Page 58 - 1965-12
P. 58
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3411
l i V T I ilWr 3 1
. D
M V
m l
T
,,-w
14**
Inapoindu-se de la Mar del Ui
Plata — Argentina, unde s-au
desfăşurat lucrările Congresului
Este unanim recunos rinţii în vederea antre internaţional de reumatologie,
cut faptul câ succesul în nării acestora în munca La ledorafe, prof. dr. I. Stoia, preşedintele sec
munca de instruire şi de educare a elevilor ţiei de reumatologie din cadrul
educare a elevilor este Un accent deosebit am Uniunii Societăţilor de ştiinţe
asigurat în bună măsură pus pe activitatea de a- probleme ce medicale, a făcut o declaraţie re
şi de legătură pe care tragere a părinţilor e- dactorului Agenţiei române de
şcoala o întreţine cu pă levilor din clasele L A- presă „Agerpies", S. Lucian.
rinţii elevilor. După ceasta pentru că trece Deşi şcoala noastră nu care trebuie neapărat Această manifestare ştiinţifică
cum se ştie, această le rea de la o formă de ac dispune de o sală festi să se ţină seamă. Ei nu internaţională — a remarcat cu g S r a i l *
gătură se realizează prin tivitate la alta solicită vă în care să putem or pot fi consideraţi nici noscutul specialist — «a dezbătut
forme variate — şedin copilului o muncă mult ganiza diferite acţiuni copii mici, dar nici nu-i probleme de interes practic, le
ţe cu părinţii pe clase, mai complexă si. deci, cu părinţii, totuşi am bine să-i considerăm mai gate de preocupările actuale pe
vr/.itc la domiciliul ele ajutorul şi sprijinul pă căutat să găsim o for maturi decît sînt în rea plan mondial în acest domeniu.
vilor, consultaţii indivi rinţilor se impune mai mulă de organizare a litate. Ţinind seama de S-a insistat mai mult asupra re
duale sau colective cu stringent. propagandei pedagogice aceste aspecte, în anul zultatelor terapeuticei medica
părinţii, lectorate pen Pentru clasele mari au in rmdurile părinţilor trecut am organizat o mentoase obţinute in diferite a-
tru părinţi etc. Toate a- fost prevăzute probleme prin lectorate. Am pro şedinţă, în afară de cele fecţiuni reumatismale, asupra
cestea contribuie mult legate de ajutorul co cedat la împărţirea lor obişnuite ale lectoratu succeselor realizate cu ajutorul
la înarmarea părinţilor piilor în pregătirea lec pe clase paralele sau ci lui, la care, cu ajutorul unor noi medicamente si modul
din punct de vedere pe ţiilor. de supravegherea cluri de clase. Ne-am Comitetului regional lor de aplicare numai în cazurile
dagogic şi ii ajută efec acestora în timpul liber bazat în această împăr pentru cultură şi artă, indicate.
tiv în educarea copiilor sau organizarea si ur ţire pe faptul că In om invitat pe tov. prof. Delegaţia română a prezentat
lor. mărirea lecturii literare şcoala noastră avem cî- universitar Cazangiu A- numeroase lucrări originale în
In planul de muncă al obligatorii. De aseme te patru clase paralele lexandiu din Bucureşti domeniul bolilor reumatismale
şcolii noastre, cit si al pe fiecare an de studiu. care le-a vorbit părin referitoare la : complicaţiile re
comitetului de părinţi nea, au fost stabilite o- Din experienţa anilor ţilor despre manifestă nale în gută, tulburările sangvi - : 5 % x W *
sînt prevăzute sarcini rele şi zilele de consul trecuţi ne-am dat sea rile şi preocupările pre ne în poliartrita reumatoidă, tra & X *
comune ale şcolii cu pă taţii cu părinţii etc. ma că eficacitatea expu adolescenţilor.
