Page 6 - 1965-12
P. 6

PAGINA  A  2-A                                                                                                                                                                           j DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3398



                           In  învăţ cumulul  seral

                                                                                                                                            i      2  DECEMBRIE  1965
                                           SPORITE                                                                                          1                                   I                 A      N      U      N      Ţ


                                1                                                                                                           I      C  I   N  E  M  A
                                                                                                                                            I                                             ABONAMENTELE  LA  B U L E T I N U L  O F I C I A L   AL  RE-
          Conducerea  Liceu­   ore  au  şi  rezultate   exigenţă  în  m otiva­
         lui   „Decebal"   din   slabe  la  învăţătură.   rea  absenţelor  de  la                                                                DEVA:  La  ora  5  dupâ-amiazâ  —    PUBUCII  SOCIALISTE  ROMÂNIA  PE  TRIMESTRUL  IV.1965  SE
         Deva  împreună   cu   Desigur,  faţă  de  si­  cursuri,  să   studieze                                                                cinem atograful  „Patria**;  Asta-i  tot
         biroul  organizaţiei  de   tuaţia  acestor  elevi   posibilitatea   de   a                                                            ce  s-a  în lim p la t  —  cinematograful   PRIMESC  IN  CONTINUARE  PI NA  LA  DATA  DE  24  DECEM­
         bază   din   liceu   au   se  impune  o  mai  ma­  organiza  dorm itoare                                                              „A rta ";  PETROŞANI:  Cin tind  des­
        organizat   recent   o   re  atenţie  atît  din   comune  numai  pentru                                                                pre  Arizona  —  cinem atograful  „Re­  BRIE  1965  (CU  SERVIREA  RETROACTIVA  A  TUTUROR    NU­
         largă  analiză  asupra   partea  d irig u iţilo r  cît   elevii  de  la  seral,  de                                                   publica";  Tolba  cu  a m in tiri  —  c i­
         felului  cum  se  des­  si  a  întreprinderilor   a  asigura  săli  de  me­                                                           nematograful  „7  N oiem brie":   LU-   MERELOR  APĂRUTE  DE  LA  1  OCTOMBRIE)  DE  CĂTRE   OFI­
         făşoară  invâţâm intul   unde  aceştia  lucrea­  d ita ţii  în  care  aceşti                                                          PEN I:  A  trecut  o  femele  —  cine­
         seral  în  scoală.  La   ză  (T.n.C H.,  i .r e .r ,   elevi  sâ  poată  învă­                                                        matograful  „C u ltu ra l";   S lM E R fA :   CIILE  $1  AGENŢIILE  POŞTALE,  FACTORII  POŞTALI.  PRECUM
        şedinţa  de  analiză  au   Exploata rea  minieră,   ţa  în  tim pul  liber.  De                                                        Femeia  necunoscută  —  cinemato­
         participat  directori  de   Autobaza   M IT A .   asemenea,  plata  sa­                                                               graful  „M ureşul";  A L B A    IU L IA :   Şl  DE  CĂTRE  DIFUZORII  DE  PRESA  DIN  ÎNTREPRINDERI   Şl
        întreprinderi,   secre­  etc.).              la riilo r  să  se  efectue­                                                              Procesul  profesorului  W eir  —  cine­  INSTITUŢII.
        tari  ai  organizaţiilor   Luînd   cuvîntul  în   ze  la  ore  care  nu  a-                                                            matograful  „V icto ria ";  Corbii  —  ci­
        de  bază  R C .R ,  pre­  cadrul  acestei  analize   afectează   pregătirea                                                            nematograful  „23  August";  SEBEŞ:         PREŢUL  ABONAMENTULUI  ANUAL  ESTE  DE  120  LEI  LA
        şedinţi  ai  comitete­  mai  m u lţi   tovarăşi   elevilor.                                                                            Un  şoarece  printre  bărbaţi  —  cine­
         lor  de  sindicat  şi  alţi   in v ita ţi  —  Băneasâ   Din  analiza  efectua­                                                     I  m atograful  „Progresul";  Şapte  ani   PARTEA  l-A,  DE  60  LEI  LA  PARTEA  A  ll-A  Şl  DE  100  LEI
        factori  rare  răspund   Cornel,  preşedintele   tă  a  reieşit  câ  este                                                              de   căsnicie   —   cinem atograful
        de  bunul  mers  a)  În­  com itetului   sindica­  necesar  ca  profesorii                                                          I  „Sebeşul";  ORAŞTIE:  Runda  6  —       LA  PARTEA  A  III-A.
