ paţi. Sporii şi polenul plantelor, cer­ nu se încadrau în descrierile din li­
adunării activului de partid al Co­ nelor economice centrale. minelor. portul prezentat la Congresul ai IX- ţiei. cetaţi de botamsti, au devenit astfel teratura de specialitate Fâcîndu-le
mitetului regional de partid a tovară­ In cadrul adunării tovarăşul Gheor- Vorbitorii au subliniat caracterul lea al partidului, in anii viitorului Pregătind producţia anului viitor, obiect de studiu intr-un domeniu ne­ cunoscute, ei au contribuit astfel la
şului Alexandru Drâghici, membru ghe Călin, membru al C.C. al P.C.R., profund realist al obiectivelor stabi­ cincinal, ca urmare a înzestrării şi în care sarcina de sporire a produc­ aşteptat: geologia. Aceste dovezi ale îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific
al Comitetului Executiv si al Prezi­ prim-secretur al Comitetului regio­ lite de Directivele Congresului parti­ reutilării întreprinderilor cu tehnica tivităţii muncii este însemnată, co­ unei lumi apuse, ca si fragmentele de universal. Cu ajutorul specialiştilor
diului Permanent al Comitetului nal de partid a prezentat referatul dului, posibilităţile de valorificare a avansată, creşterii gradului de cali­ lectivele întreprinderilor din regiu­ vegetale imprimate în straturi mine­ în palinologie, Institutul geologic a
Central, secretar al C C. al P.C R. cu privire la măsurile ce trebuie rezervelor şi resurselor economice, ficare a muncitorilor, mai bunei or­ rale, turbărnle si zăcămintele carbo­ stabilit vîrstele unor importante de­
La lucrările adunării au participat luate pentru asigurarea realizării rit­ hotărirea comuniştilor, a tuturor oa­ ganizări a muncii, productivitatea nea Hunedoara au găsit căi noi. po- nifere, constituie ana de investigaţie pozite geologice din ţara noastră,
membrii şi membrii supleanţi ai Co­ mice si Ia toţ.i indicatorii a planului menilor muncii din toate unităţile muncii pe un salariat urmează să R GHEORGHIU a unei ştiinţe tinere — palinologia. Pa-
mitetului regional Hunedoara al de stat pe anul 1966, in lumina sar­ regiunii Hunedoara de a-şi mobiliza crească, pe ansamblul industriei, cu linologii de la Institutul geologic, pi intre care acelea din lanţul car­
P.C.R., membrii Comisiei regionale cinilor reieşite din Plenara C.C. al toată puterea si capacitatea de mun­ circa 40 la sută, acoperindu-se astfel studiind polenul si sporii fosili — pe patic, Dobrogea etc.
de revizie, secretarii comitetelor ra­ P C.R. din 8-10 decembrie a c. că in scopul realizării si depăşirii aproximativ două treimi din între­ (Continuare in pag. o 3-a) care ii descoperă în roci, utilizând (Agerpres)
Au luat apoi cuvîntul tovarăşii :
ionale si orăşeneşti de partid, pre­ sarcinii reieste din recenta Plenară gul spor al producţiei industriale ob­
şedinţii comitetelor executive ale Lazăr David, pi im-secietar al Comi­ a C C. al P.C.R. Intr-o atmosferă en­ ţinut in anul 1970 lată de anul 1965.
tetului orăşenesc Petroşani al P C.R..
sfaturilor populare raionale şi orăşe­ Nicolae Agachi. directorul general tuziastă a luat cuvîntul tovarăşul A- Semnificaţia acestor cifre este si mai
neşti. preşedinţii consiliilor locale ale al Combinatului siderurgic Hunedoa­ lexandru Drăghici. membru al Comi­ evidentă dacă adăugăm că un pro­
sindicatelor, secretarii comitetelor de ra. Ioan Cosma. pi im-secretar al Co­ tetului Executiv si al Prezidiului cent de creştere a productivităţii
muncii în industrie va echivala în
partid, ai comitetelor U.T.C., pre­ mitetului raional Brad al P.C.R., Ni- Permanent at .Comitetului Central, ultimul an al viitorului cincinal cu BENEFICIARUL INVESTIŢIILOR
şedinţii comitetelor sindicatelor si secretar al C.C. al P.C.R. care a su­
directorii principalelor unităţi eco­ colae Mareea, director tehnic al U- bliniat direcţiile principale de dez­ un plus de producţie în valoare de
zinei Mecanice Cugir, Vichente Bă­ voltare a economiei naţionale în a-
nomice ale regiunii, aparatul Comite­ lan, preşedintele Consiliului regional nul 1966, dînd preţioase indicaţii or­ 1,8 miliarde Ici.