nerilor este în mare mă Fără îndoială, pe lin tamentul cu citostatice în poliar-
sură condiţionată de fe gă alegerea atentă a te trita reumatoidă, reumatismul de i
lul în care sînt alese te maticii dezbătute în şe generativ — maladie a întregu fee
mele. precum şi (le pre dinţele lectoratului pen lui organism, tratamentul con
rorme de munca gătirea şi expunerea tru părinţi, colectivul de comitent al reumatismului şi bo
lilor asociate, contribuţia ortope-
lor. S-a observat, de e-
xemplu, că pe părinţi ii cadre din şcoala noas dico-chirurgicală în bolile reu
tră urmăreşte şi forma
interesează mai puţin pe care trebuie s-o îm matice si altele. Participanţii la
temele cu caracter teo brace discuţiile. Urmă congres au manifestat un deose
retic, cum ar fi .Educa rim să înlăturăm pe cit bit interes faţă de lucrările cer
ţia morală", „Educaţia mai mult posibil teore cetătorilor români.
estetică" ori „Educaţia tizările, nota moraliza Numeroşi participanţi cu re
Ţinind seama de ex domiciliul părinţilor, to fizică" ş. a. Sînt în toare a expunerilor, ca putaţie internaţională printre
perienţa pu care am do- varăşa Sbuchea Maiia, schimb atraşi de teme re nu numai că nu îi a- care prof. Petronova — (Brazi
bîndit-o, de situaţia rea învăţătoare la clasa a cu o sferă mai strîns trage dar îi îndepărtea lia). prof. Coste (Franţa). prof.
lă a diferitelor clase, de ll-a, a reuşit să stabi legată de aspecte privind ză pe părinţi. Căutăm Freibrrg (S.U.A.), prof. Nesterov
aspectul problemelor ce lească motivele pentru comportarea elevilor si (U R.S.S). prof. Schulhof (Unga
se ridică, conducerea care elevul Dănesru Ni- a atitudinii părinţilor să înlăturăm afirmaţiile ria) si alţii au avut cuvinte elo
şcolii a folosit forme va colae nu frecventa cu faţă de această compor generale şi ne bazăm gioase la adresa scolii medicale
riate de legătură cu pă regularilalc* orele dc tare. De aceea, în anul pe fapte concrete, pe e- i eumatologice româneşti. Foto ; N. Moldoveanu
rinţii. Învăţătorii şi di- curs; ba mai mult. fu în curs am încercat să xemple din viaţa şcola Prin decorul alb...’
ră prezentate în mod
riginţii din şcoală vizi gea si de acasă, spu- renunţăm la tematici cu convingător.
tează adesea elevii la nînd părinţilor că ar a- caracter general si
domiciliu. discută cu vea de îndeplinit sar ne-am îndreptat atenţia Urmărim ca prin or
părinţii, iar acolo unde cini date dc învăţătoa spre probleme mai con ganizarea muncii cu pă
se iveşte prilejul şi cu re. crete. rinţii, prin alegerea for
alţi membri ai familiei. In cazul elevului Du Din discuţiile purtate melor şi metodelor celor
Cunoscînd mediul în ca ba r Ion, din clasa a cu învăţătorii si profe mai adecvate, să ajun
re creste copilul, educa JV-a, tovarăşa Toma sorii diriginţi asupra vi gem la îmbunătăţirea
torul îşi va face o idee Maria, printr-o scrisoa zitelor la domiciliul e- legăturii şcolii ni fami (U nnare din pag 1) se alcătuiască o formaţie de me rului cînd a prezentat un aseme
mai amplă dpspre ca re, a chemat părinţii la levilor. am ajuns la lia. să nc asigurăm a- seriaşi? Este o soluţie care cre nea bloc la recepţie. De altfel, tov.