         văţământului   seral.   tului  de  la  T.R.CH.,   d irig in ţi,   la  rîndul                                                          cinem atograful  „P atria";  Germanie
        Au  participat,  de  a-   Cîrpan  fon,  inginer   lor,  să  ţină  o  mai                                                               steluţele  tale   —   cinem atograful       B U L E T I N U L  O F I C I A L   AL  REPUBLICII  SOCIALIS­
        semenea,   profesorii   şef  la   exploatarea   strînsu  legătură   cu                                                               I  „Flacăra";  H AŢEG :   Cronica  unei
        care  predau  la  in-   m inieră,  Furdui  O-   întreprinderile,   iar                                                                 crim e  —  cinem atograful  „P opular";   TE  ROMANIA  APARE  IN  TRADUCERE   ŞI   IN   LIMBA   MA­
        văţâm intul  seral,  re­  lim piu,  secretai-  al  or­  organizaţiile   U.TC.                                                          BRAD:  A  treia  rachetă  —  cinema­
        prezentanţi  ai  organe­  ganizaţiei  P.C.n.  de   din  întreprinderi  să                                                            1 tograful  „Steaua  roşie";   LO NEA:    GHIARA.
         lor-  locale  de  partid   la  Autobaza  I.R.T.A.,   se  ocupe  cu  mai  m u l­                                                       Samba  —  cinem atograful  „M in e ru l";
        si  de  stat  din  oraşul   Iiaţegan  Ion,  inginer   tă  perseverenţă   de                                                          I  IL IA ;  Romulus  şi  Remus  —  cinema­
        Deva.                  şef  Ia  I.R.EH.  —  au   pregătirea  acestor  e-                                                               tograful  „Lum ina".
          In  cadrul  şedinţei  a   subliniat  că  dacă  pî-   levi,  de  educarea  lo r
        fost  prezentată  o  in ­  nă  în  prezent  între­  Ja  locul  de  produc­                                                           I
        form are  privind  mo­  prinderile  nu  au  ţ i­  ţie.  Se  impune  apoi
        dul  cum  se  desfăşoa­  nut  o  legătură  strîn-   o  grijă   maximă  din
         ră  invăţăm întui  se­  să  cu  şcoala  —  fapt   partea   profesorilor
        ral  Au  fost  sublinia­  ce  s-a  repercutat  ne­  faţă  de  pregătirea  fie ­                                                          PROGRAM UL’  I:  5,06  Cîntece  şi
        te  eforturile  pe  care   gativ  asupra  pregăti­  cărei  lecţii  in  parte.                                                          jocuri  populare;  5,40  Dansuri  inter­  INTBEPRIHBEBEA  PENTRU CONTRACTAREA
         le  face  şcoala  şi  u-   rii  elevilor  —   în   P rin  nivelul  şi  cali­                                                          pretate  de  fanfară;  6,22  Cîntă  or­
         nele   întreprinderi   v iito r  această  legătu­  tatea  acestora  ele  tre­                                                         chestra  de  muzică  populară  din  Ga­
        pentru  a  asigura  ele­  ră  se  va  realiza  per­  buie  să  asigure  elevi­                                                         la ţi;   7,45   Jocuri   populare  inter­
         vilo r  o  temeinică  pre­  manent  şi  va  fi  bine   lor  m axim um   de  cu­                                                     I  pretate  la  d iferite  instrum ente;  8,08
        gătire   teoretică   şi   concretizată.  Din  par­  noştinţe,   să  fixeze                                                             Selecţiuni  din  operete;   9,30   Sfa­  Şl  IHDUSTRIALIZASEft  LAPTELUI  StMEftlĂ
         practică.  Şcoala   —   tea  fiecărei  întrep rin­  temeinic  principalele   „M O A TA   S lN T  Ş I-M I  PLACE  JOCUL".  Dansatori  din  Riblţo.  tul   m edicului:   P rim u l  a ju to r  în
        s-a  arătat  in  şedinţă   deri  se  va  numi  un   probleme   încă   în                                           Foto:  I.  T LR LK  I  fra ctu ri;  12,13  Muzică  populară  in ­
        —  se  mîndreşte  cu  c-   tovarăş,  care,  perio­  clasă                                                                              terpretată  de  M arioara  Precup   şî
