Page 6 - 1965-12
P. 6
PAGINA A 2-A j DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3398
In învăţ cumulul seral
i 2 DECEMBRIE 1965
SPORITE 1 I A N U N Ţ
1 I C I N E M A
I ABONAMENTELE LA B U L E T I N U L O F I C I A L AL RE-
Conducerea Liceu ore au şi rezultate exigenţă în m otiva
lui „Decebal" din slabe la învăţătură. rea absenţelor de la DEVA: La ora 5 dupâ-amiazâ — PUBUCII SOCIALISTE ROMÂNIA PE TRIMESTRUL IV.1965 SE
Deva împreună cu Desigur, faţă de si cursuri, să studieze cinem atograful „Patria**; Asta-i tot
biroul organizaţiei de tuaţia acestor elevi posibilitatea de a ce s-a în lim p la t — cinematograful PRIMESC IN CONTINUARE PI NA LA DATA DE 24 DECEM
bază din liceu au se impune o mai ma organiza dorm itoare „A rta "; PETROŞANI: Cin tind des
organizat recent o re atenţie atît din comune numai pentru pre Arizona — cinem atograful „Re BRIE 1965 (CU SERVIREA RETROACTIVA A TUTUROR NU
largă analiză asupra partea d irig u iţilo r cît elevii de la seral, de publica"; Tolba cu a m in tiri — c i
felului cum se des si a întreprinderilor a asigura săli de me nematograful „7 N oiem brie": LU- MERELOR APĂRUTE DE LA 1 OCTOMBRIE) DE CĂTRE OFI
făşoară invâţâm intul unde aceştia lucrea d ita ţii în care aceşti PEN I: A trecut o femele — cine
seral în scoală. La ză (T.n.C H., i .r e .r , elevi sâ poată învă matograful „C u ltu ra l"; S lM E R fA : CIILE $1 AGENŢIILE POŞTALE, FACTORII POŞTALI. PRECUM
şedinţa de analiză au Exploata rea minieră, ţa în tim pul liber. De Femeia necunoscută — cinemato
participat directori de Autobaza M IT A . asemenea, plata sa graful „M ureşul"; A L B A IU L IA : Şl DE CĂTRE DIFUZORII DE PRESA DIN ÎNTREPRINDERI Şl
întreprinderi, secre etc.). la riilo r să se efectue Procesul profesorului W eir — cine INSTITUŢII.
tari ai organizaţiilor Luînd cuvîntul în ze la ore care nu a- matograful „V icto ria "; Corbii — ci
de bază R C .R , pre cadrul acestei analize afectează pregătirea nematograful „23 August"; SEBEŞ: PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL ESTE DE 120 LEI LA
şedinţi ai comitete mai m u lţi tovarăşi elevilor. Un şoarece printre bărbaţi — cine
lor de sindicat şi alţi in v ita ţi — Băneasâ Din analiza efectua I m atograful „Progresul"; Şapte ani PARTEA l-A, DE 60 LEI LA PARTEA A ll-A Şl DE 100 LEI
factori rare răspund Cornel, preşedintele tă a reieşit câ este de căsnicie — cinem atograful
de bunul mers a) În com itetului sindica necesar ca profesorii I „Sebeşul"; ORAŞTIE: Runda 6 — LA PARTEA A III-A.
văţământului seral. tului de la T.R.CH., d irig in ţi, la rîndul cinem atograful „P atria"; Germanie
Au participat, de a- Cîrpan fon, inginer lor, să ţină o mai steluţele tale — cinem atograful B U L E T I N U L O F I C I A L AL REPUBLICII SOCIALIS
semenea, profesorii şef la exploatarea strînsu legătură cu I „Flacăra"; H AŢEG : Cronica unei
care predau la in- m inieră, Furdui O- întreprinderile, iar crim e — cinem atograful „P opular"; TE ROMANIA APARE IN TRADUCERE ŞI IN LIMBA MA
văţâm intul seral, re lim piu, secretai- al or organizaţiile U.TC. BRAD: A treia rachetă — cinema
prezentanţi ai organe ganizaţiei P.C.n. de din întreprinderi să 1 tograful „Steaua roşie"; LO NEA: GHIARA.
lor- locale de partid la Autobaza I.R.T.A., se ocupe cu mai m u l Samba — cinem atograful „M in e ru l";
si de stat din oraşul Iiaţegan Ion, inginer tă perseverenţă de I IL IA ; Romulus şi Remus — cinema
Deva. şef Ia I.R.EH. — au pregătirea acestor e- tograful „Lum ina".