racterul elevului său, şcoală (elevul locuieşte concluzia că mulţi din cea unitate a mijloace De cîteva ori s-a reclamat fap dem câ va scuti mulţi oameni de ing. Solea, adjunct al şefului şan
despre comportarea a- într-un sat lingă Deva). tre părinţi si îndeosebi lor educative atit de ne tul câ pe scara IV din blocul A 6 drumuri inutile. Trebuie să exis tierului .şi maistrul Popa ne de
cestuîa în familie, şcoa Discuţiile purtate cu pă cei ai elevilor din cla cesare muncii noastre prim, instalaţia de încălzire de te însă mai mult interes din partea clarau cu multă seninătate câ :
lă şi societate. Se înţele rinţii, măsurile luate de sele î şi a Ii-a, îneer- de educare a tineretu ia băi nu funcţionează. Cu toate conducerii şantierelor pentru a re nu-i nimic deosebit si câ aseme
ge că în asemenea îm- comun acord au dus la cind să-şi ajute copiii la lui. insistenţele, constructorul nu a media propriile lor deficienţe. nea deficienţe vor continua să LONDRA 16 — Corespondentul A-
preiVrări se dau sfaturi îndreptarea copilului. învăţătură, de cele mai ★ mişcat nici măcar „un deget". Este de neînţeles faptul că unii mai existe. Iată doar una din ex gerpres, L. Rodescu, transmite:
părinţilor cu privire la multe ori greşesc. Cu Rezultatele obţinute Alteori, noii locatari sint trimişi parchetari după mutarea noilor plicaţiile pentru care in multe a-
Un bun prilej de cola
organizarea activităţii e- borare cu părinţii îl o- sprijinul responsabilei în munca pedagogică cu de zeci de ori de la un om la al locatari se oferă sâ raşcheteze pailamente date în folosinţă sînt Miercuri au avut loc funeraliile lui
levilor, la formarea ca feră consultaţiile săptâ- lectoratului pentru pă părinţii dovedesc că for tul. Tov. Dumitru Codrescu, din parchetul din apartament, contra semnalate lucrări de slabă cali George Constnntlnescu, cunoscut in
racterului lor. deprin minale, cînd profesorii rinţi din şcoala noastră, mele alese sint eficien blocul A 5 a primit un aparta cost. Iată o practică căreia tre tate. ventator, creator al ştiinţei sonicitâ-
derea cu munca etc. şcolii noastre se întîl- tovarăşa îonasi Maiia. te. După părerea mea, ment cu multe defecţiuni. In am buie să i se pună urgent capăt. 'A* ţli, membru de onoare al Academiei
Tovarăşa Gîrbovranu nrsc cu părinţii şi dis am indus în tematica ele ar fi şi mai bune da bele camere parchetul a început Statul nosini acordă sume Republicii Socialiste România. De la
Doina, dirigintă in nnul cută probleme legale de şedinţelor de lectorat ex că această muncă de în sâ se bombeze, pereţii sint umezi in importante pentru construcţia locuinţa defunctului, afLată.pe malk4
trecut la una din clase învăţătura si disciplina punerea „Cum îmi ajut drumare pedagogică a şi prezintă puşcătuii, iar calori dc locuinţe. Totodată pretinde lacului Coniston, procealUffea ;s-â :£a:-
le a VHT-a, şi-a înce elevilor. Noi urmărim copilul la învăţătură", părinţilor ar începe mai ferele nu încălzesc. ca ele să fie executate la nn dieptat spre mica localitate Sowick,
put vizitele la domici ca la aceste consultaţii pe care am i ppartizat-o devreme. Noi facem a- — M-am adresat tov ing. Horst înalt nivel calitativ. Construc
liul elevilor încă din să vină in special pă unui cadru didactic cu ceasta doar atunci cînd Brukner, şeful şantierului de ins torii din Deva trebuie să înţe unde a avut loc înhumarea. Au a-
primele zile ale trimes rinţii elevilor slabi la multă experienţă. copilul intră la grădini talaţii, spunea tov. Codrescu. El Cît priveşte modul cum sc des leagă acest lucru. In acelaşi sistat soţia defunctului şi alţi mem
trului f. Drept urmare, învăţătură oii deficitari Se ştie că aplicarea cu ţă sau în clasa I. Pînă m-a trimis la maistrul Străuţ. Du făşoară munca pe şantierele de timp beneficiarul trebuie sâ bri ai familiei, acad. Dumitru Dumi-
a putut să-şi dea seama la capitolul disciplină. corectitudine a rerom- la această vîrstă munca pă multe insistente, maistrul a construcţii laptele sînt în măsură manifeste maximum de exi trescu, secretar prim al Academiei
chiar de la început de Folosind cu multă Denselor si sancţiunilor de educaţie a copiilor trimis un instalator. Acesta însă să ilustreze fidel acest lucru. Dar genţă atunci cind este vorba Republicii Socialiste România, Al.