         levii  claselor  a  IX -a    dic,  se  va  interesa   Pornind  de  la  sar­                                                           Gheorghe  Eremia  —  voce,  flu ie ra tu l
         B,  a  X-a  A  şi  a  X-a   de  situaţia  Ia  învăţă­  cinile  im portante  tra ­                                                     Silvestru   Lungoci,   acordeonistul     Angajează  de  urgenţă  :
         B,  care  acordă  o  ma­  tură  a  elevilor.  De   sate  şcolii  în  form a­                                                       B  Nicu  Costache  şi  orchestra  de  m u­
                                                     rea  viitoarelor  cadre
         re  atenţie  bunei  frec­  asemenea,   periodic,   necesare  economiei  şi  Ql&diil  g.&pdian                                         zică  populară  din  Oradea;   12,30     —  mecanici  auto
         venţe  la  cursuri.   se  vor  organiza  în                                                                                        I  Aici...  Tim işoara!  12,50  Concert  de
           Datorită   acestui   întreprinderi  şedinţe   cu ltu rii  noastre,  de  la                                                          prinz;  14,08  F orm aţii  vocale  de  m u­
         fapt,  precum  şi  se­  la  care  vor  fi  invitn-   analiza  atentă  a  cau­  (Urmare  din  vag.  1).  tr-o  zi  tovarăşul  Buia,  secretarul   II   zică  uşoară:  Sextetul  „V icto ria",  fo r­  —  tinichigii  auto
         riozităţii  cu  care  se   te  cadre  didactice  ale   zelor  care  provoacă                        de  partid  şi...                 m aţiile  Los  Paraguayos  şi  Beatles;
         pregătesc,  elevii   a-   şcolii.  în  care  se  vor   unele   deficienţe   in   Oamenii  din  Lonea  vorbesc  in ­  —  ţii?       î   16,15  Cîntă  corul  F ilarm onicii  de
        cestor  clase  se   si­  analiza  frecvenţa  şi   învătâm întul   seral,   să  şi  despre  Ilie   Munteanu.  —  Dumneavoastră  nu  ş tiţi  cum   stat  „B anatul"  din  Timişoara.  D iri­  Informaţii  suplimentare  se  primesc  (a  sediul  întreprinderii
         tuează  la  locuri  fru n ­  stadiul  de  pregătire   cadrele  didactice  de   —  Aaa,  Ilie,  cel  de  la  trans­  merge  la  critică...?  Eu  n-am  zis  B jo ri:  Ion  Românu  şi  Mircea  Hoînic;  I.C.I.L.  Simeria,  strada  Troian  nr.  88.
         taşe  in  ce   priveşte   al  elevilor.      la  Liceul  .Decebal*1   port,  cu  nemotivatele,   cu   be­  nimic...  Ce  puteam  spune?  ...Suit   a  17,00  In  ritm   de  tango;  17,35  Buchet
         învăţătura.  Au   fost   In v ita ţii  la  şedinţă   din  Deva  îşi  vor  îm ­  ţiile...            vinovat.  M i-a  mai  vorbit  şl  to­  de  m elodii  populare;  18,03  In  ju ru l
         citaţi  numeroşi  elevi,   s-au  angajat  că  vor   bunătăţi   continuu   —  La  salariul  din  luna  asta,   varăşul  Colda,  şeful  sectorului...   globului;  18,13  D in  repertoriul  cîn-
         p rintre   (are   Luca   studia  cu  atenţie  toa­  preocuparea   pentru   trei  zile  n-a  mai  dat  pe  acasă.  alunei  cînd  am  venit  să-mi  trea­ I  tăreţei  de  operetă  Corlna  Bârbu-
         Ioan  din  clasa  a  IX -a   te  posibilităţile  pen­  ridicarea  ca lită ţii  lec­  —  N ici  pe  ia  serviciu...  Adică   că  învoire,  făcusem  o  nemoti-   lescu  ;   20,55   Muzică   uşoară   in ­
         A,  M arin  Mircea  din   tru  ca  elevii  de  la   ţiilo r,  pentru  organi­  pe  acolo  a  trecut,  ca  sâ  facă   vatâ.         î  terpretată  de  Nana  Mouskouri   şi
         clasa  a  IX -a   B,  Bară   seral  să  fie  progra­  zarea  cu  regularita­  scandal.                —  Cite  absenţe  de  la  serviciu   Jean   Păunescu  ;  22,30  Moment  poe­
                                                                                                               —  Să  nu  exagerez,  în  toată  lu ­ i
         Simion  şi  Vursta  M i-   m aţi  numai  în  schim­  te   a   consultaţiilor,   —  Rău  destul,  că-i  tînăr...  Tî-   ai  in  acest  an?  tic  —  versuri  închinate  partidului.