In cadrul şedinţei a subliniat că dacă pî- levi, de educarea lo r
fost prezentată o in nă în prezent între Ja locul de produc I
form are privind mo prinderile nu au ţ i ţie. Se impune apoi
dul cum se desfăşoa nut o legătură strîn- o grijă maximă din
ră invăţăm întui se să cu şcoala — fapt partea profesorilor
ral Au fost sublinia ce s-a repercutat ne faţă de pregătirea fie PROGRAM UL’ I: 5,06 Cîntece şi
te eforturile pe care gativ asupra pregăti cărei lecţii in parte. jocuri populare; 5,40 Dansuri inter INTBEPRIHBEBEA PENTRU CONTRACTAREA
le face şcoala şi u- rii elevilor — în P rin nivelul şi cali pretate de fanfară; 6,22 Cîntă or
nele întreprinderi v iito r această legătu tatea acestora ele tre chestra de muzică populară din Ga
pentru a asigura ele ră se va realiza per buie să asigure elevi la ţi; 7,45 Jocuri populare inter
vilo r o temeinică pre manent şi va fi bine lor m axim um de cu I pretate la d iferite instrum ente; 8,08
gătire teoretică şi concretizată. Din par noştinţe, să fixeze Selecţiuni din operete; 9,30 Sfa Şl IHDUSTRIALIZASEft LAPTELUI StMEftlĂ
practică. Şcoala — tea fiecărei întrep rin temeinic principalele „M O A TA S lN T Ş I-M I PLACE JOCUL". Dansatori din Riblţo. tul m edicului: P rim u l a ju to r în
s-a arătat in şedinţă deri se va numi un probleme încă în Foto: I. T LR LK I fra ctu ri; 12,13 Muzică populară in
— se mîndreşte cu c- tovarăş, care, perio clasă terpretată de M arioara Precup şî
levii claselor a IX -a dic, se va interesa Pornind de la sar Gheorghe Eremia — voce, flu ie ra tu l
B, a X-a A şi a X-a de situaţia Ia învăţă cinile im portante tra Silvestru Lungoci, acordeonistul Angajează de urgenţă :
B, care acordă o ma tură a elevilor. De sate şcolii în form a B Nicu Costache şi orchestra de m u
rea viitoarelor cadre
re atenţie bunei frec asemenea, periodic, necesare economiei şi Ql&diil g.&pdian zică populară din Oradea; 12,30 — mecanici auto
venţe la cursuri. se vor organiza în I Aici... Tim işoara! 12,50 Concert de
Datorită acestui întreprinderi şedinţe cu ltu rii noastre, de la prinz; 14,08 F orm aţii vocale de m u
fapt, precum şi se la care vor fi invitn- analiza atentă a cau (Urmare din vag. 1). tr-o zi tovarăşul Buia, secretarul II zică uşoară: Sextetul „V icto ria", fo r — tinichigii auto
riozităţii cu care se te cadre didactice ale zelor care provoacă de partid şi... m aţiile Los Paraguayos şi Beatles;
pregătesc, elevii a- şcolii. în care se vor unele deficienţe in Oamenii din Lonea vorbesc in — ţii? î 16,15 Cîntă corul F ilarm onicii de
cestor clase se si analiza frecvenţa şi învătâm întul seral, să şi despre Ilie Munteanu. — Dumneavoastră nu ş tiţi cum stat „B anatul" din Timişoara. D iri Informaţii suplimentare se primesc (a sediul întreprinderii
tuează la locuri fru n stadiul de pregătire cadrele didactice de — Aaa, Ilie, cel de la trans merge la critică...? Eu n-am zis B jo ri: Ion Românu şi Mircea Hoînic; I.C.I.L. Simeria, strada Troian nr. 88.