ce elevul C. D. din cla pricepere aceste forme influenţează puternic, este lăsată în seama a plecat aşa cum a venit. de la terminarea lucrărilor de de calitatea noilor blocuri de
sa pe care o conducea de colaborare* cu părin din punct de vedere e- părinţilor. Că aceştia nu Mai mult chiar, tov. Dumitru construcţie si pînă la mutarea noi locuinţe. Trebuie combătută Lăzâreanu, ambasadorul Republicii
începuse, ceva mai tîr- ţii, tov. Gropennu He- ducativ,1 copilul. Noi am reuşesc întotdeauna să Alexa, din apartamentul 23, blocul cu tărie orice tendinţă de în Socialiste Komânla la Londra, mem
ziu. să slăbească la în ghîna, Gali Martin. Lu întîmpinat greutăţi şi pe găsească cele mai potri A B 1, a cerut de mai multe ori sâ lor locatari fiecare bloc trebuie găduinţă, de trecere cu vede bri ai ambasadei, precum şi nume
văţătură. sâ devină o- pii Georgeta, Noaghi această linie r promite- vite mijloace de educa i se repare parchetul care s-a sâ treacă un serios examen : ace rea peste unele fapte care par roşi localnici care l-au cunoscut şi
braznic faţă de profe rea de daruri pentru no re. că nu se orientează bombat. După zile de amînâri şi la al comisiei de recepţie. Alcă a fi mărunte, dar care provoa
soara de matematică. Floi'ica, Ungureanu Eu- te bune. acoperirea de cel mai bine, se consta tuită din reprezentanţi ai cons npreciat pe George Constantinescu şi
frosinn si alţii au reuşit trimiteri de la un om la altul 1 s-a tructorului şi beneficiarului, co că nemulţumiri în rîndul lo au ţinut sâ-1 conducă pe ultimul său
Descoperind cauzele, ea să aibă la sfîrşitul a- către mame sau bunici tă mai tîiziu, cind co pretins sâ . plătească refacerea, misia de recepţie are maica obli catarilor.
a găsit şî metodele de nului clase cu un nivel a unor abateri sâvîrsite piii vin la grădiniţă sau care, pasă-ini-te ar fi din vina lui. gaţie de a nu admite nici un fel drum.
etc. Pentru aceasta am
ia scoală cu deorindrri
In alte cazuri, pentru a scăpa
îndreptare a elevului. ridicat la învăţătură şi găsit necesară o discu negative, gata formate, de insistenţele locatarilor, condu de deficienţe, sâ dovedească exi
In urma vizitelor la o bună disciplină. ţie care să lămurească care impun o muncă cerea şantierului pune oamenii pe genţă maximă. Cum a lucrat co
părinţii în această pro dublă în scopul educă drumuri trimiţîndu-i să rezolve misia de recepţie (preşedinte tov.
blemă şi am trecut în rii lor. De aceea, gîn- rcclamaţiile la I.G.O. De aici sint arhitect Lenghcl Ladislau) pînă
planificarea noastră te desc că n-ar fi rău da trimişi din nou la şantier. în momentul de faţă ? De fiecare
ma „Cum ii recompen că factorii, care desfă De fapt. cui trebuie să se adre dată, comisia s-n deplasat la
blocul respectiv, a făcut constată
Activul de părinţi—un săm şi cum îi sancţio şoară munca de educa seze noii locatari ? rile necesare şi a încheiat procese
ţie pedagogică a părin
năm pe copii**.
In mod firesc constructorului.