         hai  din  clasa  a  X-a   bul  I  şi  sâ  li  se  cre­  pentru  îm bunătăţirea   nâr  şi-şi  bea  tot  salariul.                        PRO G RAM UL  II:  7,50  Cîntece  pe
         A,  Munteanu  Mircea   eze  condiţii   optime   frecvenţei  elevilor  şi   —  A i  lui  ce  zic?    na  cîte  una,  dou.i.  Luna  asta  am   versuri  de  M aria  Banuş;  8,00  M u­
         din  clasa  a  X l-a   A   pentru  cazare  şi  stu­  întărirea  legăturii  cu   —  Ce  să  zică...  Necăjiţi.,.  N-au   făcut  trei.  zică  populară  din  M untenia;   8,30
         şi  a lţii,  care  obţin  re­  diu  individual.  întreprinderile.  Toate   cu  cine...                —  Cît  pierzi  din  salariu  pen­  C oruri  din  opere;  9,30  M atineu  m u­  T T r n a v e n i  p e g . m u r e ş autonoma  maghiara
         zultate  bune  la  învă­  Dezbătînd  cu  răs­  acestea  vor  duce   la   N-au  cu  cine.  Aşa  spun  părin­  tru  absenţe?            zical;  9,55  Din  repertoriul  interpre­
         ţătură,  care  înţeleg   pundere  desfăşurarea   încheierea  cu  succes   ţii,  aşa  spun  cei  de  la  serviciu.   —  Sâ  nu  exagerez,  vreo  150-   tului  de  muzică  populară  Ştefan  Lâ-
         necesitatea  pregătirii   învăţăm întului  seral   a  prim ului  trim estru   Doar  Rusu  Grecea,  şeful  de  ma­  200.  La  trei  nemotivate   pierd   zărescu;  10,25  Muzică  uşoară  in te r­
         lor  continue.  Nu  a-   la  liceul  Decebal,  in   şcolar,  la   ridicarea   nevră,  mai  adaugă:  „a ltfel  n-ar   foarte  mult...  Şi,  dacă  văd  ca  iau   pretată  de  V irginia  Fetty  şî  Barbu
         cclasi  lucru  s-n  spus   cadrul  şedinţei  s-au   nivelului  de  cunoş­  fi  băiat  rău,  şi-l  harnic..."  tot  mai  p u ţini  bani  îi  beau  şi  pe   Constantinescu;  11,10  Muzică  popu­
         despre  elevii  Hoişa   făcut  unele  propuneri   tinţe  ale  elevilor.  Am  stat  de  vorbă  cu  Ilie.  care-i  iau.  Cînd  am  luat  salariul,   lară  interpretată  de  Natalia  Şerbâ-
         Ioan,  Beangă   Ioan,   menite  să  ridice  ca­                       —  Tovarăşe  Munteanu,   ştii   in  luna  asta,  am  plecat  direct   nescu   şi   Toni   D uinitrache;  11.30
         Popa  loachlm.  Bog­  litatea  cunoştinţelor     V.  ACJlIiV!       cum  vorbesc   oamenii   despre   „la  Samu",..  Acolo  a  rămas  toată   Din   ţările   socialiste;   14,30   Din    Produce  şi  livrează  pe  bază  de  comenzi  ferme  şi
         dan  Iulian  din  clasa   elevilor.  S-a  propus   profesor  la  secţia  dumneata?  Ce  cred?       plata,  in  trei  zile...      fi  eîntecele  şi  dansurile   popoarelor;             repartiţii:
         a  IX-a,  care,  pe  lin ­  ca  întreprinderile  să   serală  a  Liceului                             —  Şi  ce  mânînei?             15,30  Selecţiuni  din  opereta  „V a l­
         gă  câ  lipsesc  de  la  manifeste  mai  m ultă  „Decebal"  Deva      —  Ştiu,  dar...  M-a  chemat  în-  —  Mai  am  o  sută,  de  la  a­  surile  Vienei"  de  Strauss  Monezy;         ♦  Hirtie  fotografică  ARFO-BROM  în  sortimente
                                                                                                             vans...                           19(05  „Doină,  doină,  cîntec  dulce"            variate;
                                                                                                               —  iţi  alunge  o  sută  de  lei  pen­  —  doine  şi  jocuri  populare;   19,30
                                                                                                             tru  mlncare?                     Noutăţi  din  muzica  uşoară  franceză;             ♦   Hîrtîe  fotografică  ARFO-TYP.
                                                                                                                                               19,50  Transm isiune  din  Studioul  de
                                                                                                               —  Păi,  fac  cum  pot,  .  Stau  in ­                                              ♦  Hirtia  ARFO-TYP  este  un  nou  produs  ol  Com­
                                                                                                             tr-un  hol,  in  casa  paria ţilor,  am   concerte  a  operei  „Don  Juan“  de"     binatului  chimic  din  Tîrnâveni  care  se  pune  la  dis­
                                                                                                                                                          Amadeus  M ozart;  23,10
                                                                                                                                               Wolfgang
                                                                                                             un  reşou...