taşe in ce priveşte al elevilor. la Liceul .Decebal*1 port, cu nemotivatele, cu be nimic... Ce puteam spune? ...Suit a 17,00 In ritm de tango; 17,35 Buchet
învăţătura. Au fost In v ita ţii la şedinţă din Deva îşi vor îm ţiile... vinovat. M i-a mai vorbit şl to de m elodii populare; 18,03 In ju ru l
citaţi numeroşi elevi, s-au angajat că vor bunătăţi continuu — La salariul din luna asta, varăşul Colda, şeful sectorului... globului; 18,13 D in repertoriul cîn-
p rintre (are Luca studia cu atenţie toa preocuparea pentru trei zile n-a mai dat pe acasă. alunei cînd am venit să-mi trea I tăreţei de operetă Corlna Bârbu-
Ioan din clasa a IX -a te posibilităţile pen ridicarea ca lită ţii lec — N ici pe ia serviciu... Adică că învoire, făcusem o nemoti- lescu ; 20,55 Muzică uşoară in
A, M arin Mircea din tru ca elevii de la ţiilo r, pentru organi pe acolo a trecut, ca sâ facă vatâ. î terpretată de Nana Mouskouri şi
clasa a IX -a B, Bară seral să fie progra zarea cu regularita scandal. — Cite absenţe de la serviciu Jean Păunescu ; 22,30 Moment poe
— Să nu exagerez, în toată lu i
Simion şi Vursta M i- m aţi numai în schim te a consultaţiilor, — Rău destul, că-i tînăr... Tî- ai in acest an? tic — versuri închinate partidului.
hai din clasa a X-a bul I şi sâ li se cre pentru îm bunătăţirea nâr şi-şi bea tot salariul. PRO G RAM UL II: 7,50 Cîntece pe
A, Munteanu Mircea eze condiţii optime frecvenţei elevilor şi — A i lui ce zic? na cîte una, dou.i. Luna asta am versuri de M aria Banuş; 8,00 M u
din clasa a X l-a A pentru cazare şi stu întărirea legăturii cu — Ce să zică... Necăjiţi.,. N-au făcut trei. zică populară din M untenia; 8,30
şi a lţii, care obţin re diu individual. întreprinderile. Toate cu cine... — Cît pierzi din salariu pen C oruri din opere; 9,30 M atineu m u T T r n a v e n i p e g . m u r e ş autonoma maghiara
zultate bune la învă Dezbătînd cu răs acestea vor duce la N-au cu cine. Aşa spun părin tru absenţe? zical; 9,55 Din repertoriul interpre
ţătură, care înţeleg pundere desfăşurarea încheierea cu succes ţii, aşa spun cei de la serviciu. — Sâ nu exagerez, vreo 150- tului de muzică populară Ştefan Lâ-
necesitatea pregătirii învăţăm întului seral a prim ului trim estru Doar Rusu Grecea, şeful de ma 200. La trei nemotivate pierd zărescu; 10,25 Muzică uşoară in te r
lor continue. Nu a- la liceul Decebal, in şcolar, la ridicarea nevră, mai adaugă: „a ltfel n-ar foarte mult... Şi, dacă văd ca iau pretată de V irginia Fetty şî Barbu
cclasi lucru s-n spus cadrul şedinţei s-au nivelului de cunoş fi băiat rău, şi-l harnic..." tot mai p u ţini bani îi beau şi pe Constantinescu; 11,10 Muzică popu
despre elevii Hoişa făcut unele propuneri tinţe ale elevilor. Am stat de vorbă cu Ilie. care-i iau. Cînd am luat salariul, lară interpretată de Natalia Şerbâ-
Ioan, Beangă Ioan, menite să ridice ca — Tovarăşe Munteanu, ştii in luna asta, am plecat direct nescu şi Toni D uinitrache; 11.30
Popa loachlm. Bog litatea cunoştinţelor V. ACJlIiV! cum vorbesc oamenii despre „la Samu",.. Acolo a rămas toată Din ţările socialiste; 14,30 Din Produce şi livrează pe bază de comenzi ferme şi
dan Iulian din clasa elevilor. S-a propus profesor la secţia dumneata? Ce cred? plata, in trei zile... fi eîntecele şi dansurile popoarelor; repartiţii:
a IX-a, care, pe lin ca întreprinderile să serală a Liceului — Şi ce mânînei? 15,30 Selecţiuni din opereta „V a l
gă câ lipsesc de la manifeste mai m ultă „Decebal" Deva — Ştiu, dar... M-a chemat în- — Mai am o sută, de la a surile Vienei" de Strauss Monezy; ♦ Hirtie fotografică ARFO-BROM în sortimente
vans... 19(05 „Doină, doină, cîntec dulce" variate;
— iţi alunge o sută de lei pen — doine şi jocuri populare; 19,30
tru mlncare? Noutăţi din muzica uşoară franceză; ♦ Hîrtîe fotografică ARFO-TYP.