Realizările din acest an constituie
tului regional de partid şi conduce­ al sindicatelor, Ion Lăzârescu, direc- ganelor si organizaţiilor de partid, se porneşte la îndeplinirea sarcinilor Şl ADMITEREA LA FINANŢARE
organizaţiilor de masă, conducerilor punctul de plecate, baza de la care
unităţilor economice în vederea luă­ de plan pe 1966 Tocmai de aceea, co­
T E L E G R A M A rii celor mai eficiente măsuri poli­ lectivele întreprinderilor din legiu­
tice şi tehnico-organizatorice pentru
Sîntcm la începutul primului an al
infăptuirea exemplară a măreţelor nea Hunedoara pun in centrul aten­ viitorului cincinal si pentru că ne-am se poate deschide finanţarea şi deci
lucrările nu sc pot realiza.
sarcini trasate de partid. ţiei grija pentru îndeplinirea acestui obişnuit să tragem învăţăminte fo­ La finele lunii octombrie ac. nu
CĂTRE Par ticipanţii Ia adunarea activului indicator. In primele 10 luni ale a- lositoare din unele lipsuri, ne pro­ erau admise la finanţare lucrări de
COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI de partid al Comitetului regional de nului, colectivul Exploatării miniere punem să analizăm unul dintre cele investiţii intr-un volum destul de
partid au adresat Comitetului Cen­ Teliuc a depăşit sarcina de sporire a mai importante capitole din progra­ important (9% faţă de volumul in­
COMUNIST ROMÂN tral al Partidului Comunist Român, mul de investiţii • admiterea la finan­ vestiţiilor pe regiune). Se remarcă
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU tovarăşului Nicolae Ceausescu, secre­ productivităţii muncii cu 7,7 la sută. ţare a lucrărilor de investiţii şi u- faptul că neadmiterea la finanţare a
tarul general al C.C. al P.C.R., o te­ realizând pe această bază mai mult nele sarcini ale beneficiarilor. fost determinată de lipsa documenta­
B U C U R E Ş T I legramă prin care si-au exprimat ho- de 60.000 tone de minereu de fier Admiterea la finanţare a unei in­ ţiei de proiect şi deviz pentru 18 la
Adunarea activului de partid al Comitetului regional de partid tărîrea de a munci cu şi mai multă peste plan. La exploatările miniere vestiţii, ca ultimă operaţiune legală sută din totalul sumei nefinanţate.
Hunedoara, a dezbătut temeinic măsurile stabilite de Plenara CC. al abnegaţie pentru a da viaţă sarcini­ din Valea Jiului, productivitatea ce prevede atacarea obiectivelor pla­ 23 la sută din suma nefinanţată pro­
P.C.R. din 8-10 decembrie 19G5. cu privire la îmbunătăţirea organiză­ lor de plan pe anul 1966. muncii a fost depăşită in trimestrul nificate a se construi, utilajele ce ur­ vine din nereguli generate de lipsa
rii şi orientării activităţii de cercetare ştiinţifică din tara noastră, şi mează a se achiziţiona, cu un cuvînt- devizelor de montaj, a deconturilor
cu privire la sarcinile de plan pe amil 1966. şi a dat o înaltă apreciere acceptarea plăţii din fondurile de financiare si alte cauze similare, la
politicii Înţelepte a partidului de dezvoltare continuă, armonioasă şi investiţii a oricărei structuri npro- utilajele independente şi cu montaj.