                                                                                                               —  Tovarăşe  Munteanu,  crezi  că  3  Caleidoscop  muzical;  23,40  M elodii      poziţia  consumatorilor  în  trimestrul  IV  1965.
                                                                                                             e  bine  ce  faci?                lirice.                                             Se  poate  folosi  pentru  copieri  directe  sau  măriri.
                                                                                                               —  Nu.  Ştiu  că  nu  e  bine.  Dar...
                                                                                                               După  acest  dar  se  ascunde  via­                                                 ♦ Hîrtia  ARFO-TYP  se  pretează  foarte  bine  la  vi­
                                                                                                             ţa  unui  om,  a  unui  tînăr  de  29   TELEVIZIUNE                                 rări  monocronice  (sepia,  maro,  albastru  şi  roşcat).
                                                                                                             de  ani.  Un  tin ă r  care  „altfe l  nu-i
                                                                                                             un  băiat i au şi-i harnic’*  (cum  spu­ 8                                            ♦  Pentru  developarea  hirtiei  ARFO-TYP  se  pot
                                                                                                             ne  Grecea).  Ii  lipseşte  insă  ceva.   19,00   Jurnalul  televiziunii  (I);  19,15   folosi  revelatori  obişnuiţi  cu  methol-hidrochinon.
                                                                                                                                               Emisiune  pentru  copii  şi  tineretul
                                                                                              La   croitoria   Un  prieten  bun,  un  om  de  care   şcolar;  20,00  Din  viaţa  anim alelor;
                                                                                          m ixtă   nr.   1   a   să  se  apropie,  cu  care  să  se  sfă­  20.30  Figui'i  celebre  a(e  ecranului
                                                                                          cooperativei   „So­  tuiască.  Tovarăşul  Buia  l-a  che­  —Marlene  Dietrich  în  film u l  „în ­
                                                                                          lidaritatea"   din   mat,  i-a  atras  atenţia,  tovarăşul   gerul  albastru":  22,00  Pagini  din  o-
                                                                                          Deva,'  se  execută   Colda  la  fel.  In  adunarea  orga­  pere.   Transmisiune  de  la  Sofia;
                                                                                          lucrări  de   bună   nizaţiei  U.T.C.  a  fost  criticat.  Şi...   1  22.30  Jurnalul  televiziunii  (II)  buleti­
                                                                                          calitate.          atît.  Dar  cine  s-a  apropiat  de   nul  meteorologic.
                                                                                           Iatâ-1,  în  fotogra­  Ilie,  cine  a  încercat  să-l  cunoa­ II
                                                                                          fie,  pe  şeful  sec­  scă?  Pentru  că,  dincolo  de  ab­
                                                                                          ţiei  Nicolne  Gher-   senţe  nemotivate,  dincolo  de  be­  I                                              o u a ş i
                                                                                          man  împreună  cu   ţii.  de  scandal,  (dacă  vreţi)   Ilie   TIMPUL PROBABIL
                                                                                          croitorul   Iosif   are  totuşi  un  lond  frumos.  N-a   fi
                                                                                          Cocsis,  exam inind   descoperit  nimeni  acest  fond.  Pen­
                                                                                          minuţios  calitatea   tru  câ  în  sectorul  de  transport,  în   PENTRU  24  ORE
                                                                                          unei  comenzi.     sectorul  C.F.I.  de  la  Lonca,  Ilie  a
                                                                                                             ajuns  un  nod  gordian.  Cum  sâ   Vreme  schimbătoare,  cu  cerul  mai
                                                                                                             te  încumeţi  sâ-i  desfaci?  Numai
                                                                                                             că  de  acest  nod  atîrnâ  viito ru l  I  m ult  noios.  V înt  p o trivit  din  vest
                                                                                                             unui  tînăr,  a  unui  om  care  vrea   şi  sud-vest  Temperatura,  ziua  va  fi
                                                                                                             şi  poate  sa  munccasc.i.  Un  om   I  cuprinsă  intre  3  şî  8  grade  iar  noap­
                                                                                                             care-şi  dă  seama  câ  drum ul  pe   tea  între  0  şi  4  grade.