19,50 Transm isiune din Studioul de
— Păi, fac cum pot, . Stau in ♦ Hirtia ARFO-TYP este un nou produs ol Com
tr-un hol, in casa paria ţilor, am concerte a operei „Don Juan“ de" binatului chimic din Tîrnâveni care se pune la dis
Amadeus M ozart; 23,10
Wolfgang
un reşou...
— Tovarăşe Munteanu, crezi că 3 Caleidoscop muzical; 23,40 M elodii poziţia consumatorilor în trimestrul IV 1965.
e bine ce faci? lirice. Se poate folosi pentru copieri directe sau măriri.
— Nu. Ştiu că nu e bine. Dar...
După acest dar se ascunde via ♦ Hîrtia ARFO-TYP se pretează foarte bine la vi
ţa unui om, a unui tînăr de 29 TELEVIZIUNE rări monocronice (sepia, maro, albastru şi roşcat).
de ani. Un tin ă r care „altfe l nu-i
un băiat i au şi-i harnic’* (cum spu 8 ♦ Pentru developarea hirtiei ARFO-TYP se pot
ne Grecea). Ii lipseşte insă ceva. 19,00 Jurnalul televiziunii (I); 19,15 folosi revelatori obişnuiţi cu methol-hidrochinon.
Emisiune pentru copii şi tineretul
La croitoria Un prieten bun, un om de care şcolar; 20,00 Din viaţa anim alelor;
m ixtă nr. 1 a să se apropie, cu care să se sfă 20.30 Figui'i celebre a(e ecranului
cooperativei „So tuiască. Tovarăşul Buia l-a che —Marlene Dietrich în film u l „în
lidaritatea" din mat, i-a atras atenţia, tovarăşul gerul albastru": 22,00 Pagini din o-
Deva,' se execută Colda la fel. In adunarea orga pere. Transmisiune de la Sofia;
lucrări de bună nizaţiei U.T.C. a fost criticat. Şi... 1 22.30 Jurnalul televiziunii (II) buleti
calitate. atît. Dar cine s-a apropiat de nul meteorologic.
Iatâ-1, în fotogra Ilie, cine a încercat să-l cunoa II
fie, pe şeful sec scă? Pentru că, dincolo de ab
ţiei Nicolne Gher- senţe nemotivate, dincolo de be I o u a ş i
man împreună cu ţii. de scandal, (dacă vreţi) Ilie TIMPUL PROBABIL
croitorul Iosif are totuşi un lond frumos. N-a fi
Cocsis, exam inind descoperit nimeni acest fond. Pen
minuţios calitatea tru câ în sectorul de transport, în PENTRU 24 ORE
unei comenzi. sectorul C.F.I. de la Lonca, Ilie a
ajuns un nod gordian. Cum sâ Vreme schimbătoare, cu cerul mai
te încumeţi sâ-i desfaci? Numai
că de acest nod atîrnâ viito ru l I m ult noios. V înt p o trivit din vest
unui tînăr, a unui om care vrea şi sud-vest Temperatura, ziua va fi
şi poate sa munccasc.i. Un om I cuprinsă intre 3 şî 8 grade iar noap
care-şi dă seama câ drum ul pe tea între 0 şi 4 grade.
care a pornit, nu e drum ul pc
care merg cei m ulţi. PENTRU URM AIOARELE 3 ZILE
Ce spui Ilie, ce spuneţi tova
răşi care m unciţi cu el, se poate Vreme schimbătoare, cu tempera
tăia nodul gordian? tura în uşoară scădere. Pr o d u c e ş u /r r e a z a
SOC/âl/STE PE BAZĂ OE
nice si gospodăreşti prevăzute. O co-organizaloricâ a cooperativelor # FĂIN U R I GR/F/CE
situaţie asemănătoare se înlîlneşte respective. Pe de altă parte, este ne
şi in ceea ce priveşte folosirea in cesar să Arătăm că in mai mare
MPUN MASURI ENERGICE PENTRU ve stiţiilo r pentru alim entările cu mâ9ură trebuiau să se preocupe de
apă. In raionul Haţeg, de pildă, rezolvarea acestei probleme şi o r $ FĂINURI SEN/ALBE 75//oo%
cu toate câ la numeroase coopera ganele bancare. Rău este câ cele
tive agricole alimentarea cu apă a
EXEC U TAR EA IN V ES T IŢ IILO R ! prins nici o acţiune în vederea rea mai frecvente cazuri de natura ce t F4/NNR/INTEGRALE 85/700%
ferm elor lasă de dorit, mi s-a între
lor arătate se întîlnesc în coopera
liză rii obiectivelor planificate a se tivele agricole mai puţin dezvoltate, # FA / N U R / P / E T f T / C E 95/fOO %
care an de ari înregistrează reali
efectua din credite. De asemenea, în zări sub nivelul posibilităţilor. Scâ-
Folosind cu pricepere fondurile influentă pozitivă asupra a ctiv ilâ tii sarcina stabilită. In ceea ce p ri raionul Brad şi oraşul regional Hu