Nu scăpăm din vede ţilor. (şcoli, secţiile de Dar aici nimeni nu ia în seamă verbale pe zeci de pagini. S-au
re nici faptul că, înce- învăţămînt. comitetele consemnat astfel o scrie de defi
sprijin de nădejde pînd cu anul şcolar tre pentru cultură şi artă, sesizări le cetăţenilor. Ele se fac ciente de execuţie caic trebuiau Iodîi de pretutindeni ; 23,15 Ritmuri
cut, avem în scoală şi organizaţiile de femei, in măsura în care locatarul este remediate intr-un anumit termen. C I H E 1 A de ieri şi de azi.
mat mult sau mai puţin insistent.
clase de absolvire. Ele organizaţiile de sindi Tov. C. Hertei, inginer şef al Numai câ totul s-a oprit aici. Co
vii acestor clase au de cat din uzine, fabrici, misia de recepţie şi beneficiarul PROGRAMUL II : 7,30 Radiojur
în contact continuu cu lor în domeniul educa dat două examene: de instituţii) şi-ar coordo grupului de şantiere Deva, ne nu au mai controlat felul cum nal. Sport. Buletin meteo-rutier ; 8,00
părinţii, învăţătorii si ţiei in familie. absolvire şi admitere la na, printr-o colaborare spunea câ de toate acestea se o- s-au rezolvat constatările, iar con Muzică distractivă ; 9,27 Cintecc şl
diriginţii scolii şi-ou gă Cu ajutorul acestui licee sau şcoli profesio mai largă, activitatea de cupă serviciul CTC. de pe şan structorul a uitat repede obliga DEVA : 800 de leghe pe Amazoa jocuri dc pe întinsul patriei ; 10,20
sit printre ei oameni activ de părinţi am re nale. Tematica lectora propagandă pedagogică tier. Dar tot el preciza câ de fapt ţiile ce-i reveneau. In schimb, la ne — cinematograful „Patria" ; Roşu „l.n cabană" — muzică uşoară ; 11,07
care prezintă un interes uşit in anul şcolar tre tului cuprinde, special în rindurite părinţilor acest serviciu este format dintr-un sfatul popular, uneori, in dorinţa şi negru — senile I si II — cine
profund faţă de munca cut să ajutăm părinţii pentru elevii clasei a cu mult înainte de in singur om. de a raporta îndeplinirea planu matograful „Arta"; PETROŞANI: Din creaţia lui Johnnn Sebnstian
Bach ; 12,30 Muzică populară inter
de educare a copiilor. elevi lor Pervnnov Ion VIII-a si asemenea te trarea copilului în scoa Ne întrebăm : ce trebuie sâ facă lui s-au eliberat repartiţii pentru Pînă la oraş nu e departe — cinema pretată de Marin Peter, Constantin
Mulţi dintre părinţii e- din clasa a V-a şi Ga- me. lă. Aceasta să sc facă mai intîi acest om ; să controleze apartamente care prezentau o se tograful „Republica" ; Onorabilul Chisâr si Niru Costaehe ; 13,08 Doi
Icvilor, fâcînd parte din bor Ion din clasa a In anul şcolar trecut pe perioade de vîrste. calitatea lucrărilor în construcţie rie de deficienţe. Aşa stînd lucru Stanislas — agent secret — cinema cîntârcţi italieni ; Mina si Nini Ro-
activul de părinţi, ne a- Vil-a, care începuseră am constatat, că părin Pînă la vîrsta grădini sau să se ocupe de rezolvarea su rile nu e de mirare că locatarii tograful „7 Noiembrie" ; LUPENI : sso ; 15,00 Radiojurnal. Sport. Bule
cordă un ajutor substan să nu mai frecventeze ţii elevilor din clasele ţei, vîrsla preşcolară, telor de reclamaţii ale locatari au neplăceri. Camera în formă de „L" — cinema tin meteo-rutier; 16,30 Ineluş învii-
ţial la organizarea şi şcoala. Intr-o altă situa V-VUI sint preocupaţi şcolară mică. mijlocie lor ? ! Nn de mult comisia de recepţie tograful „Cultural" ; SIMERIA : Un tecuş (emisiune pentru cei mici) ;