                                                                                                             care  a  pornit,  nu  e  drum ul  pc
                                                                                                             care  merg  cei  m ulţi.              PENTRU  URM AIOARELE  3  ZILE
                                                                                                              Ce  spui  Ilie,  ce  spuneţi  tova­
                                                                                                             răşi  care  m unciţi  cu  el,  se  poate   Vreme  schimbătoare,  cu  tempera­
                                                                                                             tăia  nodul  gordian?             tura  în  uşoară  scădere.                   Pr o d u c e                ş u /r r e a z a

                                                                                                                                                                                            SOC/âl/STE                           PE BAZĂ OE
                                                                                                             nice  si  gospodăreşti  prevăzute.  O   co-organizaloricâ   a  cooperativelor   #  FĂIN U R I                        GR/F/CE
                                                                                                             situaţie  asemănătoare  se  înlîlneşte   respective.  Pe  de  altă  parte,  este  ne­
                                                                                                             şi  in  ceea  ce  priveşte  folosirea  in ­  cesar  să  Arătăm  că  in  mai  mare
                 MPUN MASURI  ENERGICE PENTRU  ve stiţiilo r  pentru  alim entările  cu                                                        mâ9ură  trebuiau  să  se  preocupe  de
                                                                                                             apă.  In  raionul  Haţeg,  de  pildă,   rezolvarea  acestei  probleme  şi  o r­  $ FĂINURI SEN/ALBE  75//oo%
                                                                                                             cu  toate  câ  la  numeroase  coopera­  ganele  bancare.  Rău  este  câ  cele
                                                                                                             tive  agricole  alimentarea  cu  apă  a
       EXEC U TAR EA                               IN V ES T IŢ IILO R !                                     prins  nici  o  acţiune  în  vederea  rea­  mai  frecvente  cazuri  de  natura  ce­  t  F4/NNR/INTEGRALE 85/700%
                                                                                                             ferm elor  lasă  de  dorit,  mi  s-a  între­
                                                                                                                                               lor  arătate  se  întîlnesc  în  coopera­
                                                                                                             liză rii  obiectivelor  planificate  a  se   tivele  agricole  mai  puţin  dezvoltate,   #   FA / N U R / P / E T f T / C E  95/fOO %
                                                                                                                                               care  an  de  ari  înregistrează  reali­
                                                                                                             efectua  din  credite.  De  asemenea,  în   zări  sub  nivelul  posibilităţilor.  Scâ-
        Folosind  cu  pricepere   fondurile   influentă  pozitivă  asupra  a ctiv ilâ tii   sarcina  stabilită.  In  ceea  ce  p ri­  raionul  Brad  şi  oraşul  regional  Hu­
      proprii  şi  creditele  acordate  de  stat,   cconom ico-fm aiKiarc   a   unităţilor   veşte  situaţia  folosirii  creditelor  pre­      pînd  din  vedere  realizarea  în  între­
      numeroase  cooperative  agricole  din   respective.                  văzute  pentru  plantaţii  de  vii   şl   nedoara  a  existat  o  slabă  preocu­  gime  a  in ve stiţiilo r  prevăzute  din   §GR/S         COMEST/B/Z
      regiunea  noastră   s-au   consolidat   lYeocupindu-se  neîncetat  de  con­  pomi  trebuie  arătat  câ  în  raioanele   pare  pentru  executarea  lu cră rilo r  de   credite  şi  fonduri  proprii,  aceste  u-
                                                                                                                                               n itâ ţi  nu  pot  valorifica  pe  deplin
      permanent   din   punct   de   ve­  solidarea  cooperativelor   agricole,   Sebeş,  Orăstie  si  Ilia   s-au  înregistrat   îm bunătăţiri  funciare,  luciu  scos  în   condiţiile  de  rare  dispun,  neavînd
                                                                                                             evidenţă  de  nputilizarea  sumelor  des­
      dere   economic   şi   organizato­  partidul  şi  statul  nostru  le  acordă   cele  mai  mai i  râm îneri  in  urmă,  uti-   tinate  acestui  scop.  create  posibilităţi  pentru  desfăşura­  $GR/S  M ED/C/NAL
      ric.   Astfel,   cooperativele  agricole   un  sprijin  m aterial,  tehnic  şi  ştiin ­  lizindu-se  mai  puţin  de  35  la  sută   Nu  pot  fi  ronsiderate  ca  m u lţu ­  rea  în  mod  corespunzător  a  proce­
      din  Apoldul  de  Sus,  Miercurea,  Cîl-   ţific   substanţial.  O  pîrghie  im por­  din   sumele   a lo c a t e    în   acest   mitoare  nici  realizările  înregistrate   sului  de  producţie.  Stă  la  îndemîna
      nir,  Girbova,  lYicaz,  Teiuş,  Lupuş-   tantă  în  această  p rivinţă   o  consti­  scop.   Aceasta   denotă   câ   din   la  procurarea  de  utilaje.  In  această
      nic-  ş.a.  şi-au  m ărit  an  do  an  efec­  tuie  şi  creditele  acordate  pe  ter­  partea  conducerilor  u n ită ţilo r  ca­  p rivinţă  se  constată  rezultate  mai   şl  în  putinţa  tuturor  cooperativelor
      tivele  de  animale,  au  extins  su­  men  lung  pentru  dezvoltarea  secto-  re   şî-au   planificat   sâ   în fiin ­  slabe.  în  cooperativele  agricole  din   agricole  să  asigure  an  de  an  u tili­
      prafeţele  ocupate  cu  vii,  pomi  sau                              ţeze   noi   plantaţii  sau   să  com­  raioanele  Ilia,  Orăstie,   Sebeş   şi   zarea  cu  o  eficienţă  economică  spo­
                                                                                                                                               rită  a  tuturor  p îrg h iilo r  care  sînt
      grădinile  de  legume,  lârgindu-şi  sim ­                           pleteze  golurile  nu  a  existat  o  preo­  Alba.                  menite  să  contribuie  ia  ridicarea  pe         rfea d s praduie
      ţito r  pe  aceasta  cale  sursele  de  ve­                          cupare  susţinută  pentru  buna  orga­  Din  cele  arătate  mai  sus  se  poate   o  treaptă  superioară  a  procesului   j|   i t i ?