proprii şi creditele acordate de stat, cconom ico-fm aiKiarc a unităţilor veşte situaţia folosirii creditelor pre pînd din vedere realizarea în între
numeroase cooperative agricole din respective. văzute pentru plantaţii de vii şl nedoara a existat o slabă preocu gime a in ve stiţiilo r prevăzute din §GR/S COMEST/B/Z
regiunea noastră s-au consolidat lYeocupindu-se neîncetat de con pomi trebuie arătat câ în raioanele pare pentru executarea lu cră rilo r de credite şi fonduri proprii, aceste u-
n itâ ţi nu pot valorifica pe deplin
permanent din punct de ve solidarea cooperativelor agricole, Sebeş, Orăstie si Ilia s-au înregistrat îm bunătăţiri funciare, luciu scos în condiţiile de rare dispun, neavînd
evidenţă de nputilizarea sumelor des
dere economic şi organizato partidul şi statul nostru le acordă cele mai mai i râm îneri in urmă, uti- tinate acestui scop. create posibilităţi pentru desfăşura $GR/S M ED/C/NAL
ric. Astfel, cooperativele agricole un sprijin m aterial, tehnic şi ştiin lizindu-se mai puţin de 35 la sută Nu pot fi ronsiderate ca m u lţu rea în mod corespunzător a proce
din Apoldul de Sus, Miercurea, Cîl- ţific substanţial. O pîrghie im por din sumele a lo c a t e în acest mitoare nici realizările înregistrate sului de producţie. Stă la îndemîna
nir, Girbova, lYicaz, Teiuş, Lupuş- tantă în această p rivinţă o consti scop. Aceasta denotă câ din la procurarea de utilaje. In această
nic- ş.a. şi-au m ărit an do an efec tuie şi creditele acordate pe ter partea conducerilor u n ită ţilo r ca p rivinţă se constată rezultate mai şl în putinţa tuturor cooperativelor
tivele de animale, au extins su men lung pentru dezvoltarea secto- re şî-au planificat sâ în fiin slabe. în cooperativele agricole din agricole să asigure an de an u tili
prafeţele ocupate cu vii, pomi sau ţeze noi plantaţii sau să com raioanele Ilia, Orăstie, Sebeş şi zarea cu o eficienţă economică spo
rită a tuturor p îrg h iilo r care sînt
grădinile de legume, lârgindu-şi sim pleteze golurile nu a existat o preo Alba. menite să contribuie ia ridicarea pe rfea d s praduie
ţito r pe aceasta cale sursele de ve cupare susţinută pentru buna orga Din cele arătate mai sus se poate o treaptă superioară a procesului j| i t i ?
n itu ri. Crearea unor condiţii tot nizare a m uncii, nu s-nu efectuat trage concluzia câ în 11 luni care de producţie, la continua lor con
mai bune pentru desfăşurarea pro ÎN COOPERATIVELE la tim p gropile şi nu s-a desfun au trecut din acest an s-au u tilizat solidare din punct de vedere eco 9 5 E T R A C T T A R t ALBA IULIA
cesului de producţie, dezvoltarea şi dat terenul, fapt pentru cale cîteva pentru lărgirea producţiei in coope nomic şi organizatoric. De aceea,
îmbinarea armonioasă a ram urilor sute de m ii de lei au rămas ne- rativele agricole doar o parte din este necesar ca în cooperativele a-
cărei unităii, a permis cooperative AGRICOLE u tiliza ţi în acest nn. Nici Ia fondu fondurile de investiţii acordate de grlcolej aşa cum se subliniază în c < . J s »■ -
p o trivit condiţiilor specifice ale fie
rile destinate pentru procurarea de
lor agricole să folosească in mod animale, care deţin o pondere însem stat sub formă de credite. Asemănă documentele Congresului al JX-leA PE B i z a D f p p P/e/ E / f ty/v/pp//-
al partidului şl în cele elaborate de
tor se prezintă situaţia şi în ceea ce
chibzuit lorţa de muncă, fondurile nată în totalul Investiţiilor din cre priveşte realizarea in ve stiţiilo r din LOP EO C/Al/SPB
băneşti şi mijloacele de producţie. dite, nu s-au reali za t sarcinile stabi fondurile proprii ale cooperativelor Plenara C.C. al P.CR. din 11-12