în rifm‘ susţinut a economici naţionale, precum şi grijii sale perma­ bate^plln plarTuCde stat, trebuie să La această situaţie s-a ajuns da­
nente pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi cul­ se fa că in baza unei documentaţii torită unor beneficiari cum sînt Com­
tural al poporului nostru. complete. Există condiţii create ca binatul siderurgic Hunedoara, Com­
Participanţii la adunare şi-au exprimat deplina adeziune iată de orice obiect, care pentru a se realiza binatul carbonifer Valea Jiului şi
măsura stabilită de Congresul al IX-lca al P.C.R. in legătură cu în­ reclamă fonduri de investiţii, să ai­ chiar a unor beneficiari cu valori
fiinţarea Consiliului Naţional nl Cercetării Ştiinţifice şi apreciază că pe bă asigurată documentaţia necesară, mai mici de plan, necontrolaţi de
aceasta calc se va realiza o sirinsâ legătură a oamenilor de ştiintâ cu în totalitate, sau în ordinea fluxului forurile lor tutelare, care au acceptat
producţia bunurilor materiale, ccca cc va contribui în mod substanţial tehnologic al execuţiei pe obiecte. in planul de investiţii al anului
1a dezvoltarea progresului tehnic, la aplicarea în toate ramurile econo­ Excepţiile de la această regulă pri­ 19G5, obiective ce nu aveau asigu­
miei naţionale a celor mni noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. vesc marile complexe industriale. rate toate condiţiile legale pentru
In lumina indicaţiilor date de recenta Plenară a C.C. al P.C.R., s-a Dar si acestea îşi găsesc o rezolva­ finanţare.
analizat pe larg activitatea organizaţiilor de partid şi a colectivelor în­ re potrivită în însăsi actul normativ Ca volum, una dintre cele mai mari
treprinderilor din regiune, pentru îndeplinirea obiectivelor planului de care aprobă executarea lor. lucrări introduse în plan. fără con­
producţie pe anul 1965. precum şi posibilităţile cc lc avem pentru rea­ Nu este locul aici să enumerăm diţii de finanţare, este „turnul de ră­
lizarea integrală a sarcinilor ce ne revin pe anul I9G6. totalitatea actelor care formează do­ cire nr. 5“ de la Termocentrala Pn-
Raportăm conducerii partidului că în cele 11 luni care au trecut din cumentaţia necesară admiterii la fi­ roseni, în valoare de 8 500 000 lei Ca
acest an. industria regiunii a dat peste plan 46 000 tone minereu de fier. nanţare. Insă, consider necesar a pre­ număr, ponderea pe regiune este de­
61 000 tone fontă. 31.000 tone oţel. 10 G00 tone laminate finite pline. ciza că. în afară de proiectele şi de­ ţinută de exploatările miniere.
7.600 tone cărbune şi alte produse. Economiile obţinute la preţul de cost vizele pe care le elaborează organi­ Lipsa unei analize minuţioase a
se cifrează Io aproape 100 milioane Ici Avem cerlitudinca că pînă la zaţiile de proiectare, o documenta­ făcut ca la începutul lunii noiembrie,
sfirşiful acestui an. in întreaga industrie a regiunii sc vor realiza şi chiar ţie necesară admiterii la finanţare din suma nefinanţată, să existe fon­
drpâşi principalii indicatori ai planului de stat. In acest fel. produc­ trebuie să fie completată cu docu­ duri in plus. în proporţie de peste
ţia globală industrială va fi la sfirşitu) anului de peste 2 ori mai mare mentele de planificare a investiţiilor, 11 la sută la unele obiecte, faţă de
decit în 1959. înrrgistnmlu-sc un ritm mediu anual dc aproape 14 la care se primesc prin forul tutelar al numai 6 la sută fonduri în minus la
sută beneficiarului, precum şi unele acte alte obiecte.