       n itu ri.  Crearea  unor  condiţii  tot                             nizare  a  m uncii,  nu  s-nu  efectuat   trage  concluzia  câ  în  11  luni  care   de  producţie,  la  continua  lor  con­
      mai  bune  pentru  desfăşurarea  pro­  ÎN  COOPERATIVELE             la  tim p  gropile  şi  nu  s-a  desfun­  au  trecut  din  acest  an  s-au  u tilizat   solidare  din  punct  de  vedere  eco­  9 5 E T R  A C T T A R t  ALBA  IULIA
      cesului  de  producţie,  dezvoltarea  şi                             dat  terenul,  fapt  pentru  cale  cîteva   pentru  lărgirea  producţiei  in  coope­  nomic  şi  organizatoric.  De  aceea,
      îmbinarea  armonioasă  a  ram urilor                                 sute  de  m ii  de  lei  au  rămas  ne-   rativele  agricole  doar  o  parte  din   este  necesar  ca  în  cooperativele  a-
      cărei  unităii,  a  permis  cooperative­ AGRICOLE                    u tiliza ţi  în  acest  nn.  Nici  Ia  fondu­  fondurile  de  investiţii  acordate  de   grlcolej  aşa  cum  se  subliniază  în      c < . J s  »■       -
      p o trivit  condiţiilor  specifice  ale  fie­
                                                                           rile  destinate  pentru  procurarea  de
      lor  agricole  să  folosească  in  mod                               animale,  care  deţin  o  pondere  însem­  stat  sub  formă  de  credite.  Asemănă­  documentele  Congresului  al  JX-leA   PE B i z a  D f   p p P/e/  E / f   ty/v/pp//-
                                                                                                                                               al  partidului  şl  în  cele  elaborate  de
                                                                                                             tor  se  prezintă  situaţia  şi  în  ceea  ce
      chibzuit  lorţa  de  muncă,  fondurile                               nată  în  totalul  Investiţiilor  din  cre­  priveşte  realizarea  in ve stiţiilo r  din                              LOP  EO C/Al/SPB
      băneşti  şi  mijloacele  de  producţie.                              dite,  nu  s-au  reali za t  sarcinile  stabi­  fondurile  proprii  ale  cooperativelor   Plenara  C.C.  al  P.CR.  din  11-12
                                                                                                                                               noiembrie  a.c.,  să  se  acorde  o  deo­
       In  acest  mod  unităţile  am intite  au   rului  zootehnic,  înfiinţarea  de  plan­  lite.  Doar  în  raionul  Alba  a  existat   agricole.  Cu  toate   râm incrile   in
      avut   posibilitatea   să-si  mărească   ta ţii  de  vii  şi  pomi,  procurarea  de   preocupare  în  această  direcţie,  ac­  urmă,  trebuie  arătat  însă  faptul  că   sebită  atenţie  folosirii  cu  cele  mai   ® SA MOŢA  REFR ACTA RA'^
                                                                                                                                               bune  rezultate  a  fondurilor  alocate
      an  de  an  averea  obştească,  fondul   utilaje  şi  materiale  de  construcţii,   ţiunea  de  procurare  a  anim alelor   există  posibilitatea  ca  o  parte  din   în  vederea  dotării  tehnice  a  proce­
      lor  de  bază  la  suta  de  hectale  fiind   executarea  de  lucrări  hidronm eliorn-   din  credite  fiind  complet  neglijată   obiectivele  prevăzute  să  fie  reali­  sului   de   producţie,   gospodăririi
      m:d  marc  cu  100.000-409 000  lei  faţă   tive  etc.  Folosind  investiţiile  acor­  în  raionul  Ilia   şi  oraşele  regionale   zate  pînă  la  sfîrşitul  anului,  putîn-   chibzuite  a  m ijloacelor  de  care  d i­  ©  MORTAR  REFRACTAR  1
      dc*  media  pe  regiune.  Datorită  u ti­  date  de  stat  şi  fondurile  proprii  cu   Deva  şi  Hunedoara.  du-se  totodată  asigura  condiţii  pen­  spun,  pentru  îm bunătăţirea  a ctivi­
      lizării  în  mod  raţional  a  fondurilor   o  eficienţă  economică  ridicată,  coo­  Cu  toate  că  la  capitolul  materiale   tru  îndeplinirea  integrală  a  planului   tăţii  lor  economice.