desfăşurarea acţiunilor ţie unul dintre părinţii de schimbările în atitu sau mare. punîndu-.se E clar câ privind astfel proble a fost .invitată la recepţia blocu şoarece printre bărbaţi — cinemato „Cu nava „Libelula** în ţara spi-
educative în afara ore elevilor din clasele a dinea si comportarea accent pe acţiuni speci ma nu se va putea ocupa de nici- lui A G, cu 80 de apartamente. graful „Mureşul" ; ALBA IULIA : riduşurilor dc-a-ndonsclea" ; 17,20
lor de clasă : excursii, Vni-a şi-a asumat patro copiilor lor. Unii decla fice fiecărei perioade în una cum trebuie, lucru pe care de După ce au fost vizitate toate a- Jocuri populare ; 18,00 Caleidoscop
programe artistice etc. najul elevului N. G., rau că nu mai ştiu cum parte. fapt îl demonstrează situaţia exis partamentele, membrii comisiei Cineva acolo sus mă iubeşte — cine
In vizitele Ia domiciliul provenit dinti-o familie să procedeze cu ei, de tentă. au refuzat recepţia pe motiv câ matograful „Victoria" ; Cei mai fru muzical ; 19,30 Festival Salzburg —
elevilor mai dificili la dezorganizată, luîndu-1 oarece întîmpinau rezis Prof NISTOIt ANGIIEL Nu este oare mai firesc ca toa au găsit multe defi< ienţe. Ele au moşi ani — cinematograful „23 Au 19C5 : „Boris Godunov** ; 22,35 „Cîn-
învăţătura şi disciplină, 3â-şl facă lecţiile cu co tenţă din partea lor a- director a! Şcolii gene te reclamaţiile făcute de locatari fost consemnate pe nu mai puţin gust' ; SEBEŞ : Doi băieţi ca pîinea tec vesel** — muzică uşoară ; 23,51
Melodii pentru ore tîrzii.
diriginţii sînt însoţiţi de pilul său, urmârindu-i tunci cînd li se aplicau rale „Dr. Petru Groza** sâ fie evidenţiate de un singur de 24 pagini (? !). Este greu de în caldă — cinematograful „Progre
unul-doi părinţi din co rezultatele la învăţătu măsuri educative. In Deva om, iar pentru remedierea lor sâ ţeles raţiunea conducerii santic- sul" ; Aventurile unui tînăr — cine
mitetul pe clasă care ră şi ajutîndu-1 sâ-si or tr-adevăr in perioada a-
stau de vorbă cu părin ceasta de creştere copiii matograful „Sebeşul"; ORAŞT1E:
ţii acestor elevi şi le ganizeze în mod folositor prezintă unele particu Unora le place jazz-ul — cinemato
transmit din experienţa timpul liber. larităţi psihofiziee de graful „Patria" ; Treizeci ani de ve
selie — cinematograful „Flacăra" ;
HAŢEG : Femeia necunoscută — ci 19,00 Jurnalul televiziunii (I) ; 19,15
nematograful „Popular" ; BRAD : Emisiune pentru copii şi tineretul
Runda 6 — cinematograful „Steaua şcolar ; 20,00 Săptămina ; 21,00 Avan
L rftl1 § fruntare cu Interna- Italia, R F. Germană, pe vor cîştiga dreptul roşie" ; LONEA : Intîlnire la Ischia premieră ; 21,15 Parada vedetelor.
Dalida ; 21,35 Telefi Intel ia ;
21,55
X zionale, cea mai bună Olanda, Belgia, An de a participa la me — cinematograful „Minerul". Primele iubiri. Din versurile lui Ni-
ciurile turneului fi
■ . echipă de club din glia, Elveţia, Dane nal, programat la 6, eolae I.abiş; 22,15 Dansuri inspirate
lume, demonstrind câ
marca,
Luxemburg;
MILANO 16 (Ager- victoria de la Bucu grupa C: U R S S , 13, 20 şi 27 februarie de picturi celebre ; 22,45 Jurnalul
în oraşele Barcelona
M f l l i p i i pres). — 10.000 de reşti n-a fost întîm- S u e d i a , Norvegia, şi Dortmund. fi D I O televiziunii (11). Buletinul meteoro
plâtoare.