Participanţii la discuţii, analizând profund posibilităţile de care ce vin să completeze documentaţia Dacă neadmiterea la finanţare din
dispun, au apre ial că sarcinile ce le revin din planul de stat pe anul de finanţare, asa cum sînt : autoriza­ cauza unor devize care lipsesc mai
1966. sînt mobilizatoare şi intru toiul realizabile Ei şi-au exprimat ho- ţia de construcţie, contractul de an­ poate avea o justificare în neprimi-
târirca ca în viitor să sc preocupe permanent de folosirea din plin a trepriză şi altele, care se obţin prin rea acestora la termen de la proiec­
capacităţilor de producţie. îmbunătăţirea organizării ştiinţifice a pro­ % grija beneficiarului. tanţi, sau de la forurile de avizare
ducţiei. introducerea pe scară largă a progresului tehnic şi aplicarea Dintre toate aceste documente, cea si aprobare, neglijenţa unor benefi­
unui complex de măsuri privind creşterea pregătirii profesionale a tu­ mai mare importanţă o are existen­ ciari de a perfecta din timp docu­
turor cadrelor din economic Toate acestea vor permite industriei regi­ ţa proiectelor şi devizelor pentru ca, mentele a căror preocupare le a-
unii noastre să obţină sporuri suplimentare dc produse, intr-o gamă fără acestea, nici un obiectiv care ur­ parţine, duce la unele rezultate pa­
mai variată 5» cu performanţe tchnico-economicc superioare. f k M mează a se realiza din fonduri de in­ radoxale. Din suma neadmisă la fi­
Din lucrările adunării a reieşit hotărîrca fermă şi unanimă a oa­ vestiţii, nu poate fi introdus în plan. nanţare proporţia de 5,4 la sută se
menilor muncii din regiune, de a folosi întreaga lor putere de muncă Este foarte important ca beneficia­ datoreşte lipsei autorizaţiilor de
şi capacitate creatoare, pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor dc plan rii de investiţii să reţină că procu­ construcţii, iar 3.8 la sută din cauza
pe anul 1966. pentru înflorirea patriei socialiste. rarea tuturor acestor documente este necontrartării unor lucrări. Şi aceas­
Ne exprimăm recunoştinţa fierbinte faţă de conducerea partidului, o sarcină a lor si că ea trebuie re­ ta. la sfirsitul lunii octombrie cînd
faţă de politica sa marxist-leninistă. rare ne călăuzeşte spre noi cuce­ zolvată în timp util. Practica ne-a I.LS. Vîscoza Lupeni nu avea con­
riri ale progresului social, spre ridicarea pe o treaptă superioară a dovedit că acest adevăr elementar tractată suma de 1411 mii lei, iar
operei de construcţie socialistă. nu este cunoscut de unele întreprin­ LR.T A Deva. 1 513 mii lei. Sint nu­
COMITETUL REGIONAL DE PARTID deri, din care cauză ele nu acordă mai două exemple din multe altele.
HUNEDOARA-DEVA importanţa cuvenită introducerii în TOMA CAZACU
Dialog pe tema: cusături naţionale. planul de investiţii numai a acelor directorul Sucursalei regionale
obiecte care au asigurate toate con­ Hunedoara a Băncii de
Instantaneu surprins de fotoreporte­
diţiile de finanţare. Se ajunge astfel Investiţii
rul N. Moldoveanu la Casa pionie­ spre sfîişitul anului de plan să se
LOCATAR CASA NO UA rilor din Petroşani. constate că, din diferite cauze, nu (Continuare in pag. a 3-a) LAMINATE.-

Mutarea în locuinţă nouă a intrat în fap­ pe plafon au apărut pete Şi tîmplăria (uşile şi Miercuri în jurul orei 14, tă a constructorilor, din per­ tate mai bună, îar faţadele vestiţii betonişti din brigada rarul constructorilor, iată-ne