       băneşti,  în  u ltim ii  doi  ani  ţăranii   perativele  agricole  nu  posibilitatea   de  construcţii  s-au  cheltuit  aproape  dc  investiţii  pe  anul  viitor.  Faptul   Trebuie  deci  sâ  existe  o  preocu­
      cooperatori  din  Miercurea  au  re­  sâ  diminueze  tot  mai  m ult  influenta   600.000  lei,  finind  seama  de  prevede­  că  în  unele  cooperative  agricole  nu   pare  susţinută,  să  se  ia  măsurile   © C Ă R Ă M I Z I   AFFRACT^RF#
      nunţat  la  credite,  fâcind  investiţiile   factorilor-  n aţiunii  asuprn  produc­  rile  pla nurilor  trebuie  arătat  că  9-a   s-a  întorm ît  din  tim p  si  corect  do­  cele  mai  energice  din  partea  organi­
       necesare*  din  fonduri  proprii.  Aici   ţiei  agricole.           făcut  destul  de  puţin  şi  în  această   cumentaţia  necesară  pentru  acorda­  zaţiilor  de  partid,  a  conducerilor  u-   s ilic o -  dlum inoâse
      s-a  statornicit  obiceiul  ca,  periodic,   Analizînd  realizarea  in ve stiţiilo r   direcţie.  Cu  excepţia  cooperativelor   rea  de  credite,  iar  alte  unităţi  au   n ită ţilo r  agricole  şi  a  specialiştilor
      consiliul  de  conducere  sâ  analizeze   din  credite  în  cooperativele  agricole   agricole  din  raionul  Brad  şi  a  celor   renunţat  cu  uşurinţă  ta  investiţiile   pentru  accelerarea  ritm u lu i  de  exe­
       modul  ciin'  sc  realizează  veniturile   de  producţie  din  regiunen  noastră   de  pe  raza  oraşului  regional  Deva,   din  această  sursă,  fără  a  analiza  te­  cuţie  a  lu crărilor  de  investiţii  agri­
      şi  cheltuielile  planificate,  astfel  pu­  se  constată  că  există  o  situaţie  nc-   in  nici  un  alt  raion  nu  9-au  utilizat   meinic  necesitatea  realizării  obiec­  cole  prevăzute  pentru  acest  an,  pre-
       ţind  fi  luate  măsuri  eficiente  pentru   sntisfâcâtoare;  pînă  acum  fiind  u ti­  mai  m ult  de  jumătate  din  fondu­  tivelor  planificate,  dovedeşte  că  to­  gătindu-se  în  acelaşi  tim p  toate  con­
       înlăturarea  eventualelor  deficiente   lizate  mai  puţin  de  jumătate  din   rile  alocate  în  acest  scop.  Iată  doar   varăşii  din  conducerile  un ită ţilor   d iţiile   pentru  asigurarea  îndeplini­ I
       constatate.  Generalizarea  în  toate   fondurile  prevăzute.  In  total,  pe  re­  una  din  cauzele  pentru  care  în  nu­  respective  şi  specialiştii  au  negli­  rii  în  totalitate  a  planului  de  in ­
       cooperativele  agricole  a  acestei  prac­  giune,  dintre  obiectivele  planificate   meroase  unităţi  agricole  nu  s-au  ter­  jat  utilizarea  unei  pîrghii  im por­  vestiţii  pe  viito r.
       tici  ar  II  utilă  st  necesară-  avînd  o  doar  în  legum icultura  s-a  realizat  m inat  la  tim p  construcţiile  zooteh­  tante  pentru  consolidarea  economi-  N.  TÎRCOB
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11