noiembrie a.c., să se acorde o deo
In acest mod unităţile am intite au rului zootehnic, înfiinţarea de plan lite. Doar în raionul Alba a existat agricole. Cu toate râm incrile in
avut posibilitatea să-si mărească ta ţii de vii şi pomi, procurarea de preocupare în această direcţie, ac urmă, trebuie arătat însă faptul că sebită atenţie folosirii cu cele mai ® SA MOŢA REFR ACTA RA'^
bune rezultate a fondurilor alocate
an de an averea obştească, fondul utilaje şi materiale de construcţii, ţiunea de procurare a anim alelor există posibilitatea ca o parte din în vederea dotării tehnice a proce
lor de bază la suta de hectale fiind executarea de lucrări hidronm eliorn- din credite fiind complet neglijată obiectivele prevăzute să fie reali sului de producţie, gospodăririi
m:d marc cu 100.000-409 000 lei faţă tive etc. Folosind investiţiile acor în raionul Ilia şi oraşele regionale zate pînă la sfîrşitul anului, putîn- chibzuite a m ijloacelor de care d i © MORTAR REFRACTAR 1
dc* media pe regiune. Datorită u ti date de stat şi fondurile proprii cu Deva şi Hunedoara. du-se totodată asigura condiţii pen spun, pentru îm bunătăţirea a ctivi
lizării în mod raţional a fondurilor o eficienţă economică ridicată, coo Cu toate că la capitolul materiale tru îndeplinirea integrală a planului tăţii lor economice.
băneşti, în u ltim ii doi ani ţăranii perativele agricole nu posibilitatea de construcţii s-au cheltuit aproape dc investiţii pe anul viitor. Faptul Trebuie deci sâ existe o preocu
cooperatori din Miercurea au re sâ diminueze tot mai m ult influenta 600.000 lei, finind seama de prevede că în unele cooperative agricole nu pare susţinută, să se ia măsurile © C Ă R Ă M I Z I AFFRACT^RF#
nunţat la credite, fâcind investiţiile factorilor- n aţiunii asuprn produc rile pla nurilor trebuie arătat că 9-a s-a întorm ît din tim p si corect do cele mai energice din partea organi
necesare* din fonduri proprii. Aici ţiei agricole. făcut destul de puţin şi în această cumentaţia necesară pentru acorda zaţiilor de partid, a conducerilor u- s ilic o - dlum inoâse
s-a statornicit obiceiul ca, periodic, Analizînd realizarea in ve stiţiilo r direcţie. Cu excepţia cooperativelor rea de credite, iar alte unităţi au n ită ţilo r agricole şi a specialiştilor
consiliul de conducere sâ analizeze din credite în cooperativele agricole agricole din raionul Brad şi a celor renunţat cu uşurinţă ta investiţiile pentru accelerarea ritm u lu i de exe
modul ciin' sc realizează veniturile de producţie din regiunen noastră de pe raza oraşului regional Deva, din această sursă, fără a analiza te cuţie a lu crărilor de investiţii agri
şi cheltuielile planificate, astfel pu se constată că există o situaţie nc- in nici un alt raion nu 9-au utilizat meinic necesitatea realizării obiec cole prevăzute pentru acest an, pre-
ţind fi luate măsuri eficiente pentru sntisfâcâtoare; pînă acum fiind u ti mai m ult de jumătate din fondu tivelor planificate, dovedeşte că to gătindu-se în acelaşi tim p toate con
înlăturarea eventualelor deficiente lizate mai puţin de jumătate din rile alocate în acest scop. Iată doar varăşii din conducerile un ită ţilor d iţiile pentru asigurarea îndeplini I
constatate. Generalizarea în toate fondurile prevăzute. In total, pe re una din cauzele pentru care în nu respective şi specialiştii au negli rii în totalitate a planului de in
cooperativele agricole a acestei prac giune, dintre obiectivele planificate meroase unităţi agricole nu s-au ter jat utilizarea unei pîrghii im por vestiţii pe viito r.
tici ar II utilă st necesară- avînd o doar în legum icultura s-a realizat m inat la tim p construcţiile zooteh tante pentru consolidarea economi- N. TÎRCOB