tul cotidian In Valea Jiului sau Hunedoa­ de apă, iar parchetul s-a ferestrele) este de slabă Ia Hunedoara s-a terminat manenta lor dorinţă de-a se blocurilor au primit o cro­ lui Vasile Chioreanu şi al­ ajunşi pe firul Ariadnei la
ra. în toate oraşele din regiune sc dau in bombat calitate. Ea, fie că s-a de glisat cel de-at 14-lea nutodepâşi zilnic. De a mun­ matică plăcută ce se armo­ ţii Pe toţi ii uneşte uri liant cel de-al 14-lea bloc turn cc
folosinţă noi şi noi blocuri dc locuinţe cu Pete de umezeală au strîmbat după montare, bloc turn, din ultimii trei ci astăzi mai bine deeît ieri nizează cu celelalte blocuri mai puternic deeît betonul ne-a inspirat rîndurîle de
zeci şi sule dc apartamente. Momentul mu­ apărut şi pe plafoanele lie că a crăpat. Din a- ani Evenimentul a fost aş­ si miine mai bine deeît a/.î. din jur. A mai trecut un an — munca. Pe toţi îi cheamă faţă. Pînă aici, constructo­
tării inlr-un apartament nou dă fiecărui şi pereţii unor aparta­ ceastă cauză există mul­ teptat cu deosebită emoţie Şi practic chiar aşa s-au şi ceva şi iată că în jurna­ acelaşi dor nestăvilit: şanti­ rii au terminat şi predat la
locatar o satisfacţie deosebită. In cele mai mente din blocul C 7 şi te neplăceri mai ales a- şi interes de toţi construc­ petrecut lucrurile. lul lotului 1 se consemnează erul cu forfota şi pulsul său cheie, numai în cele 13 blo­
multe cazuri aceştia aduc elogii, aprecieri blocul A 1. cum cind vremea s-a torii. Pînă a consemna Nu se terminase încă de laconic : „Terminat de gli­ fără de care se simt stînje- curi turn. 1.558 de aparta­
meritorii, acelora care aplecaţi deasupra Dar necazurile nu se răcit. un astfel de bilanţ, făurarii glisat ultimul din cele patru sat blocul K-6". Scurt. Cine n iţi. mente. Blocul B II nr. 14 a
planşetei au conturat in linii şi calcule limitează numai la atit. — Sînt oare toate a- nou Hunedoare au străbă­ fost terminat cu 5 zile mai
noile apartamente, cit şi acelora care din In marea majoritate a eestea cazuri izolate ? _ tut un drum anevoios, avînd devreme. La glisarea lui
beton şi cărămidă au dat viaţa proiectelor apartamentelor parche­ l-am întrebat pe tov. de luptat cu lipsa de expe­ constructorii au turnat 2.500
inâltînd blocuri, cartiere şi chiar oraşe în­ tul prezintă denivelări, Ioan Mnrcu, administra- rienţă şi greutăţile ineren­ m.c. beton, au folosit 40.000
tregi. cu rosturi mari între la­ tor de imobile. te oricărui început, m p. eofraje glisante pentru
Dar. dincolo de primele satisfacţii, de mele. Din cauza bombă­ — Nicidecum. La noi ...Şeful lotului 1 construc­ pereţi si planşee. La placa­
primele bucurii, o bună parte din noii lo­ ni parchetului. în uncie vin >rilnic oameni din ţii l.C.S.H. — Ştefan Fira, rea faţadelor s-au folosit
catari intîlnesc o scrie de necazuri prici­ apartamente uşile de la mai toate blocurilp să îşi aminteşte : „In octom­ peste 2.200 mp cărămidă. Şi
nuite dc slaba calitate a unor lucrări, de balcoane s-au blocat. reclame diferite deficien­ brie ’63 mi s-a încredinţat lista impresionantului vo­
modul superficial în care înţeleg unele ca­ Aproape in fiecare apar­ ţe de construcţie. glisarea primului bloc turn lum de materiale ce au tre­
dre de ingineri şi tehnicieni să-şi îndepli­ tament caloriferele curg, — Dar ce se face pen­ cu 9 etaje Am concentrat cut prin mîna constructori­
nească sarcinile profesionale. iar pardoselile s-au pă­ tru a remedia aceste de­ două macarale, circa 200 lor de abia începe.