Finlanda. Islanda, Tr-
Peste
spectatori au urmărit landa, R. D. Ger logic.
mană :
grupa
D :
J K u g t i i ţ l joi, pe stadionul „San Ungaria, România, O terpretate de fanfară ; 5.40 Cîntec şi
PROGRAMUL I : 5,06 Uverturi in
Sîio“ din Milano, in-
Bulgaria, Polonia, Ce
* t a r w p tîlnirea retur din ca hoslovacia, Turcia. voie bună ; 6,22 „Zi din fluier, mai TIMPUL PROBABIL
drul optimilor de fi
/ f T I * , i j j » ' j f 3 | . nală ale „Cupei cam România va fi repre cu foc" — .jocuri populare ; 0,30 A-
ig | i ij$ i pionilor europeni" la zentata de echipa Di nuuţuri şî muzică ; 6,40 Recomandări
| ţJşX gj Bţjjf fotbal dintre echipele namo Bucureşti. Me din program ; 6,45 Salut voios de pio
f l'ENTRU 21 OUE
Internazionale Mila ciurile acestei grupe nier ; 7.15 Cântecele Bucureştiului ;
se vor juca în oraşul
M B H g g f t no şi Dinamo Bucu PARIS 16 (Ager- cehoslovac Zilina. 8,00 Sumarul presei ; 8,30 La micro Vreme schimbătoare cu cerul mai
reşti. După o partidă
In prima semifi
dinamică fotbaliştii i- pres). — Conform regula nală a campionatului fon, melodia preferată ; 9,30 Sfatul mult noi os. Vor cădea ninsori slabe
locale. Vintul va sufla potrivit din
Noua ediţie a „Cu
3$ talieni au obţinut vic pei campionilor euro mentului din fiecare republican de box pe medicului ; 10,00 Buletin de ştiri ; vest si sud-vest. Temperatura în
11,On Arii din
interpretate
opere
toria cu scorul de 2-0
prupă pentru seriile
(0-0), reuşind astfel peni" la polo pe apă semifinale se califică echipe sîmbata la de Garbis Zobian ; 11,15 Teatru la creştere uşoară, ziua va fi cuprinsă
;"j i 8 . graţie golaverajului va începe la 19 de crimele două echipe Braşov echipa Steaua între 1 şi 4 grade iar noaptea între
superior sâ se califice cembrie. E c h i p e l e lare.stea vor fi repar va primi replica for microfon ; 13,00 Concert de prînz ; —7 şi —2 grade.
S v ™ ' i 111 I I i m K y pentru sferturile de campioane ale diferi tizate apoi in două maţiei Muscelul C.'im- 14.08 Din tezaurul nostru folcloric ;
finală ale competiţiei telor ţâri participante grupe de cîte 4 for pulung. A doua .semi 15,22 Pagini din opere; 16,35 Cintece PENTRU URMĂTOARELE
finală Dinamo Bucu
■ ■ (in tur Dinamo Învin au fost repartizate în maţii). Meciurile din reşti — Paiul Con şî jocuri populare ; 17,30 In slujba 3 ZILE
sese cu 2-1). 4 grupe după cum ur juriile semifinale sînt stanţa va aven loc patriei ; 13,30 Dialog cu ascultătorii.
Cu toate câ n-a ob mează: grupa A: Iu programate între 28 duminică de la orele Vremea se încălzeşte treptat cerul
ţinut calificarea, Di goslavia, Gr e c i a , şi 30 ianuarie. Apoi, 18 în sala sporturilor Emisiune de Corneliu Leu ; 20,00 Ra- fiind mai mult noros. Pentru trans
namo Bucureşti a a- Franţa, Spania, Aus echipele care vor o- de la Floreasca. diogazeta de seară ; 20,55 Formaţii portul rutier; spre sfîrşitul interva
Dnd. La parterul noilor t Ul u *, i vut o comportare me tria, Portugalia, Mal cupa primele două vocale de muzică uşoară; 21,30 Me- lului pericol de polei.
spaţioase, bine aprovizionate. ritorie In dubla con- ta, Albania; grupa B: locuri din aceste gru- (Agerpres)