tat din cauza apei. ficienţe ?„. constructori de toate profe­ blocuri turn tip „O" şi o par­ vrea să citească mai mult Să mai întoarcem o filă. ★
siile. un număr mare de au­ te din constructori lucrau găseşte o operă trainică şi Simbolurile G-l. 2 şi 3 se La 30 de metri înălţime
la amenajarea altei suite de
de valoare in fierul beton,
Necazuri chiar din prima zi Puşi pe drumuri tocamioane, pentru a ne pu­ blocuri turn, intitulate sim­ cimentul, sticla şi cărămida de garsoniere fiecare. O pri­ pe ultimul planşeu al celui
„traduc" in trei blocuri a 90
tea încadra in grafic. In 14
de-al 14-lea bloc turn cons-
zile blocul a fost terminat bolic „K". Încetul cu încetul materializate în toate aceste mă remarcă. Aceste blocuri ti uctorii sărbătoresc un suc­
Au trecut doar cîteva O ţeava prost montată, După cum este cunos­ care nu se închidea. de glisat. Au urmat apoi la a început să se înfiripeze si blocuri. diferă complet de toate ce­ ces de seamă. Fără zarva si
zile de cînd blocul A 5 in momentul intrării sub cut. blocurile date în fo­ Cum era şi firesc, s-a a- rînd alte trei blocuri, cele o experienţă proprie pe care E în firea constructorilor lelalte blocuri turn, ceea ce spectaculozitatea marilor re­
din cartierul Gojdu şi-a presiune, s-a spart. Din losinţă au termen de ga­ dresat conducerii şantie­ unde actualmente îşi au că­ oamenii din brigăzile con­ să nu stea locului niciodată. asigură o diversitate arhitec­ corduri sportive de pe sta­
primit locatarii : 80 de aceleaşi motive şi la a- ranţie de 1 an. In acest rului. După cîteva zile a minul tineri necăsătoriţi. Şi duse de Samoîlâ Zonlaîter, Cind un bloc a fost predat tonică. alungă monotonia, dioane. ei îşi strîng mîinile,
familii de oameni ai partamentul 66, din a- timp, constructorul este revenit iar cu aceeaşi re­ tot asa celelalte..." Petru Hoca. Niculae Dancu, la cheie, ei îl învăluie incă dă un aspect urbanistic plă­ se felicită reciproc. Printre
muncii. Bucuria multo­ celasi bloc, apa a inun­ obligat să remedieze toa­ clamaţi? Apoi s-a dus Interlocutorul nostru nu colectivul întreg, o aplică cu o dată cu privirea, îşi strîng cut, agreabil. Mai evidenţi­ ei sc află şi organizatorul
ra dintre noii locatari a dat prin perete, bucătă­ te deficienţele provenite încă o dată. si incă o face aici un efort in a-si a- pricepere si generozitate. In uneltele si se mută. La tei em faptul că faţadele sînt grupei de partid Nicolae
fost insă de scurtă dura­ ria. Asemenea deficienţe clin vina sa. Face con­ dată dar. . usa tot asa a minti. După felul firesc si ce constă noul la aceste blo­ procedează de cîţiva ani şi placate în cărămidă traini­ Moldoveanu.
tă, căci unele defecţiuni au fost constatate şi la structorul acest luci u ? ! rămas, strîmbă de bate spontan în care se înlănţuie curi ? Răspimzînd direct am neîntrecuţii maiştri Nicolae că, iar la intrarea în bloc au Cu toţii se bucură si sînt
de construcţie nu înce­ apartamentul 39 din blo­ Am pornit pe firul u- vîntul prin ea. fapte şi întîmplăn diverse, putea spune : într-un grad Sirbu. Caro! Orban. Gheoi - fost amenajate puncte ali­ siguri că recordul realizat
put să le dea bătaie de cul A I. apartamentul nor astfel de sesizări. nu povesteşte, ci transmite mai mare de confort. S-a ehe Nistor şi împreună cu mentare. acum, ii vor doborî tot ei,
cap. nr. 37 din blocul C 7. Locatarul apartamen­ V. PLOPEAN'U ceva din experienţa acumu­ murit spaţiul locuibil, fini­ ei echipele de zidari condu­ Oprindu-ne asupra numai cit de curind.
In apartamentul 26, Locatarul Nicolae Hada tului ni-. 10 din blocul lată, dîn pasiunea înflăcăra­ sajul interior a fost de cali­ se de Ion lâcel, Iosif Nagy, cîtorva episoade din itine­ S TRUTA
din unul din pereţi a în­ dîn apartamentul 18 este A B 1 a cerut să i se re­
ceput să „izvorască" apă. îngrijorat de faptul că pare uşa de la balcon (Continuare Î d pap a 2-a)